Sursa:
Ediţia digitală editată de
Biblioteca Teologică Digitală
2004
Lui Florin
“Cel ce se va
păzi îşi va scăpa viaţa sa.
Dacă
însă străjerul a văzut sabia venind şi nu a sunat din
trâmbiţă şi
poporul n-a fost
vestit şi va veni sabia şi va ridica viaţa cuiva, acela a fost
răpit pentru
păcatele lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna străjerului”
(Iezechiel 33,
5-6)
La aproape doua
mii de ani de la descoperirea avuta de Sfântul Ioan Teologul în însula Patmos,
Cartea Apocalipsei îşi descifreaza acum, încetul cu încetul, tainele.
Până
astăzi, începând cu epoca patristică, au fost elaborate numeroase
comentarii, îndeosebi asupra laturii spiritual-simbolice a profeţiilor.
Mulţi însă dintre Sfinţii Părinţi ai Bisericii
Ortodoxe Universale, îmbrăcaţi cu har şi luminaţi în duh,
au dezvălui că proorociile au, de fapt, un aspect mai puţin
alegoric, referindu-se la realităţi concrete ale perioadei
eshatologice. Înaintând apoi către zilele noastre, referiri precise la
evenimentele care vor împlini profeţiile Apocalipsei, ale unor sfinţi
precum Sfântul Cosma al Etoliei şi Sfântul Nil Athonitul, ori ale unor
Părinţi duhovniceşti duhovniceşti deosebiţi care ne-au
părăsit nu de multă vreme, ca de pilda cuviosul Paisie
Aghioritul (+1994), vin să întregească lucrarea prin care Mântuitorul
îşi ajută Biserica să recunoască "semnele
vremurilor", nu spre o pornire a neliniştii, stare care nu face decât
să trădeze o puţin credinciosie generatoare a unei panici
frenetice, caracteristică în general grupărilor neoprotestante, ci
spre sporirea încrederii că toate cuvintele Scripturii sunt
adevărate, urmând a se implini cu precizie la timpul potrivit, şi
spre o vieţuire cât mai fierbinte în duhul primilor creştini,
eliberându-ne de spiritul otrăvitor al societăţii actuale total
secularizate. Ori, dacă totul se împlineşte cu exactitate,
înseamnă că şi mult dorita împreuna-vieţuire cu Hristos se
apropie, lucru care ar trebuie să ne umple de râvnă spre o
viaţă cât mai curată, mai duhovnicească şi mai
mântuitoare.
Evoluţia
evenimentelor mondiale, privite printr-un filtru duhovnicesc clădit pe
studiul Scripturilor, vieţuirea întru Hristos prin rugăciune şi
participare la Tainele Bisericii, ne întăresc convingerea că totul se
îndreaptă către împlinirea aprope ad literam a proorociilor Sfântului
Ioan. Lucrarea de faţă, prin bogăţia de înformaţii
(care din păcate, până acum au lipsit cu desăvârşire,
îndeosebi păstorilor de suflete) şi a materialelor elaborate printr-o
muncă de sinteză a multor izvoare, oferind prin aceasta un bagaj
minim de cunoştinţe, vine să limpezească o chestiune care
în România este încă tratată la nivel de zvon sau taxată drept
lipsită de importanţă spirituală, îndeosebi de către
cei obişnuiţi a-şi folosi doar raţiunea până şi
în domenii complet duhovniceşti. Este vorba despre aşa numitele
buletine electronice despre care se "zvoneşte" ca ar fi
"oarecum" anticrestine.
Se doreşte,
aşadar, ca această carte să sprijine preoţii, duhovnicii,
studenţii în teologie, dar şi ierarhii Bisericii noastre, adică
cei care vor răspunde cu propria viaţă de mântuirea sau pierderea
sufletelor încredinţate spre păstorire, spre a nu da loc unor
înterpretări facile asupra problemei, înterpretări cauzate, desigur,
de lipsa completă în românia (voită sau nu) a datelor exacte despre
acest subiect, dar şi de o anumită îndiferenţă, o "lâncezire"
duhovnicească pricinuită îndeosebi de lipsa unei adevărate
trăiri liturgice şi de rugăciune, precum şi de duhul
lumesc, complet secularizat, care defineşte toate aspectele vieţii
noastre cotidiene.
Expunerea datelor
asupra temei este oferită în prima parte a lucrării, partea a doua
venind să adauge comentariile spirituale ale unor personalităţi
duhovniceşti de marcă ale Bisericii Ortodoxe Elene, precum şi
luarile oficiale de poziţie, din păcate nemenţionate până
acum de nici o publicaţie eclesiastică română, ale Chiotei
Sfântului Munte Athos şi ale Sfântului Sinod al Bisericii Greciei,
ţară cu o experienţă bogată, dar amară în acest
domeniu.
Lucrarea este
completată de trei anexe extrem de importante pentru aprecierea
corectă a gravităţii subiectului tratat.
În final, o
bogată bibliografie vine în sprijinul celor ce doresc verificarea celor
afirmate, ori continuarea pe cont propriu a unor cercetări mai aprofundate
asupra chestiunii.
Ne exprimăm
dorinţa ca prezenta lucrare să trezească nu panică, ci
"neliniştea cea bună", călăuzitoare spre
mântuire, apoi cercetarea sinceră de sine spre a vedea dacă suntem
pregătiţi duhovniceşte de evenimentele ce vor urma, şi
apropierea de o viaţă de rugăciune mai întensă,
aducătoare de har şi de certitudine ca cei ce se vor dovedi cu
adevărat creştini, vor întra "întru bucuria Domnului lor".
Ţin să
precizez că lucrarea apare cu binecuvântarea părintelui meu
duhovnicesc de la Athos.
M.V., Schimbarea
la Faţă, 1998
Introducere. Bar
Code. Cartela electronica. Un plan apocaliptic.
Cu ajutorul lui
Dumnezeu, vom încerca să pătrundem împreună în tainele
descifrării capitolului al 13-lea din Cartea Apocalipsei, căutând
să demonstrăm împlinirea a cel puţin trei sferturi din
proorocirea Sfântului Ioan Teologul. Dacă faptul că trăim deja
Apocalipsa, pare acum, oarecum greu de acceptat pentru dumneavoastră,
înarmaţi-vă cu răbdare spre a putea judeca singuri, în
funcţie de mărturiile ce se vor aduce, care este adevărul.
Dar să
începem prin cercetarea Scripturii. Cartea Apocalipsei Sfântului Ioan,
capitolul 13, ne spune: către ultimele zile ale omenirii se va ridica o
Fiara care va stăpâni:
"... peste
toata seminţia şi poporul şi limba şi neamul. Şi i se
vor închina ei toţi cei ce locuiesc pe pământ, ale căror nume nu
sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului celui
junghiat. (Apoc. 13, 8)".
Citim apoi mai
departe:
"Şi ea
îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei
bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei
robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe
frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai
cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul fiarei. Aici este
înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul
fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este 666.
".
Cum trebuie
înţelese aceste lucruri? Sunt oare alegorice, sunt oare simboluri? Sau
sunt relatări ale evenimentelor din vremurile de pe urmă?
Un vestit monah
atonit, unul dintre ultimii "giganţi" care ne-au
părăsit în ultima vreme, parinte înzestrat cu darul înaintevederii -
este vorba despre cuviosul Paisie Aghioritul (+1994) - spunea:
"astăzi, a citi cineva proorociile este ca şi cum ar lectura
ziarul, aşa de clar sunt scrise".[1] Apoi continua: "Este însă nevoie de
multă atenţie şi de minte limpede, luminată, pentru a putea
desluşi semnele vremurilor, deoarece toate acestea se fac în aşa fel
încât să nu le poată pricepe cei ce nu se îngrijesc de
curăţirea inimii lor, având lesne drept rezultat amăgirea. (...)
Cine se aşteaptă ca lucrurile să se petreacă printr-o
minune, apoi acela se amăgeşte, deoarece nu s-a îngrijit să
între în duhul Scripturilor…"[2]
Aşadar,
pentru o buna înţelegere, trebuie să studiem cu atenţie
Scriptura, dar să avem şi cunoştinţă despre mersul
general al evenimentelor în societatea umană, căutând să
aflăm relaţiile dintre realitate şi profeţie.
Lectura deci
spune clar: în ultimele zile va fi înstaurat un regim totalitar: mondial cu un
control economic absolut asupra întregii omeniri şi cu un sistem extrem de
eficient de control asupra identităţii tutoror fiinţelor umane,
bazat pe "marcarea" cu numărul 666.
Că
profeţia deja a început să se implinească, rămâne să
vedem împreună, cercetând apariţia, dezvoltarea şi
tendinţele de evoluţie viitoare ale unui sistem economic ce
prezintă toate caracteristicile descrise mai sus şi care acum este în
plină desfăşurare în majoritatea ţărilor lumii.
Pentru a putea
înţelege însă toate aspectele sale, vom preciza schematic care sunt
principalii termeni pe care îi vom întâlini pe parcursul expunerii noastre
şi ce relaţie există între ei.
Aceşti
termeni sunt:
- bar code
- cartela
telefonică
- reţea
computerizată de supraveghere
Toate aceste
elemente alcătuiesc împreună un sistem ce îndeplineşte cu
precizie cele trei condiţii de mai înainte: este aplicat la scara
planetară, deţine control asupra activităţii economice
mondiale şi constituie o modalitate unică şi perfectă de
identificare a tutoror locuitorilor planetei.
Să vedem
acum împreună ce înseamnă fiecare dintre aceşti trei termeni,
dumneavoastră încercând a-i identifica în viaţa de toate zilele.
Bar Code (cod
barat) este un sistem de codificare numerică alcătuit dintr-o
secvenţă de linii verticale de grosimi variate, secvenţă
care se aplica azi în mod curent pe toate produsele comerciale. Care este
scopul său? Motivul creării unui astfel de sistem este dorinţa
de a deţine controlul absolut asupra datelor privind orice producţie
economică. De pildă, dacă o companie scoate pe piaţă
un nou articol comercial, pentru a avea permisiunea de punere în vânzare
trebuie să solicite unui for internaţional alocarea unui număr
unic care caracterizează articolul respectiv. Numărul este codificat
într-un sistem de bare (bar code) şi se aplică sub formă de
etichetă. Astfel, în toată lumea, acest produs economic va fi
singurul care deţine acel cod, neputând fi confundat cu un altul.
Liniile verticale
ale codului barat sunt apoi citite (de pildă, la un magazin) cu ajutorul
unui sistem optic - un creion electronic (light pen) - care descifrează
secvenţa de linii transformând-o într-o secvenţă
numerică.
Astfel, în
memoria computerului care face citirea, fiecarei perechi de linii îi corespunde
o anumită cifră, citindu-se deci codul articolului comercial
respectiv. Cu acest cod, recunoscându-l în baza de date (deci recunoscândul ca
existent în depozitul magazinului), computerul poate face mai apoi diverse
operaţii economice: scădere din depozit, calcularea costului, bilanţ
de plată etc.
Sistemul bar code
a apărut în SUA la începutul anilor 1970, fiind aplicat îniţial în
citirea rapidă a codurilor înscrise pe marile containere de pe vagoanele
de trenurilor de marfa. Pentru imensul său avantaj economic, sistemul a
fost apoi generalizat la toate produsele comerciale.
Văzând
posibilităţile nelimitate de supraveghere a întregii economii
mondiale prin intermediul noului sistem de codificare, cei înteresaţi de
avantajul acestei puteri au căutat a înfiinţa un centru
internaţional economic pentru stocarea informaţională a datelor
economice globale, impunând treptat ca obligativitate, în vederea lansării
pe piaţă a unui nou produs, cererea de alocare a unui cod barat de
către acest centru. Denumirea sa este Uniform Code Council (UCC). Mai
târziu, în 1978, lua naştere în Europa, cu 24000 de membrii fondatori, un
consiliu similar denumit European Article Numbering Association (EAN).
Aceste două
organizaţii au produs în ultimii ani un întreg evantai de tipuri de
codificare barata, pentru diverse aplicaţii profesionale. Dintre toate
aceste tipuri, doua sunt însă folosite în mod prioritar şi anume cele
denumite UPC (Universal Product Code - Cod Universal Produs) şi EAN- 13
(European Article Numbering = Numerotarea Europeană a Articolelor). În
prezent, cele două tipuri sunt folosite în peste 75 de ţări ale
lumii, toate datele privind produsele comerciale "marcate" în sistem
bar code (date despre ţara de origine, despre producător şi
felul produsului) fiind înregistrate la sediile celor doua organizaţii.
Schimbul de informaţii între cele doua sisteme este realizat prin
adăugarea unui zero la tipul UPC care astfel poate fi citit în sistemul
european EAN.
Care este
însă implicaţia religioasă? Încă din anii 1970, unii
creştini americani au demonstrat că, în sistemul bar code, tipurile
UPC-A şi EAN- 13 deţin în mod invariabil, pentru orice produs, trei
perechi de linii uşor prelungite care se citesc în memoria computerului
prin cifra 6. Aceste linii se numesc caractere de siguranţă sau bare
de protectie (Guard Bars) şi servesc la recunoaşterea de către
calculator a sistemului bar code. Cu alte cuvinte, la citirea codului,
calculatorul detectează mai întâi prezenţa celor trei guard bars
(care, decodificate alcătuiesc în mod invariabil, pe toate produsele,
numărul 666!)[3] şi apoi, recunoscând această pecete,
declanşază citirea codului şi efectuare operaţiilor
economice. Puteţi verifica singuri faptul că existenţa
numărului 666 pe orice produs este o condiţie de baza ca aparatul
să poată citi codul, înnegrind cu stiloul cele trei guard bars.
Scanner-ul nu mai poate recunoaste pecetea şi nu efectuează citirea.
Aproape
concomitent cu apariţia bar code, pe piaţa americană se ivea un
nou sistem economic, lansat cu marea reclamă de companiile comerciale,
sistem bazat tocmai pe un nou tip de numerotare codificată ce
conţinea numărul 666. Erau astfel puse în circulaţie, pentru
prima dată, cartelele economice de credit. Desigur, la început nu erau
deloc electronice, dar conţineau un truc ce urma să
pregătească psihologic populaţia pentru etapa următoare a
planului. Primele cartele de credit, aşadar, contineau pe verso o
bandă neagră, care se putea presupune că este o bandă
magnetică pentru citirea automată a codului cartelei la aparatele ATM
(Automatic Teller Machines). De fapt, bandă neagra era complet
nefunţională, iar elementul de baza al cartelei il constituia un
număr de cod (inscris cu cifre zecimale obisnuite, dar în relief) care
facea parte din noul sistem de numerotare al persoanelor.
Fiecărui
posesor i se acorda deci un cod (un numar) unic, iar tranzacţia se facea
tot birocratic, prin presarea numărului reliefat pe o banală
chitanţă cu indigo pentru a fi astfel înregistrat "automat"
la banca[4].
Cu timpul, banda neagră (falsă) a fost înlocuită cu una autentic
magnetică, puţin mai lata şi de culoare brun închisă,
culoare care nu este altceva decât un strat de protectie al benzii, strat de
tetroxid de fier care îi conferă o rezistenţă deosebită.
Deşi
avantajele acestui sistem economic erau mai mari, totuşi populaţia a
protestat şi, prin boicotarea de către creştini a companiilor
comerciale care aplicaseră sistemul, s-au înregistrat mari pagube
economice.[5] Treptat însă, vigilenţa opiniei publice
s-a topit şi sistemul s-a răspândit rapid în întreaga lume. S-a
trecut mai apoi de la cartela de credit la cartela de identitate, prin
acordarea unui cod numeric unic fiecarei persoane în vederea
identificării. Cod care, din pacate, conţine cifrat tocmai un
număr care pentru creştini provoaca mari tulburari de
conştiinţă şi a cărui acceptare, aşa cum vom
vedea mai târziu, reprezintă în mod evident lepădare de Hristos.
Dar să
revenim la cartela electronică. Această cartelă este
construită din plastic şi conţine codul numeric personal unic
pentru identificarea persoanei respective, cod care poate fi înscris în mai
multe moduri: prin scriere reliefată, prin intermediul bar code, codificat
pe bandă magnetică sau prin intermediul unui microcircuit electronic
înglobat în cartela de plastic şi denumit microcip sau computer
cip. Astfel, pe piaţa mondială, există astăzi
îndeosebi trei mari categorii de cartele electronice.
1. Cartele cu bar
code
Fiecare cod
conţine o cantitate de informaţii ce descriu identitatea persoanei
respective. Informaţiile nu pot fi citite cu ochiul liber, ci prin
intermediul computerului, ajutat de o anexa optică pentru
recunoaşterea codului (laser scanner) şi un decodificator (bar code
decoder).
2. Cartele cu
bandă magnetică
Au pe verso o
bandă magnetică de culoare brună. Aceste cartele au ajuns
astăzi a înmagazina milioane de caractere (mega-bytes), iar saltul uimitor
al tehnologiei digitale din ultima vreme permite acum crearea cartelelor
magnetice cu capacitate de stocare de peste 1 giga-bytes (un miliard de
caractere).
3. Cartele cu
microcip - smart cards
Cele mai
apreciate cartele sunt astăzi cartelele electronice înteligente (smart
cards), dotate cu un adevărat computer (computer chip). Le cunoaştem
cu toţii, căci un exemplu banal este cartela telefonică. Mica
plăcut metalică de pe cartelă nu reprezintă altceva decât
contactele exterioare ale microcipului. Este un microcircuit de pirită cu
o capacitate cu o capacitate foarte mare de stocare a datelor, capacitate ce
poate ajunge până la 5 giga-bytes (5 miliarde de caractere) la noile
cartele de identitate ce urmează a fi eliberate în curând, cartele cu
utilizare mondială. În cazul cartelelor de identitate,
microcipulconţine un cod unic pentru fiecare persoană, cartela urmând
a fi întrebuinţată în toate activităţile economicosociale
ale individului.
Mai exista
şi alte tipuri de cartele care sunt realizări mixte ale celor trei
modele mai importante descrise până acum.
Dar să ne
întoarcem puţin la începutul anilor 1970.
Adâncindu-se
cercetările în spatele afacerii bar code, a fost dat la iveala un plan
foarte amănunţit şi întins pe o perioadă mare de timp,
destinat pentru a deţine controlul (pe cale computerizată,
economică, dar şi diplomatică) asupra întregii economii mondiale
şi asupra libertăţii individuale a cetăţenilor
planetei. Număr locuitorilor planetei fiind relativ limitat (aproximativ
5,5 miliarde) este extrem de simplu ca fiecare să primească pe
toată durata vieţii un anumit cod numeric ("dotat" cu
numărul 666), cod care să-i reprezinte identitatea şi care
să fie înscris pe o cartelă economică.
Prin acest sistem
de identificare nimeni nu va putea face nici cea mai banală
tranzacţie economică (de pildă cumpărarea unui ziar)
fără a fi automat înregistrat şi controlat permanent printr-un sistem
mondial computerizat de prelucrare a datelor.
"Încât
nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are
semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei" (Apoc.
13:17)
Primul semnal de
alarma a fost declansat prin publicarea cărtii The New Money System - 666 de către dr. Mary S. Relfe. Planul
de codificare şi de marcare a întregii omeniri a fost astfel
dezvăluit ca având următoarele faze:
1. Faza întâi a
început în 1970 prin codificarea tuturor produselor comerciale. În această
operaţiune rolul dominant îl deţine Uniform Code Council (SUA).
2. Faza a doua a
început în 1983 prin eliberarea cartelelor de identitate codificate prin
sistemele bar code. Rolul major în această etapă îl deţin
guvernele, băncile şi companiile de tehnică de vârf
producătoare de cartele electronice.
3. Faza a treia
consta în codificarea într-o etapa viitoare a tuturor bunurilor mobile şi
imobile. (Deja s-a început un control al acestora prin introducerea noilor
standarde obligatorii de calitate ISO 9000 şi Six Sigma). [6]
Aşadar, o
sclavie electronică mondială dirijată de o mână de
multimilionari, sclavie care realizează practic sistemul apocaliptic de
pecetluire destinat pregătirii apariţiei pe scena lumii a lui
Antihrist.
Vedem deci
că cele trei etape sunt aproape de încheiere. Prima a dus la
răspândirea pretutindeni în lume a marcării cu bar code, tipul
preferat fiind, evident, EAN-13, unul din cele două tipuri ce contin în
mod evident numărul 666. Se prevede ca până
în anul 2005 EAN-13 să fie în unică folosinţă, tipul UPC-A
urmând a fi retras din circulaţie.[7]
Sa vorbim acum
puţin despre cea de-a treia etapa, urmând a ne ocupa mai târziu şi
mai în amănunţime despre problema sistemului de identitate (etapa a
doua).
Faza a treia
consta deci în stabilirea unui control absolut asupra întregii producţii
mondiale. Aici se vede o strânsă legătură cu prima etapă,
deoarece bar code este aplicat tot în scopul deţinerii controlului
economic, deşi el oarecum nu îngrădeşte producţia
articolelor comerciale. Iată însă că "stăpânitorul
acestei lumi" a înspirat celor puternici financiar un nou sistem de
restricţionare şi condiţionare a producerii de bunuri, denumit
oficial Programul internaţional al Standardelor de Calitate ISO 9000
(International Quality Standards Programe). Este un program care
stabileşte o ştachetă standard pentru produsele de calitate,
toate companiile mondiale urmând a se încadra (sau nu) între limitele sale. Am
spune, la prima vedere, că este spre binele consumatorilor, neştiind
că este un sistem de discriminare economică. Foarte multe
societăţi comerciale modeste ce-şi desfăşoară
activitatea la scară redusă, pe plan local, vor fi forţate
să atingă nivele standard. Dacă nu, sunt eliminate de pe piaţă.
Se prevede deja ca până în anul 2000 nici o companie comerciala sau
producător particular să nu poată produce sau vinde vreun
articol fără a primi certificatul ISO 9000.[8] Deja peste 100 de ţări au semnat
aderarea la sistemul de control al calităţii. Dar cine se afla în
spatele acestui program? Ei bine, aplicarea lui a început în Europa la
iniţiativa unei organizatii misterioase denumite Bilderberg (!), cu
aproape 125 de membrii fondatori, aleşi din oligarhia financiară
mondială.[9]
Vedem deci cine
sunt cei ce impun iniţiative "pentru binele omenirii". Dacă
până de curând aderarea la ISO 9000 era voluntară, acum începe
să se impună obligativitatea obţinerii acestui certificat, iar
companiile care nu vor reşi vor fi desfiinţate. Aşadar,
comerţul "liber", îşi pierde complet libertatea. Deja în
SUA marile companii care lucrează în cooperare cu Ministerul
Apărării şi cu NATO au fost obligate să accepte standardele
ISO 9000, la rândul lor neacceptând ca parteneri de afaceri societăţi
ce nu au acest certificat.[10]
Ce
legătură ar putea avea aceasta cu sistemul apocaliptic economic care
se bazează oarecum pe impunerea unui număr spre a putea efectua
tranzacţii comerciale? Legătura este următoarea: guvernul
Statelor Unite a anunţat ca până în anul 2000 toate tranzacţiile
economice trebuie în mod obligatoriu să aibă loc prin intermediul
serviciului de comert electronic EDI/EC al reţelei mondiale computerizate
internet!
În acest scop s-a
creat un registru informational ce conţine date despre toate companiile
mondiale conectate la sistem, registru denumit Centralized Contractor Registration
(CCR). Prin urmare, fiecare societate economică va primi... un cod numeric
unic denumit TPN (Trading Partner Number) iar cei ce nu vor putea deţine
acest număr (în urma verificărilor pentru standardul de calitate ISO
9000) nu-şi vor putea vinde produsele.[11]
"Încât
nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are
semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei" (Apoc.
13:17).
Pânza de
păianjen. Proiectul L.U.C.I.D. Inima sistemului. Cartela universală
biometrică. Stadiul actual al L.U.C.I.D. Proiecte de viitor. Semnul
fiarei.
Trăim deci
într-o lume în care toată creaţia devine o înşiruire enormă
de informaţii. Se numără, se codifică şi se
înmatriculează totul, inclusiv oamenii:
"Marfă
de aur şi de argint, pietre preţioase şi mărgăritare,
vison şi porfiră, mătase şi stofă stacojie, tot felul
de lemn bine mirositor şi tot felul de lucruri de fildes, de lemn de mare
preţ şi marfă de aramă şi de fier şi de
marmură, şi scorţisoară şi balsam şi mirodenii
şi mir şi tămâie şi vin şi untdelemn şi faina de
grâu curat şi grâu şi vite şi oi şi cai şi cărute
şi trupuri şi suflete de oamenii." (Apoc. 18:13)
Totul, deci,
devine numar, devine informaţie. Care informaţie trebuie să
curgă, firesc, spre un centru de date, prin intermediul unei reţele
mondiale de comunicaţii. Controlul se poate deţine doar avându-se un
centru, aşa cum păianjenul se afla în mijlocul plasei. Dar, pentru ca
reţeaua să fie acceptată de opinia publică, trebuia să
i se creeze un cadru legal corespunzător şi să i se dea un
aspect de "protecţie socială". Lucru care s-a petrecut nu
de mult, întregul sistem fiind prezentat în mass-media cu un machiaj perfect
şi un nume pe masura: "L.U.C.I.D. Project – A Universal information
Identification System".
Un sistem
universal informational de identificare
Proiectul a fost
dat publicitatii într-un periodic al politiştilor din sectorul stupefiante
al Ministerul de interne SUA, "Narc Officer", din septembrie -
octombrie 1995[12] şi a aparut în urma votarii noii legi
antiterorism din anul 1994 întitulată "Omnibus Anti-Crime Bill".
Specific şi demn de reţinut pentru noua hotărâre
legislativă este faptul că împuterniceşte reprezentanţii
legii să aresteze şi să încarcereze imediat orice
"suspect" de acţiuni teroriste. Trebuie subliniat că acest
tip de lege care încalcă flagrant principiul de baza al justiţiei
internaţionale şi al libertăţii umane - principiul
prezumţiei de nevinovăţie - a stat la baza creării unei
copii fidele a sistemului L.U.C.I.D., sau mai bine zis a unei anexe a acestuia:
este vorba de sistemul european de informaţii Schengen, de care ne vom
ocupa mai tarziu.
Dar ce este de
fapt L.U.C.I.D.? Este un sistem gigantic, planetar, de colectare şi
prelucrare a datelor privind identitatea fiecărei fiinţe umane. La
prima vedere ar părea că acest proiect s-ar aplica doar
infractorilor, însă scopul sau devine limpede dacă vom afla că
principiul de baza al L.U.C.I.D. constă în eliberarea, pentru fiecare
individ, încă de la naştere, a unei cartele electronice de identitate
multifuncţională: va cuprinde adică buletinul de identitate,
paşaportul, contul bancar, cartea de sănătate, permisul de
conducere, cartea de munca, livretul militar - într-un cuvânt, toate actele de
folosintă socială ale unei persoane.
În plus, puterea
uriaşă de înmagazinare a datelor va crea acestei cartele
posibilitatea deţinerii unui număr foarte mare de informaţii
despre viaţa particulară a individului: istoricul familiei,
comportamentul social, optiunile politico-religioase, etc., date pe care
posesorul nu le va putea citi ori modifica, aceasta făcându-se "de la
centru".
Sistemul
L.U.C.I.D. va avea un centru de stocare şi prelucrare a datelor, alimentat
cu informaţii "de la toate sursele"[13] conectat la un sistem automat de traducere
poliglotă.
Ce înseamnă
"de la toate sursele"? Înseamnă că informaţiile vor
curge în mod continuu către acest centru de la orice agenţie de
informaţii, birou, companie, societate, banca, statie de poliţie,
magazin, unitate militară, universitate, centru de cercetare, de peste
tot. Aceste date sunt culese prin intermediul computerelor şi transmise
printr-o reţea informaţională (Internet) către centru.
Deoarece în proiect se specifică că vor exista traduceri poliglote,
înseamnă că sistemul va avea surse de alimentare cu informaţii
peste tot în lume. Dealtfel, cartela de identitate va avea răspândire
mondiala. L.U.C.I.D. devine astfel un sistem mondial de control, o
"supermagistrală informaţională" ce va putea controla
toate aspectele vieţii private, în orice moment.[14]
Centrul de
stocare, de prelucrare şi analizare a datelor este denumit oficial
Universal Computerized Identification Clearing-house Resource Center şi se
află lângă Washington, la Fort Meade, Maryland. Pentru un
necunoscător, numele acesta nu înseamna nimic. Acest centru este
însă, încă din anul 1954, sediul celui mai puternic for
politico-militar al SUA, prea puţin cunoscut opiniei publice române. Este
vorba de Agentia Nationala de Securitate (National Security Agency - NSA),
inima şi creatoarea agenţiilor de informaţii interne CIA şi
FBI. Totodată NSA este a doua bază
ştiinţifico-militară (ca mărime) după Pentagon,
însă pe primul loc în deţinerea de tehnici militare secrete, de
concepţie tehnologică revoluţionară, care
depăşeşte cu 15 ani cercetările ştiinţifice
"laice".[15]
Baza de la Fort
Meade, datorită tainelor şi tehnologiilor uimitoare deţinute,
este denumită de americani "Curtea Misterelor" (Puzzle Palace).
Echipamentele digitale ale NSA ar putea părea unor profani ca fiind de domeniul
ştiinţifico-fantasticului.[16] Toate acestea au fost însă realizate
printr-un efort financiar uriaş şi printr-un program de cercetare
aprobat de Congresul SUA şi intitulat DARPA (Defence Advanced Research
Projects Agency).[17]
Astfel, programul
DARPA a luat fiinţă încă din anul 1970, şi s-a ocupat
îndeosebi cu crearea arsenalului războiului rece: sateliţi de
spionaj, diverse tipuri de arme laser, arme pentru influentarea
condiţiilor atmosferice, arme psihoelectronice etc. Multe din acestea sunt
încă necunoscute multor membri ai Congresului SUA.[18]
NSA a luat
fiinţă pe 4 noiembrie 1954. Este singura agenţie de stat care nu
are conducere superioară proprie, ci este dirijata de un consiliu de
conducere denumit COMSEC, alcătuit din membri ai diferitelor ministere (de
externe, justitie, comerţ, economic) şi comandanţii fiecarei
arme ale forţelor armate SUA.[19]
NSA este cea care
a creat şi celelalte trei mari agenţii militare de informaţii
care, împreună, formează încă din anii '60 un uriaş sistem
de reţele informaţionale: CIA (Central Intelligence Agency –
Agenţia Centrală de informaţii), AFSS (Air Force's Security
Service - Serviciul de Securitate al Forţelor Aeriene) şi NIS (Navy's
Intelligence Service - Serviciile de informaţii ale Marinei). Un alt
"braţ" al NSA este NASA (National Aeronautical and Space
Administration), folosită îndeosebi pentru scopurile militare ale SUA,
"oamenii de pe luna şi celelalte fiind doar o faţadă".[20] Prin intermediul NASA, NSA deţine controlul
absolut al spaţiului datorită sateliţilor şi al
iniţiativei de Apărare Strategică "Star Wars".
Dar NSA are un
scop bine determinat. Crearea ei s-a produs în urma semnării în anul 1947
a unui acord (UKUSA PACT) între Marea Britanie, SUA, Canada, Noua Zeelanda,
Australia, ţările NATO, Japonia şi Corea de Sud, acord ce
stabilea crearea de către aceste ţări a unui sistem
informaţional comun pentru supraveghere civilă cu centrul la Fort
Meade.[21] Acum putem înţelege perfect de ce L.U.C.I.D.
şi-a ales ca sediu tocmai baza strategică a Agenţiei
Naţionale de Securitate şi ce consecinţe are controlul efectuat
de NSA asupra tuturor cetăţenilor lumii.
Deja aplicarea
proiectului L.U.C.I.D. a început mai înainte de publicarea sa în "Narc
Officer". Congresmenul Neal Smith declara în octombrie 1993 ca la Fort
Meade s-au vărsat 392 milioane $ pentru Centrul Naţional de
Identificare ce urmează a intra deplin în functiune în 1998.[22]
Totodată, s-au creat structurile informaţionale ce vor deservi
sistemul, printre care amintim:
- National
Reconnaissance Office (Biroul Naţional de Recunoaştere) care cuprinde
sistemul sateliţilor de spionaj,
- National Crime
Informational Center (Centrul Naţional de informaţii criminalistice),
- IAFIS (Integral
Automated Fingerprint Identification System (Sistemul integral de identificare
automată a amprentelor) etc.
Toate aceste
anexe şi legătura funcţională dintre ele au fost
dezvăluite în periodicul "Federal Computer Week" din 1995.[23] În plus, se urmăreşte crearea până
în 1999 a unei reţele computerizate fără fir pentru
interconectarea acestor centre, reţea denumită Federal Law
Enforcement Wireless Users Group, după modelul fără fir WWW
folosit astăzi în internet.
Ce înseamna deci
crearea şi punerea în funcţiune a acestor centre?
Desigur:
- automatizarea
şi computerizarea tuturor unităţilor social-economice şi
judiciare şi legarea lor în reţea;
- crearea bazei
de date mondiale privind identitatea şi cazierul cetăţenilor;
- plasarea de
automate publice (gen ATM) pentru recunoaşterea identităţii prin
intermediul cartelei electronice şi pentru supravegherea populatiei.[24]
Elementul cheie
al întregului sistem este cartela universală biometrică de
identitate. Prin conectarea acestei cartele la computerul central din Fort
Meade, absolut toată activitatea zilnică a unei persoane poate fi
înregistrată şi analizată. În acest scop, proiectul prevede
dotarea internaţională cu centre de emitere a cartelelor, centre
înzestrate cu o minusculă cameră video digitală, pentru
producerea cartelelor unice pentru fiecare individ.
Mai mult, chiar
maternitătile vor avea astfel de centre pentru fixarea
identităţii nou-născuţilor, fiecăruia atribuindu-i-se
un cod care nu se va putea modifica pe toata durata vieţii.[25]
Cartela
universală biometrică este o cartelă inteligentă (smart card) de mărimea unei
cărţi de credit obişnuită, din plastic, având însă
încorporat un puternic computer cip cu o putere de stocare mai mare de 5
giga-bytes (adică aproape 2000 de pagini de informaţii despre fiecare
persoană!) dispunând şi de bandă magnetică. Prin intermediul
unităţilor de citire a cartelei (fixe ori mobile, dotate cu scaner
şi ecran cu cristale lichide - gen unităţi ATM), orice individ
se conectează direct la superordinatorul din Fort Meade. Totodată,
microcipul permite şi înscrierea informaţiilor pe cartela.[26]
Denumirea
cartelei este Universal Biometric Card (UBC)
- cartela universală biometrică. Ce înseamnă
"universală"? Înseamna ca va îndeplini funcţiile tuturor
documentelor ce stabilesc legătura individului cu societatea: buletin de identitate,
carnet de conducere, carte de munca, de sănătate, cont bancar,
într-un cuvânt, totul. Se prevede chiar ca automobilul, calculatorul personal
şi orice alt sistem electrocasnic să nu poata fi pus în
funcţiune decât la recunoasterea posesorului cartelei. Este un sistem de
îngrădire totală a libertăţii umane.
Ce înseamnă
"cartela biometrică"? Înseamnă că UBC va putea stoca
elemente de recunoaştere obţinute prin măsurători
biologice, adică: codul genetic ADN, anticorpi specifici, fotografii
digitale faţă şi profil precum şi fotografia irisului,
amprentele digitale şi plantare (ale tălpii piciorului),
eşantioane sonore ale vocii, etc. Toate acestea demonstrează cât se
poate de limpede că scopul acestei cartele este controlul şi
supravegherea strictă a persoanei. Aceste date vor servi la recunoasterea
posesorului cartelei atunci când doreşte s-o întrebuinteze.
În prezent exista
deja în aplicaţie următoarele metode de recunoastere[27]:
- recunoaşterea
amprentelor digitale. Astăzi aproape toate aparatele de utilizare
a cartelelor de credit bancar (ATM) au în partea inferioară un sistem de
recunoaştere a amprentei digitale. Sunt folosite de asemenea şi
pentru accesul personalului bancii în trezorerie.
-
recunoaşterea geometriei palmare. Un scanner laser citeşte
configuraţia geometrică a palmei şi o compară cu cea de pe
cartelă. Exemple de utilizare curentă: pentru personalul diferitelor
aeroporturi (ex. San Francisco); pentru Parlamentul Columbiei - spre a fi
asigurat votul complet şi individual al tuturor parlamentarilor; la
băncile din Rusia, etc.
- recunoaşterea
amprentei plantare (a tălpii). Este una din cele mai sigure metode
de recunoaştere şi este folosită îndeosebi de FBI.[28]
- recunoaşterea
acustică. Metoda de identificare a vocii posesorului. Este folosită
în prezent în ţările occidentale pentru înalţii funcţionari
de stat.
- recunoaşterea
optică. Aici sunt mai multe posibilităţi. În primul rând
este vorba de recunoaşterea feţei şi compararea imaginii
obţinute de camera video digitală cu fotografia de pe cartelă.
Este tehnologia Face Recognition. Astăzi, firma americana Mirror Inc. pune
în vânzare echipamentul numit Face-to-Face, dotat cu cameră digitală
şi computer, echipament ce poate recunoaşte identitatea unei persoane
chiar dacă este machiată sau poartă ochelari.
Se apreciază
însă că unităţile de citire a cartelei vor fi dotate
şi cu tehnologia intelligent Video a companiei Integrated Systems, Inc.
(Norcross, Georgia, SUA), ce poate recunoaşte nu numai fizionomia, ci
şi "limbajul trupului", caracteristicile de mişcare proprii
fiecărui individ. Mii de astfel de camere vor putea supraveghea locurile
publice (si nu numai), putând recunoaşte (fără contact direct)
orice individ. Astăzi, astfel de camere sunt instalate în majoritatea
ţărilor vestice pentru controlul arterelor publice (în Marea Britanie
nu mai puţin de 300.000 de camere video inteligente).[29] Totodata, aceasta tehnologie s-a folosit de
către politia SUA pentru supravegherea şi controlul Jocurilor
Olimpice de la Atlanta, 1996.[30]
În plus, pe
lângă cele două metode de recunoaştere optică (a feţei
şi a mişcărilor trupului), este în utilizare astăzi metoda
Iris Scan de recunoaştere a configuraţiei irisului, unică pentru
fiecare individ. O microcameră scanner digitală înregistrează
imaginea irisului şi o transformă într-un cod (Iris Code). Apoi se
compară cu cel înscris pe cartelă şi se face identificarea.
Camera poate fi ascunsă, citind de la distanţă irisul şi
recunoscând într-o secundă peste 400 de caracteristici irisologice.[31]
- recunoaştere
genetica. Tehnologiile de vârf asigură astăzi
recunoaşterea rapidă a ADN, unic pentru fiecare persoană.
Statele Unite au zeci de bănci ADN folosite îndeosebi de către FBI,
care a alcătuit un catalog general ADN pentru cetăţenii SUA.
Este o metoda ce poate produce mari discriminări (de pildă, un
individ poate fi refuzat la angajare pe motivul "necorespunderii"
codului genetic)[32]
Aşadar,
dacă ne închipuim că UBC este o cartelă pusă în slujba
noastră, ne înşelăm amarnic. Scopul eliberării sale este în
primul rând supravegherea non-stop a posesorilor. Cum non-stop, din moment ce
nu o vom folosi decât ocazional, puteţi întreba? Ei bine, proiectul
L.U.C.I.D., prevede eliberarea, în scopul obţinerii datelor "necesare
recunoaşterii", a diverselor tipuri de "senzori biometrici cu
acţiune de la distanţă şi senzori ai cartelei
biometrice"![33]
Între astfel de
senzori cu acţiune de la distanţă sunt incluse şi camerele
intelligent Video de care am vorbit, ce pot fi instalate oriunde. Un alt tip de
senzori telecomandaţi sunt cei pentru detectarea prezenţei. Cu alte
cuvinte, un control total, cu înnăbuşirea completă a
libertăţii umane, cel mai mare dar de la Dumnezeu.
Ce altă
metodă de control mai este prevăzută? După cum am
văzut, un organism anexă al LUCID este NRO - National Reconnaissance
Office, adică sistemul sateliţilor de supraveghere. Ne putem imagina
ce control înfricoşător urmează a fi efectuat asupra civililor
dacă amintim numai că tehnologia din 1997 permitea identificarea
precisă pe fotografii a unor obiecte de dimensiunile unei mingi de golf
aşezate pe sol, sau citirea unui text cu aceleaşi dimensiuni.[34] În plus, detectorii electronici ai
sateliţilor vor localiza semnalul acelor "senzori ai cartelei
biometrice", stabilind cu precizie poziţia fiecărui individ, în
orice moment, oriunde în lume.
Iar dacă vom
arunca cartela, nu vom putea nici măcar deschide uşa automobilului
personal, nefiind recunoscuţi.[35]
Închipuiţi-vă că mii de oameni vor "pierde" aceste
cartele, datorită fobiei ce se va declanşa sub amenintarea acestei
superputeri înfricoşătoare. Altele se vor fura şi astfel, încet
dar sigur, se va ajunge la unica soluţie "sigură şi
rezonabilă": plasarea microcipului pe mână sau pe frunte ...
Vom încerca
să vedem care este situaţia actuală privind eliberarea
cartelelor de identitate în lume. Trebuie remarcat că, datorită unor
incompatibilităţi naţionale, unicitatea cartelei încă nu
întruneşte un consens global, aflându-se în circulaţie însă
tipuri asemănătoare între ele, pentru obişnuirea populaţiei
cu sistemul şi acceptarea fără probleme a unei cartele unice
mondiale. Un exemplu tipic în acest sens este, după cum vom vedea, cartela
Schengen de uz european.
Dar să
analizam întâi situaţia altor ţări ale lumii, începând cu:
a. Statele Unite
ale Americii.
În SUA,
introducerea unei cartele electronice de identitate s-a propus pentru prima
data în 1981, îndată după lansarea în anii 70 a "noului sistem
economic".[36] Astfel, la propunerea FBI, CIA şi a
Ministerului de Exteme al SUA, Ronald Reagan a introdus un proiect de lege în
acest sens. În ultimul moment însă, mişcat de întervenţia de
protest a lui Martin Anderson, mâna dreapta a presedintelui, care comparase
noua cartela (cu cod unic) cu tatuajele făcute de nazişti deţinuţilor
din lagărele de concentrare, preşedintele a uzat de dreptul de veto
şi, pe toată durata administraţiei Reagan, problema nu a mai
fost readusă în discuţie.[37]
După
alegerea lui Bill Clinton în 1993, s-a lansat programul de ocrotire
medicală ce prevede dotarea fiecărui cetăţean SUA cu o cartelă
medicală de identitate, de fapt o cartela UBC lansata într-un mod
diplomatic, abil.[38]
Cartela de
sănătate este o cartelă "smart card" ce poate stoca
până la 2000 de pagini de date personale, folosind tehnologii recente de
înregistrări biometrice: date, imagini vizuale, amprente digitale şi
vocale, etc. Nu poate fi stearsă, nu e înfluenţată de câmpuri
electromagnetice şi rezistă la temperaturi de până la 200o F (94o C).
Este produsă de firmele Laser Card Systems Corporation şi Drexler
Technology Corporation.
Faptul că
s-a impus deţinerea amprentei vocale denota clar scopul cartelei care nu
este deloc "medical", ci de control şi supraveghere:
specialiştii apreciază că orice persoană poate fi
identificată (datorită băncii de amprente vocale de la sediul central)
în chiar momentul răspunderii la telefon!"[39]
În paralel, alte
două programe pentru eliberarea cartelelor "smart cards" au pus
în circulaţie cartele pentru studenţii şi elevii SUA, precum
şi pentru muncitorii angajaţi de stat.
Vedem deci
că americanii sunt obişnuiţi încet-incet cu ideea cartelei
biometrice, existând deja pe piaţă astfel de smart cards pentru
diverse scopuri sociale, urmând ca UBC să înglobeze toate funcţiunile
acestora. De pildă, în majoritatea statelor SUA s-au pus de câţiva
ani în circulaţie şi "cartelele de conducere auto", care
conţin date biometrice. Un alt tip de cartelă biometrică
multifuncţională este cea folosită de armata americana: cartela
MARC[40] (nume sugestiv, MARK în engleza însemnând
"semn", în analogie cu "semnul fiarei"). Această
cartelă a stârnit vii proteste chiar şi printre înalţii
ofiţeri ai armatei datorită posibilităţii de control ce se
poate efectua prin intermediul ei asupra posesorului. Unii ofiteri au ajuns
chiar în faţa Curtii Martiale. De pildă, capitanul Joel Kirk,
condamnat pentru refuzul de a dona sânge în vederea înscrierii ADN pe
cartelă, declara la proces:
"Devii
sclavul acestui sistem. Există foarte puţine diferenţe între o
"MARC-are" pe care o ţii în mână şi o altă
"MARKare" pe care ţi-o vor implanta pe mână!"[41]
Cât priveşte
însă UBC, din 1994 şi până în 1996 au avut loc două
iniţiative de lansare a cartelei universale de identitate.[42] De curând însă (1996), proiectul de lege nr.
999 (666 întors!) prezentat de senatorul Texasului (dl. Hutchinson) este ultimul
proiect legislativ legat de UBC, care prevede eliberarea unei cartele
biometrice de identitate ce conţine, pe lângă computer chip, şi
un cod magnetic barat.[43]
b. Alte state ale
lumii
Sistemele
electronice de supraveghere a identităţii prin intermediul smart
cards aplicate de guvernele diferitelor ţări nu sunt decât
experienţe ale SUA în vederea unui rezultat cât mai sigur la introducerea
UBC în propria ţară. Astfel:
- în 1994, în
Mexic s-au pus în circulaţie (de către CIA şi omonima ei
mexicană NAFTA) 46 de milioane de cartele smart cards de identitate pentru
a se asigura "votări libere", fără posibilitatea de
manipulare a voturilor. Firmele implicate au fost Polaroid, IBM, Booz-Allen
& Hamilton şi firma Oracle.[44]
- tot în anul
1994 în Singapore s-a încheiat un program de dotare obligatorie a fiecărui
cetăţean cu o cartelă inteligentă ce conţine:
fotografie aplicată, amprenta digitală, cod numeric matricol unic
pentru stabilirea identităţii, codul de asistenţă
medicală, contul bancar şi oricare altă informaţie"
considerată necesară" de către guvern. (Sunday Magazine,
October 1994, Sydney, Australia).
- în Thailanda
s-a introdus unul dintre cele mai moderne şi sofisticate sisteme de
control a identităţii, cu echipamente digitale care în
ţările occidentale sunt prohibite[45],
realizându-se o supraveghere strictă asupra activităţii zilnice
a cetăţenilor.
- în Australia
este deja cunoscut cazul mult discutatului "centru telefonic" Deakin
care s-a dovedit în realitate a fi una dintre cele mai puternice baze
informaţionale computerizate pentru prelucrarea datelor de identitate
privind ţările răsăritene şi australe, având
legătura nemijlocită prin satelit cu "baza-mama" de la Fort
Meade.[46]
- Alte sisteme de
supraveghere cu ajutorul "smart cards" sunt deja funcţionale în
Taiwan, Guatemala, precum şi în tarile din nordul Africii.
La ce
consecinţe dezastruoase pot duce discriminările produse prin aceste
sisteme de identitate "made în USA" se poate deduce din genocidul
comis în 1995 în Ruanda (Africa) unde baştinasii au fost mândri să
primească de la stat noile cartele înteligente de identitate, devenind
"cetăţeni oficiali". Decizia a fost însă tragică:
forte înarmate ale tribului Hutu, efectuând raiduri asupra
localităţilor ruandeze, împuşcau pe loc orice deţinator al
unei cartele de identitate a tribului Tutsi.[47]
Încetul cu
încetul, în toată lumea va funcţiona o reţea unică de
control şi supraveghere a identităţii, în conformitate cu planul
L.U.C.I.D. În ceea ce priveşte statutul aparte al Europei, pe acesta îl
vom analiza într-un capitol separat. Să vedem acum, însă, care este
tendinţa de evoluţie a proiectului L.U.C.I.D.
Concomitent cu
răspândirea tentaculelor uriaşei caracatiţe L.U.C.I.D., se
observă tendinţa de concentrare a puterii politice, economice şi
militare mondiale într-o conducere unică, planetară. O astfel de
guvenare, care deţine controlul unui sistem total de supraveghere,
aşa cum este L.U.C.I.D., nu poate fi decât totalitară. Ce se va
întâmpla oare dacă la conducerea unui astfel de regim se va ridica un
Hitler, un Stalin sau un Pol Pot? Consecinţele nu pot fi decât cele
descrise în Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul.
Dar să
analizăm acum faptele concrete. Pe 4 decembrie 1993, Bill Clinton a propus
la o conferinţă ţinută la Oxford crearea unei Armate
Mondiale ONU, idee acceptată şi pusă mai apoi în practică.
Tot despre o conducere mondială a vorbit în 1996 şi
ex-preşedintele Mihail Gorbaciov, într-o cuvântare ţinută la
"State of the World Forum", la baza militară Presidio de
lângă San Francisco, declarând că "este nevoie de o guvenare
mondială şi o religie mondiala"(!). La aceeasi conferinta
participa şi Bill Gates, presedintele Microsoft, companie cu mare
implicare în realizarea proiectului L.U.C.I.D.[48]
Tot în Statele Unite,
ca urmare a datei limita de punere în exploatare a sistemului L.U.C.I.D., la 1
ianuarie 2000[49],
preşedintele Bill Clinton, prin Decretul Prezidenţial Nr. 13010 din
15 iulie 1996[50],
decide crearea unui centru uriaş de birouri computerizate care să
însumeze echipamente de control civil de ultimă oră, centru denumit
"President's Commision on Critical Infrastructure Protection".
Totodată, este legiferată crearea unei unităţi armate
poliţieneşti, cu acţiune mondială, denumită IPTF
(Infrastructure Protection Task Force), formată din FEMA[51],
CIA, FBI, şi... NSA. Totodată, această unitate are controlul
strict asupra reţelei internet, împotriva unor eventuale
"acţiuni teroriste computerizate".
În acest scop s-a
creat echipa speciala Global Cyber - Cops Corps pentru supravegherea
abonaţilor reţelei.[52]
De fapt,
toţi sunt acum obligaţi să se conecteze la internet (NE: nu
ştim dacă printr-o lege, însă practic în America calculatorul
este similar cu televizorul de la noi). Tot în 1996, Bill Clinton, declara
că doreşte ca fiecare american să aibă în casă un
computer personal (PC) conectat la internet. Pentru aceasta, NSA a
însărcinat un consorţiu de companii specializate să creeze un
sistem unic de control al PC-urilor, sistem deja funcţionabil ce are
particularitatea ca, în orice punct de pe glob, nimeni nusi va mai putea
aprinde computerul fără a fi îndentificat de către acesta prin
intermediul ... cartelei personale de identitate. În acelaşi sens,
"Microsoft" a declarat ca va crea un program prin care UBC va putea
fi conectat la orice PC pentru schimburi financiare şi tranzacţii
comerciale immediate.[53]
Tendinţele
viitoare ale sistemului prevăd ca în curând toate echipamentele
electrocasnice să aibă un sistem de identificare prin cartelă.
Aşadar, propria maşina sau televizor nu mai pot fi puse în
funcţiune decât prin UBC.
Vorbind despre
televiziunea viitorului, presedintele Bill Clinton a delegat firma Oracle
Software Corporation să perfecţioneze un model de
televiziune-computer legat la internet, toată reţeaua mass-media vizuală
urmând a fi supusă aceluiaşi control strict. Noua reţea se va
numi ITV - interactive TV[54] - şi prin intermediul său de la centrul
de date se va putea controla direct orice PC, orice telefon portabil digital,
televizor, aparat electric cuplat la reţea, etc. Acest program este
denumit Inferno (!) ( NE: Inferno este un sistem de operare foarte portabil
(funcţionează pe diverse tipuri de dispozitive şi în diverse
medii: afaceri, acasă, mobil) şi care este dezvoltat special pentru
reţele de calculatoare) şi este un produs al companiei Lucent (!!)
Techonologies (NE: împreună cu Vita Nova), creată de AT&T din
fosta Bell Laboratories (NE: rezultată în urma spargerii AT&T în mai
multe companii în 1983). Sugestiv este şi faptul că limbajul
sistemului de operare al Inferno se numeşte Limbo (iad) iar protocolul de
interconectare poartă numele de Styx (iarăşi iad!). Mai mult,
noile birouri ale firmei Lucent se află la numarul... 666 al Fifth Avenue,
New York".[55]
Aşadar,
toţi abonaţii internet vor putea fi de la distanţă
verificaţi, văzuţi şi ascultaţi chiar prin intermediul
propriilor computere-TV. Programul de creare a reţelei mondiale
interactive prevede ca data de inaugurare sfârşitul anului 2000.[56]
Iată deci
că totul se îndreaptă către o îngrădire totală a
libertăţii (dar cu un aspect de "totală libertate")
şi o supraveghere cât mai strictă realizată prin mijloace extrem
de sofisticate, totul la scară mondială. În plus, puterea
globală politico - economico – militară se grupează într-un
singur centru. Prin urmare, extrem de curând nu va mai fi nevoie decât de UN
CONDUCATOR: ANTIHRIST! Pentru
atingerea acestui scop toată infrastructura este deja creată sau în
curs de finalizare.
Cunoscând toate
aceste evoluţii, mulţi vor "face pierdută" cartela,
alţii o vor pierde cu adevărat, iar altele se vor fura. În plus,
soluţia cartelei de identitate nu oferă o adevărată
protecţie a datelor personale, îndeosebi pentru utilizatorii internetului[57] putându-se extrem de uşor "sparge"
coduri şi extrage informaţii din orice computer conectat la
reţea. Astfel, s-a aflat recent de introducerea în internet, de către
spărgătorii de coduri, a programelor Password Sniffer şi
Password Breaker care distrug filtrele speciale Firewalls de protecţie a datelor.[58] Iată însă că s-a dovedit acum
că este posibilă şi "spargerea" unei "smart
card"! Marcus Kuhn, de 25 de ani, din Germania, a făcut publică
reuşita încercării sale de a "sparge" codul unei cartele
electronice inteligente de credit spre a demonstra insecuritatea acestei
tehnologii.[59]
De aceea, la o
conferinţă IBM de la Palm Springs, California, răspunzând la o
întrebare privind securitatea cartelelor de identitate, dr. Mary Jane England,
oficial al administraţiei Clinton şi iniţiatoarea programului
privind distribuirea cartelei de asigurare medicală în SUA, declara
că smart card "este o idee minunată, dar ar putea fi mai
bună implantarea unui cip direct în ureche! Trebuie să mergem dincolo
de ajutorul îngust oferit de cartelele inteligente şi să punem în
practică tehnologii deja existente."[60]
Aşadar,
iată realizându-se practic proorocirea din Apocalipsa Sfântului Ioan:
"semnul pe mana sau pe frunte", numărul fiarei, este un implant
al biocipului de identitate în corp, asigurându-se astfel o protecţie
eficientă împotriva pierderii ori a furtului cartelei. De altfel, chiar
L.U.C.I.D. Project prevede, în timp, înlocuirea cartelei cu biocipuri
implantate, tehnica care în prezent este deja experimentată cu succes (NE:
de ani buni), la scară mondială, pentru marcarea animalelor".[61]
Ce este acest
biocip ? Este un "computer-cip" micro-emiţător care se
implantează cu ajutorul unei seringi speciale sub piele. Microcipul
conţine un cod pre-programat cu un număr unic de identitate care nu
poate fi alterat. Modelele folosite astăzi se numesc Transponder (de la
Transmitter şi Responder). Este un microcip înstalat într-o capsula
specială de mărimea unui bob de orez. Biocipul este
"pasiv", adică nu conţine baterii, emiţătorul
fiind activat de un semnal radio de 125 khz la apropierea unui scanner pentru
control. Astfel, scannerul determină emiterea codului care este
afişat pe un ecran cu cristale lichide. Pentru a se evita deplasarea
biocipului sub piele, e fixat prin minuscule fibre de sticla, extragerea
neputandu-se realiza decât printr-o operatie specială de microchirurgie.[62]
Dimensiunile
capsulei sunt de 11 x 2,1 mm şi 67 mg. Nu provoacă reacţii de
respingere deoarece este confecţionat dintr-o sticlă specială
biologică. Se apreciază că pe viitor biocipurile vor fi produse
pe baza de proteine (înlocuindu-se pirita), fiind astfel mult mai rapide.
Astăzi,
firma americana Destron IDI (Colorado) comercializează microcipuri pentru
implant animal prin intermediul companiei Infopet. Se spune ca aceste biocipuri
constituie "soluţia perfectă" pentru stabilirea cu precizie
a identităţii oricărei fiinţe vii.[63]
Dar biocipurile
au fost deja implantate şi subiecţilor umani. Este cunoscut cazul lui
Timothy Mc Veigh, soldat în armata americană, care a declarat în 1995 ca
are un biocip implantat în corp de către FBI"[64].
Oare câţi alţii n-au fost supuşi aceleiaşi operaţii?
Noile tipuri de
biocipuri umane, "semnul" apocaliptic, vor permite supravegherea
totală, non-stop, în orice punct de pe glob, a oricărui individ. Se
află în cercetare cipuri care vor putea fi conectate la reţeaua
neuronală a creierului, oferind astfel posibilitatea, pentru cei ce
controlează biocipul, să înregistreze imagini vizuale şi
auditive neuronale, adică exact ce vede şi ce aude subiectul. Pare de
necrezut? şi totuşi, această tehnică este
deţinută deja de Agentia Naţionala de Securitate.[65]
Înca din 1986,
cercetătorii de la Universitatea din Michigan, în colaborare cu AT&T,
declarau că sunt pe punctul de a controla complet înregistrările
acustice neuronale şi transmiterea de semnale acustice în înteriorul creierului,
omul putând fi astfel "teleghidat". Recent însă, în 1995, un
înalt ofiter al Pentagonului, Lawrence Korb, declara ca un laborator al armatei
este pe cale de a conecta biocipul cu neuronii, putânduse astfel obţine o
armată de "zombi telecomandaţi".[66] "Se deschide o poartă în două
direcţii", spunea Kyle Olson, de la înstitutul de Control al Armelor
Chimice şi Biologice. "Pe de o parte avem această armă de
tip Frankenstein, iar pe de altă parte ne putem ocupa de probleme privind
destinul uman: de pilda, implantându-ne un biocip în encefal vom putea
învăţa înstantaneu franceza, sau orice alta limba".[67]
Aşadar, cu
astfel de "avantaje", implantarea biocipului nu va fi refuzată
de nimeni, cu excepţia creştinilor adevăraţi. Ceilalţi
vor alerga să primească "marcarea" de bunăvoie. În
plus, încă de la nastere, nou născuţii vor fi înjectaţi cu
un microcip care-i va însoţi toată viaţa, putând fi
detectaţi în orice loc de pe glob, inclusiv prin satelit.
Allan Woodham, în
South East Christian Witness (feb. 1996, p. 5-6) scria: "Astăzi
americanii au fiecare un cod propriu de asigurări sociale format din 9
cifre, cod care permite conectarea lor la computer pe tot cuprinsul SUA. În
curând acest sistem se va înlocui cu unul mai modern, o reţea informaţională
de coduri cu 18 cifre ce va putea înmatricula oamenii la scara planetară.
Acest sistem de
18 cifre va fi alcătuit din trei grupuri separate de către 6 cifre:
6-6-6! Implantarea acestui cod chiar sub pielea mâinii drepte, după cum
s-a proorocit în Evanghelie (Apoc. 13, 16-18) este acum o realitate. Cei ce vor
primi procedeul vor fi controlaţi, localizaţi şi
supravegheaţi în toate mişcările. Această tehnologie va
duce la un sistem mondial computerizat prin care nimeni nu va putea cumpăra
sau vinde fără marcarea cu biocip. Va fi o adevărată
dilemă: supunere sau moarte (DO or DIE)!"
Vedem aşadar
cât este de înfricoşător rezultatul proiectului L.U.C.I.D. şi
că, practic, asistăm la implinirea proorociei Apocalipsei. Aceasta
arată cât de aproape se găseşte apariţia pe scena mondială
a lui Antihrist. Noi, oare, suntem pregătiţi? Avem dramul de
credinţă necesar mântuirii? Sau rămânem nepăsători,
nevăzând şi neauzind un adevăr deja evident?
"Căci
precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se
însurau şi se măritau, până în ziua când a întrat Noe în
corabie, şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat
pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului." (Matei, 24,
38-39)
"Intrarea în
Europa". Acordul Schengen. Schengen informational System. Despre Acord.
Despre nume şi numere. Situaţia din Grecia. Consecinţele Uniunii
Expresie
arhicunoscută şi excesiv întrebuinţată de ziariştii
şi oficialitaţile române. Toţi vor să "intre în
Europa", creând în mass-media o atmosfera de febrilitate, o psihoză a
dorinţei de a fi şi românii consideraţi "în rând cu
lumea". Câţi dintre dumneavoastră ştiu însă că
totul nu este decât un camuflaj pentru cu totul alte înterese decât cele ale românilor?
Dar despre
România vom discuta la timpul potrivit. Să vedem acum care este stadiul
punerii în practica în Europa a uriaşului proiect L.U.C.I.D. şi care
sunt particularităţile lui. Veti fi uimiţi de repeziciunea cu
care se precipită lucrurile şi veţi afla unele consecinţe
ale planului care nu sunt deloc liniştitoare pentru noi. Tocmai de aceea
nu le veţi putea descoperi în nici un caz în presa românească, nici
măcar în cea ecleziastică, deşi ar fi trebuit să tragă
prima semnalul de alarma, aşa cum se întâmplă, de pilda, în Grecia.
Vom căuta, de altfel, să păstrăm această raportare
continua la Grecia, deoarece este singura ţară ortodoxă din
Uniunea Europeană, iar experienţa ei amară, de până acum,
poate fi pentru noi spre luare-aminte! În plus, în 1997 a început aplicarea
oficială în Republica Elena a unui tratat european ce-şi are originea
în deja cunoscutul L.U.C.I.D. Project. Este vorba de:
Ideea
creării unei comunităţi europene a fost iscălită
pentru prima oară, în aprilie 1951, de Franta, R.F. Germania, Italia
şi ţările Benelux. Ideea a devenit fapt prin semnarea acordului
de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene pe 25 martie 1957
la Roma.
Înca de la
început, unul dintre scopurile declarate ale acordului a fost eliminarea
graniţelor interne între ţările membre.[68] Treizeci şi cinci de ani mai târziu, în 1992,
prin semnarea tratatului de la Maastricht, fosta CEE devenea Uniunea
Europeană. Extrem de important este de remarcat faptul că, deşi
fosta CEE era constituită legal, având personalitate juridică
încă din anul 1957, noua Uniune, deşi în plină activitate
politico-economică, încă nu avea, în 1997, această calitate.[69]
Să vedem
acum adevăratul rost al acestei uniuni "între cei puternici"
şi consecinţele ei asupra ţărilor slabe din punct de vedere
economic:
Pe data de 14
iunie 1985, în micul orasel Schengen din Luxemburg, Franta, Germania, Olanda,
Luxemburgul şi Belgia semnau un acord care avea să se dovedească
a fi "copiat" după schiţele proiectului L.U.C.I.D.: Acordul
Schengen, acord care prevedea eliminarea totală a granitelor interne între
ţările membre ale Comunităţii.
La 19 iunie 1990,
cele cinci ţări fondatoare au semnat iarăşi Acordul, de
data aceasta având deja toate organismele executive constituite. În ceea ce
priveşte celelalte ţări ale Comunităţii:
- în acelaşi
an (27.02.1990) a fost inclusa Italia;
- în 1991 (26.06)
Spania şi Portugalia;
- în 1992 (06.11)
Grecia şi Austria;
- în 1996
(decembrie) Danemarca, Suedia şi Finlanda.
Două
ţări s-au opus categoric semnării acordului: Marea Britanie
şi Irlanda.
La 22 decembrie 1994
Consiliul Schengen hotărăşte intrarea în vigoare a Acordului,
începând cu data de 26 martie 1995.[70]
În zorii zilei de
duminica 26 martie 1995, în 15 ţări ale Uniunii Europene intra în
funcţiune Acordul Schengen, prin care graniţele interne între
ţările membre se desfiinţează, în schimb graniţa
extenă a noului "Teritoriu Schengen" - cum este numită acum
Uniunea - devenea impenetrabilă. Prin acest acord, cetăţenii
ţărilor unionale nu mai sunt supuşi controlului vamal la
trecerea pe teritoriul vecin, creându-se însă discriminări pentru
cetăţenii ţărilor terţe, nevoiţi fiind chiar
să folosească culoare speciale de control la punctele de trecere a
frontierei.
Iată că
am ajuns la un cuvânt des folosit în prima parte a lucrării noastre: control. Desigur, un control eficient
are nevoie de un sistem informational eficient. Iar un sistem informational
eficient nu poate fi decât o copie perfectă a L.U.C.I.D. Ei bine, acest
sistem european există, este deja în funcţiune şi a fost
specificat în amănunţime în textul oficial al Acordului Schengen
(art. 92-119). Numele său este: S.I.S.
SIS este un
program de îndosariere electronică, de dimensiuni uriaşe, "poate
cea mai mare înregistrare umană din istoria omenirii"[71],
care deţine date complete despre cetăţeni şi care are
posibilitatea de urmărire şi supraveghere continuă şi
imediată. În 1995, arhiva SIS din Strasbourg continea 2.300.000 de
indivizi, iar în 1997, deja îndosariase peste 9.000.000 de oameni.[72]
Prin Acordul
Schengen, poliţia unională este imputernicită a deţine date
complete despre orice persoană, având posibilitatea de control şi
acţiune armată rapidă în orice moment, până la 20 km de la
granită, dacă conducerea poliţienească "va
considera" că sunt puse în pericol interese interne sau externe. În
plus, la granitele Schengen controlul este întărit, prevăzându-se
(remember L.U.C.I.D.!) eliberarea pentru toţi cetăţenii Uniunii
a unei ... cartele electronice de identitate! Desigur, deoarece şi
locuitorii unor terţe ţări vor fi nevoiţi să
treacă prin acelaşi control electronic, în paralel guvernele acestor
ţări europene nemembre ale Uniunii se străduiesc să-şi
doteze cetăţenii cu cartele identice, pentru ca în momentul
acceptării lor ca membri deplini (vezi România), totul să se petreaca
firesc, fără şocuri tehnologice.[73]
Acest sistem
uriaş prin care orice cetăţean care trece graniţa Schengen
este automat înscris într-un dosar computerizat (vezi, pentru aceasta, codul
barat de pe ultima filă a paşapoartelor româneşti) are nevoie,
desigur, de un centru care să deţină banca de date. Acest centru
este un computer enorm aflat la Strasbourg, la subsolul unei cladiri cu aspect
neutru[74],
a cărui bază de date este alimentată încontinuu de la filialele
naţionale ale sistemului (denumite National Schengen). Aceste date au o
gama largă de referinţe, de la persoane umane până la arme
şi automobile furate. Computerul a fost realizat de societatea Sema,
alcătuită din reprezentanţi ai firmei germane Siemens şi
franceze Bull, cu o cheltuială de peste 40 de miliarde franci francezi.
Paza clădirii este asigurată de poliţia franceză. Pentru a
pătrunde înăuntru trebuie trecute mai multe controale şi este
nevoie de un permis special. Clădirea cuprinde o bază de date
centrală în interiorul unei săli subterane de 400 m2,
având ca anexe birourile şi o încălzire centrală cu
instalaţie de climatizare. Într-o sală învecinată, 30 de
operatori supraveghează buna funcţionare a sistemului, secondaţi
de reprezentanţi ai celor şapte ţări membre iniţiale (primele
cinci ţări plus Spania şi Portugalia).
Datele stocate
provin de la terminalele vamale şi poliţieneşti ale frontierelor
"teritoriului Schengen" şi sunt trimise sau cerute de la centru,
non-stop, spre a putea controla orice călător care străbate graniţa
Uniunii Europene într-un sens sau altul (fiind aşadar inevitabil stocate
date, atât despre cetăţenii altor ţări, cât şi despre
membrii UE).
Forţa de
intervenţie Schengen este formată din echipe unite ale
poliţiilor principalelor ţări membre:
- Police Judiciare
pres les Parquets, Gendarmerie, Police Communale (Belgia)
- Polizeien des
Bundes und der Lander (Germania)
- Police
Judiciare, Police Nationale, Gendarmerie Nationale (Franta)
- Gendarmerie,
Police (Luxemburg)
- Rijkspolitie,
Gemeenteropolitie (Olanda)
Sistemul este
completat cu o anexă denumită SIRENE, un organism politico-judiciar
ce permite contactul imediat al puterilor poliţieneşti şi
Judiciare dintr-o ţară cu sistemul omolog din celelalte
ţări membre, spre a fi asigurate fluenţa non-stop a datelor
şi conlucrarea acţiunilor Judiciare. Pentru aceasta, datele provenite
de la sistemele National Schengen se împart in:
- persoane
"indezirabile" teritoriului Schengen;
- persoane
căutate şi motivele căutării;
- persoane aflate
sub urmărire;
- persoane
dispărute;
- obiecte furate,
maşini, arme, cartele de identitate şi paşapoarte furate etc.
Să vedem cam
care ar fi scopul "oficial" al SIS. Citim la articolul 93 ca scopul
SIS este "păstrarea ordinii şi a siguranţei publice, a
siguranţei de stat şi a celei generale, şi aplicarea
dispoziţiilor Acordului Schengen înlegătură cu circulaţia
persoanelor în statele cuprinse în teritoriu, folosind informaţii
transmise prin intermediul acestui sistem."[75]
Vedem,
aşadar, că scopul oficial principal este unul strict
poliţienesc, intern şi extern teritoriului ("păstrarea
ordinii şi a siguranţei publice, a siguranţei de stat şi a
celei generale") şi abia pe al doilea loc este necesar reglementarii
circulaţiei vamale. Mai mult, folosindu-se integral de cartelele "smart
cards", sistemul SIS devine un sistem perfect de supraveghere şi
control al cetăţenilor, aşa cum am văzut în cazul
proiectului L.U.C.I.D.
Încă din
primele momente ale apariţiei sale în parlamentele ţărilor
membre ale EEC, acordul Schengen a stârnit vii proteste[76],
neluate însă în considerare. În linii generale, acordul este contestat[77]:
- Pentru
"îndosarierea electronică" care, practic, este nelimitată,
de vreme ce există multe categorii de cetăţeni ce pot intra în
registrele gigantice ale centrului de la Strasbourg fără a fi
săvârsit vreodată vreo infracţiune. De pildă, după ce
criterii o persoană "nedorită" într-unul dintre state va fi
exclusă şi din celelalte ţări, membre ale Uniunii,
refuzându-i-se dreptul de azil? Apoi, după ce criterii va intra un
"suspect" în arhiva la diferitele categorii de infracţiuni,
putând a fi astfel stocat în bazele de date ale reţelei
poliţieneşti mondiale, devenind "persona non grata",
urmărită de toate unităţile poliţieneşti ale
lumii?
- Pentru ca, prin
aplicarea Acordului Schengen, particularităţile naţionale ale
fiecărei ţări (nemaiexistând graniţe) se elimină,
desfiinţânduse astfel caracterul de "naţiune" al poporului
respectiv.
- Deoarece acest
acord pune în pericol însăşi existenţa constituţiilor
naţionale ale ţărilor Europei, dreptul comunitar devenind
prioritar dreptului şi legislaţiilor naţionale.
Specific
însă pentru Acordul Schengen este faptul că principiul său se
bazează pe un aparat poliţienesc totalitar care elimină
până şi condiţia de Bază a nepărtinirii judiciare:
principiul prezumţiei de nevinovăţie! Aşa cum am văzut
şi la Proiectul L.U.C.I.D., acţiunea armată a poliţiei se
poate declanşa chiar şi la simpla bănuială că un individ
ar intenţiona săvârşirea unei infracţiuni. Citim aceasta la
articolul 96/2:
a)
"Deciziile se pot fonda pe ameninţarea ordinii publice sau a
siguranţei statului pe care o poate prezenta apariţia unui
străin pe teritoriul naţional:
b) Un străin
pe seama căruia există temeinice presupuneri (!) că a
săvârşit fapte infracţionale grave sau pe seama căruia
există indicii certe că intenţionează (!) a
săvârşi fapte infracţionale pe teritoriul unei ţări
membre".
Aşadar,
orice cetăţean poate fi supus urmăririi pentru o simplă
bănuială. La fel, articolul 99/2 spune:
"O astfel de
înregistrare (a datelor, n.n.) se poate face şi pentru preîntâmpinarea
ameninţării siguranţei publice:
a) în cazurile
când există indicii certe care duc la supoziţia (!) că persoana
respectivă intenţioneaza (!) a săvârşi (...) fapte penale
deosebit de grave;
b) în cazurile în
care evaluarea totală a datelor persoanei respective, îndeosebi pe baza
înfracţiunilor comise până în momentul respectiv, permite
presupunerea (!) că persoana avută în vedere va comite şi pe
viitor infracţiuni deosebit de grave."
După cum vedeţi,
aceasta este "libertatea" pe care o aduce intrarea în Europa. Cu un
astfel de sistem lipsesc doar un Hitler sau un Stalin pentru a se crea un
Euroimperiu bazat pe sclavia electronica.
Dar ce mai
prevede acordul ? Orice cetatean, pe baza aceluiasi principiu "al
banuielii", poate fi supus "supravegherii discrete". "Daca
controlul special nu este permis în acord cu legislatia unei ţări
membre, atunci controlul special se transforma automat pentru teritoriul
respectiv în urmarire discreta!". (Acordul Schengen, art. 99/6)[78]
Cu alte cuvinte,
în cazul intrării României "în Europa", poliţia
oricărei ţări membre poate supraveghea discret, fără
înştiinţarea autorităţilor române, pe teritoriul
naţional, orice cetăţean bănuit de infracţiune sau
care a fost văzut în preajma unui individ suspectat de
săvârşirea unor fapte penale, deoarece: "Persoanele care
însoţesc individul respectiv sunt considerate şi acestea suspecte
şi supuse urmăririi discrete" (art. 99/4).[79]
Şi multe
alte articole asemănătoare sunt prevăzute în amintitul Acord,
spre "protecţia cetăţenilor". În linii mari, iată
care sunt articolele contestate de opinia publică şi de mulţi
oficiali ai ţărilor membre UE şi motivele contestării[80]:
- După cum
am mai amintit, pentru legiferarea crearii de dosare personale, fie ele şi
electronice (art. 92-119);
- Abrogarea
principiului prezumţiei de nevinovăţie (art. 40,96,99);
- Anulează
secretul vieţii private şi depreciază persoana umană
(art.25, 45, 46, 92,94,99, 101,109).
- Este nesigur în
ceea ce priveşte protecţia centralizării şi
prelucrării datelor, creând adevărate pericole pe teritoriul
naţional ori în domeniul vieţii private (sunt cunoscute deja cazuri
de "spargere" a codurilor de protecţie, chiar şi la computerele
Pentagonului, ori la Departamentul de Justiţie al SUA) (art.108,118).
-
cetăţenii nu pot cunoaşte datele înscrise despre ei în dosarul
electronic (art. 109, 114.2);
- Provoaca un
climat de neîncredere între cetăţeni, suspectându-se chiar şi
intenţiile lor (art. 5.1 d,e; 25, 40, 96.2 b);
- Determină creşterea
progresivă a rasismului social, din moment ce separă
cetăţenii în categorii sociale (art. 5, 25);
- Impiedică
libera circulaţie a cetăţenilor (persoanele
"clasificate" nu pot circula liber, art. 96, 99) şi cererea de
azil (art. 29.4, 32, 35.2, 36-38);
- încalcă
Constituţiile, acordurile internaţionale şi convenţiile
privind protejarea persoanei (art. 94.4, 95.3);
- Permite
urmărirea discretă a cetăţenilor unei ţări
fără preinştiinţarea autorităţilor naţionale
(art. 40.1,2; 99.6);
- Duce la abrogarea
drepturilor naţionalităţilor majoritare (art. 25.1,2.2).
Dupa cum afirmam
mai devreme, acordul a stârnit vii proteste în lumea vest-europeană. Pe
lângă refuzul categoric al Marii Britanii şi al Irlandei, în prezent
există împotriviri şi în Franta şi Italia. Un caz aparte îl
reprezintă însă Grecia. Fiind unica ţară ortodoxă din
UE, merită să studiem, puţin mai în detaliu, evoluţia
aplicării elene a Acordului Schengen, deoarece putem trage unele
învăţăminte pentru ţara noastră. În plus, vom discerne
adevăratul pericol al Acordului Schengen pentru creştini în general
şi pentru ortodocşi în special.
Dar iată cum
s-au petrecut lucrurile în Grecia.
Îndată
după semnarea Acordului, la 14 iunie 1985, după numai un an,
deşi Grecia încă nu aderase la sistem, s-a propus în parlament o lege
(1599/1986) transformată mai apoi (după resemnarea Acordului în 1990)
în legea 1988/1991 care prevedea introducerea pentru cetăţenii eleni
a unui nou tip de buletin de identitate: o ... cartelă electronică ce
conţinea un cod numeric matricol unic (C.N.M.U.) pentru fiecare
"individ", cod format "din 13 simboluri şi cifre"
(1599/86, art. 2.3) pentru descrierea identităţii. Cunoaştem
foarte bine aceste "coduri unice" din proiectul general L.U.C.I.D.
Faptul care a stârnit însă proteste de masa în Grecia, îndeosebi din
partea ortodocşilor, a fost expresia "din 13 simboluri şi
cifre", care arată clar că noul tip de buletin va înscrie
identitatea printr-un sistem bar code de tip EAN-13, adică acel tip ce
conţine, în mod invariabil, pentru orice cod personal, numarul 666![81]
Se cuvine aici
să facem o paranteză, explicând ce înseamnâ pentru un creştin
să aibă pe buletinul de identitate numărul 666. După cum
ştim, buletinul se eliberează în urma semnării lui de către
posesor. Semnătură reprezintă totala acceptare de către
acel individ a datelor înscrise despre dânsul în document. Aşadar, eu
certific prin smnătura mea faptul că informaţiile respective
mă descriu în totalitate, mă reprezintă, iar numele care este
trecut în buletin este numele meu real. De aceea semnez, căci mă
identific întru totul cu cel descris prin datele buletinului.
Să
analizăm puţin numele unei persoane. Numele este chipul fidel,
oglinda fiinţei umane. Prin simpla menţionare a numelui ne
reprezentăm individul în totalitatea lui, trup şi suflet. De altfel,
chiar numele are două componente care se raportează la cele două
mari structuri ale persoanei. Astfel, numele de familie este icoana
identităţii mele trupeşti, îmi arată originea,
apartenenţa la un anumit arbore genealogic stabilit prin
legătură de sânge între generaţii.
În schimb,
prenumele îmi este dăruit la botez. Este identitatea mea spirituală,
oglinda sufletului meu. Prenumele nu se adresează trupului, ci se
identifică cu însuşi lăuntrul meu, mă reprezintă
sufleteşte. Tocmai de aceea mi se dă la botez, care este o
adâncă taină a spiritualităţii creştine. De fapt,
numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate
creştină. Pentru aceasta pruncii primesc nume de sfinţi.
Aceşti sfinţi, datorită legăturii tainice spirituale cu
pruncul prin intermediul numelui, vor fi protectorii lui de-a lungul vietii. De
aceea este greşit ca la botez să se dea nume inexistente în
calendarul creştin ortodox, întrerupându-se astfel legătura unei
tradiţii tainice.
Numele de botez
este deci identitatea sufletului meu. Când voi fi pomenit la rugăciune, la
Sfânta Liturghie de pildă, preotul va şopti în taină doar numele
meu de botez, deoarece Biserica este o comuniune a sufletelor, iar Sfintele Taine
lucrează prin har tocmai această mântuire a sufletului, asigurând
trecerea lui în veşnicie.
În plus, primind
la botez un nume, eu mă identific şi cu calitatea de creştin. Ce
înseamnă a fi creştin? Înseamnă, aşa cum spune
molitfelnicul, a te lepada de satana şi de toate lucrările lui,
trăind o viaţă în Hristos şi având ca scop final tocmai
aceasta veşnică unire cu Hristos. Pentru aceasta, ritualul Botezului
prevede, înainte de primirea numelui, lepădarea conştientă[82] de diavol şi acceptarea conştientă
a lui Hristos ca Domn şi Stăpân al vieţii mele, eu devenindu-I
supus si, prin urmare, purtându-I pecetea: crucea, Sfânta Mirungere, un nume
creştin şi însăşi rânduirea mea în tagma creştinilor,
a robilor lui Hristos.
Am văzut,
aşadar, că numele, în întregul său, are următoarele
calităţi:
- reprezintă
identitatea sufletului meu (prenumele);
- îmi
certifică apartenenţa la un anumit arbore genealogic; (numele de
familie);
- mă
introduce în Biserică, devenind membru deplin al categoriei
creştinilor şi rob, de buna voie, al lui Hristos;
- îmi
certifică implicit lepadarea de diavol şi de lucrarile lui.
Oare câţi
dintre noi suntem cu adevărat conştienţi de însemnătatea
numelui nostru, având în vedere uşurinţa cu care ni-l punem pe tot
felul de documente, garantând astfel cu însuşi sufletul nostru
adevărul celor scrise în actele respective? Să nu uităm că
vom avea de dat răspuns pentru orice rea întrebuinţare a darului
primit la botez.
Dar să
revenim la buletinul de identitate. Dacă eu semnez acest document,
înseamnă că girez cu însuşi sufletul meu identificarea mea (a
sufletului) cu cel descris de informaţiile respective.
Să vedem
acum ce înseamnă a avea numărul 666 pe buletin.
După cum se
ştie, noile cartele de identitate nu vor purta numele scris în detaliu, ci
codificat sub forma unui număr denumit Cod Numeric Matricol Unic
(C.N.M.U.). Acest cod îmi este atribuit numai mie şi mă va
însoţi toată viaţa. Are deci calitatea unui nume. Aşadar,
oriunde în lume, în momentul folosirii cartelei, scannerul va afişa codul
meu personal (adică numele meu codificat, identitatea codificată a
sufletului meu) şi, comparând cu datele existente în memorie, mă va
recunoaşte sub toate aspectele personalităţii mele. Însă
acest cod numeric, C.N.M.U., pentru a putea fi uşor citit de echipamentele
electronice, este codificat în sistem bar code. Dintre toate tipurile de bar
code, iniţiatorii programului de îndosariere au ales cel mai controversat,
mai răspândit şi mai rău famat tip de codificare: EAN-13, cod
care cuprinde invariabil în structura sa, indiferent de identitatea persoanei,
numărul 666.[83]
Aşadar, noul
meu cod va fi alcătuit din două părţi: una este codificarea
identităţii mele, a numelui meu, deci a sufletului meu, iar
cealaltă este codificarea 666. Deschizând însă Cartea Apocalipsei,
vedem la capitolul 13 ca 666 este "un număr de om", deci
codificarea unui nume de om - numele lui Antihrist!
Totodată,
Scriptura numeşte numărul 666 uneori "semnul fiarei",
alteori "numele fiarei", iar alteori "numărul numelui
fiarei". Citind însă cu atenţie versetul 17, observăm
fără dificultate că toate aceste calităţi sunt
echivalente "(...) decât numai cel ce are semnul = adică numele
fiarei, = sau numărul numelui fiarei" (Apoc. 13, 17).
Deci lucrurile
sunt limpezi: 666 are valoare de nume: numele lui Antihrist!
Se refera oare la
arborele său genealogic, fiind deci partea "trupească" a
numelui? Nu, deoarece Scriptura spune că va fi din seminţia lui Dan
(Fac. 49, 16-17). Este oare un nume creştin? Fiind Antihrist nu poate fi
crestin, ci cu totul satanic. Aşadar, la identitatea sufletului meu
(reprezentată de codul meu personal) este adăugată identitatea
sufletească a unei fiinţe satanice, luptătoare împotriva
Domnului şi Stăpânului meu. Este "pecetluirea" sufletului meu
cu o "pecete" străină de care mă lepădasem la botez,
când primisem adevărata pecete: pecetea Duhului Sfânt.
Acum depinde de
mine însumi ce pecete voi alege ca reprezentativă pentru sufletul meu.
Că trebuie să aleg, nu există îndoială, căci "ce
învoire este între Hristos şi veliar?" (II Cor. 6, 15). Deci,
dacă eu încă mă consider creştin şi doresc mântuirea,
va trebui să aleg. Altfel, dacă voi semna noul buletin şi-l voi
accepta, înseamnă că voi accepta în sufletul meu, în identitatea mea,
numele lui Antihrist, mă voi identifica cu el şi deci voi primi în
sufletul meu duhul lui ! Iar aceasta este lepădare de Hristos!
Consecinţa?
Îndată harul de la botez mă va părăsi, stingând în mine
roadele Duhului Sfânt şi stergându-mă automat din cartea vieţii
veşnice. În schimb, voi putea "beneficia", cu ajutorul cartelei,
de toate facilităţile vieţii acesteia trupeşti, devenind
rob de bună voie al "stăpânitorului lumiiacesteia". De
altfel lucrurile devin foarte clare dacă ne gândim că, într-o lume în
care controlul identităţii va deveni regulă generală,
singurul lucru pentru care nu voi putea întrebuinţa cartela este pomenirea
mea de la Sfânta Liturghie. Aşadar Dumnezeu vrea să mă identific
cu numele dăruit de El. În rest, diavolul mă vrea identificat cu el
însuşi ori de câte ori voi întrebuinţa vreun lucru material al lumii
acesteia. În acest scop deja şi le-a ştampilat pe toate cu numele
său (prin intermediul bar code), pentru a nu rămâne nimic material
care să nu-i aparţină. Acum însă, prin eliberarea acestor
buletine, va deveni stăpân şi pe sufletele noastre, cu liberul nostru
consimţământ, punându-şi pecetea pe suflet prin intermediul
reprezentării materiale a acestuia: numele, sau "numărul
numelui" (codul matricol unic).
Sperăm
din tot sufletul că întervenţia aceasta să fie deplin
înţeleasă de cititori, evitându-se astfel erori grave de genul;
"eu voi primi buletinul cu 666, dar nu-mi pasă, ci fac o cruce pe el,
merg la biserica şi-mi zic rugăciunea".
Trebuie
înţeles clar că simpla acceptare (de buna voie) a numărului 666
(în orice reprezentare a sa!) pe identitatea proprie înseamnă lepdare de
Hristos şi, implicit, moartea veşnică! Totul depinde de liberul
nostru arbitru.[84]
Să revenim
însă la "pânza de păianjen" a proiectului L.U.C.I.D.,
respectiv a planului Schengen. În urma protestelor maselor de ortodocşi,
legile amintite mai devreme în legătură cu eliberarea unor noi tipuri
de buletine au fost "îngheţate", guvernul elen nemaiaducând
vorba despre aceasta chestiune. În aceeaşi perioadă, cuviosul Paisie
de la Muntele Athos, al cărui cuvânt (datorită darului
înaintevederii) era primit de credincioşi ca literă de Evanghelie, a
vorbit mult pe această temă (si chiar a scris câteva foi intitulate
"Semnele vremurilor"[85] ) îndemnându-i pe ortodocşi să nu
primească noile cartele, "chiar dacă nu vor conţine numărul
666", deoarece reprezintă o îngrădire a libertăţii
umane şi o înjosire a personalităţii, omul - cununa
creaţiei - devenind un simplu număr, aşa cum se petrecuse nu
demult în lagărele de concentrare naziste.
De altfel,
părintele Paisie spunea:
"Aşadar,
în spatele sistemului perfect al cartelei de deservire protejată prin
computer se ascunde dictatura mondială, robia lui Antihrist."
Totodată,
bătrânul a făcut unele profetii despre evoluţia UE şi
despre ultimele clipe ale omenirii, pe care le-a încadrat temporal în maxim o
generaţie (aproximativ 25 de ani). Desigur, Dumnezeu, văzând
pocăinţa oamenilor, poate modifica termenul limită, precum a
făcut cu ninivitenii (Iona 3, 10), dar cuviosului Paisie i s-a
dezvăluit prin rugăciune că într-o generaţie "se vor
petrece toate câte scriu scripturile despre Antihrist".[86]
Guvernul elen nu
s-a lăsat însă înfluenţat de proteste ci, aşteptând cu
răbdare ca lucrurile să fie uitate, pe 1 iulie 1992, la patru luni de
la semnarea "discretă" de către Grecia a Acordului Schengen,
emite hotărârea ministerială nr. 21385/11246 în care se
stabileşte tehnologia producerii noilor cartele.
Astfel, se
preciza:[87]
"Art. 1.4. Tipul buletinului de
identitate va prezenta tipărituri pe ambele feţe şi o bandă
albă specială cu o lătime de 16 mm pe verso, prevăzută
pentru aparatele de recunoaştere optică.
2.2.z. Va
conţine fibre de protecţie învizibile la lumina obişnuită,
ci în ultraviolet, fibre de culoare cian şi galbenă.
3.1
Tipărirea se va face prin cunoscuta metodă offset şi va
conţine hasură şi fundal policromatic de protecţie pe
fetele anterioară şi posterioară.
3.3.a.
Haşura şi fundalul se execută în două tipăriri.
3.3.b.
Haşura specială şi text cu tus invizibil la lumina
obişnuită, ci la radiaţii UV.
3.3.c. Texte cu
tipărire cvadruplă specială."
Totodată, se
reiterau legile din 1986/1991 despre Codul Numeric Matricol Unic.
Toate acestea,
corelate cu o dispoziţie Comunitară emisă de Consiliul Europei
(nr. 95/46 din 23.11.1995) şi întitulată: "Pentru protejarea
persoanelor fizice la prelucrarea datelor cu caracter personal" şi
care, la art. 8/7, prevedea pentru toate ţările membre semnatare ale
Acordului Schengen ca: "statele membre prevăd condiţiile prin
care se permite prelucrarea numărului de identificare a
naţionalităţii sau a altor elemente generale de identificare a
identităţii", au trezit vii discuţii în sânul Bisericii,
dar şi al oficialităţilor laice, despre toate aceste date care
urmează a fi înscrise invizibil pentru posesor, dar vizibile pentru cei
care efectuează controlul. Oare ce este scris şi nu poate fi
văzul cu ochiul liber? Cumva cuvintele "non grata", ori c.o.
(creştin ortodox)? Apoi, ce fel de haşură şi text cu
tipărire cvadruplă specială poate fi aceasta? Ce fel de texte,
luate din datele personale, va conţine această cartelă, cine le
va scrie şi cine le poate citi? Apoi, cine va putea verifica dacă
aceste însemnări nu sunt cumva contrare credinţei?[88]
Consilierul
tehnic al Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, dl. Haralambos Kouluthros[89],
făcea următoarea analiză: "Articolul 1.4. spune: bandă
albă specială, cu o lătime de 16 mm pe verso,
prevăzută pentru aparatele de recunoaştere optică. Cuvântul
optică înseamnă că pot fi doar două metode de
recunoaştere:
- laser
- OCR (Optical
Character Recognition)
Tehnica laser folosită,
după toate probabilităţile, nu poate fi decât Worm (Write Once
Read Many), adică înscrierea se face o singură dată, apoi se
poate citi în număr nelimitat. Aceasta tehnica laser produce înscrierea
caustică ce nu poate fi perturbată prin câmp magnetic. O altă
tehnică este Erasable, cunoscut de la sistemele optice ale computerelor,
însă nu este aplicabilă în cazul nostru.
Desigur, expresia
"bandă albă" nu se potriveşte nici pentru o acoperire
magnetică, nici pentru Erasable Laser ori tehnica Worm, deoarece
acoperirile benzilor magnetice se fac cu o culoare gri ori bruninchis (oxid de
fier), la fel cum foloseşte şi tehnica Worm Laser. Pe când Erasable
foloseste o acoperire cu strălucire argintie. Că se va folosi
tehnologia laser, aceasta se observa şi din art. 2/5:
"Foile
plasticate vor prezenta pe suprafaţa interioară tipar în
haşură. Aceasta nu se va efectua în regiunea benzii de recunoastere
optică."
Cuvântul
"optic" se foloseşte pentru laser şi OCR. Iar OCR pot fi:
Bar Code, Mark Sensing (anumite marcări) şi OCR (Optical Character)
adică scris obişnuit: litere, cifre etc.
Cele ce vor fi
scrise "în ascuns" nu pot fi decât un număr curent de
înregistrare care să diferenţieze cetăţenii diferitelor
ţări. Numai aşa se poate asigura unicitatea numărului matricol,
cheia (Unique Key) care să înregistreze numeric fiecare individ al Noului
Superstat European.
Aceasta
unique-key va fi însă codificată electronic în codul barat şi va
fi inevitabil încadrată de cei trei de sase. Numărul acesta,
împreună cu numărul curent de înregistrare, va fi probabil recunoscut
doar electronic, nu cu ochiul liber. Aşadar, nu poate fi conţinut
decât în bandă specială sau în textele tipărite cvadruplu.
Temerile sunt
însă mai îndreptăţite în legătură cu înscrierea
apartenenţei religioase, care va fi îndicată prin acelaşi proces
electronic."
Iată
însă că, pe când în 1995 grecii se temeau doar ca în noile cartele
vor fi înscrise tot felul de date privitoare la credinţă care nu vor
putea fi citite în mod obişnuit, în 1997 o nouă lege vine să
precizeze că, de fapt, enorm de multe alte date vor fi stocate în memoria
cartelei. Este vorba de legea 2472/97: "Protejarea persoanei la
prelucrarea datelor cu caracter personal", votată pripit, cu
"procedură de urgentă" de către parlamentul elen la
10.04.1997 şi care stabileşte, că date de stocare, în memoria
computerului: informaţii despre evoluţia stării de
sănătate (art. 7/2), precum şi aşa-numitele
"informaţii delicate": opţiunile politice, religioase
şi filozofice, legătura cu diferite sindicate şi
organizaţii politice sau apolitice, comportamentul social şi chiar
... amănunte despre viaţa întimă a persoanei! (art 2/b).[90]
În plus, deoarece
Acordul Schengen fusese semnat "cu discreţie", în 1992,
însă nu fusese ratificat de parlament, pe 9 iunie 1997 parlamentarii au
fost chemaţi în grabă pentru votare, mulţi dintre ei recunoscând
că luau, abia atunci, în mână pentru prima oară textul
Acordului! Trecuseră 12 ani de la iniţierea Acordului în Europa
şi 5 ani de la semnarea de către Grecia, guvernanţii demonstrând,
prin evenimentul de la 9 iunie 1997, o totală ignoranţă şi
indiferenţă faţă de interesele celor pe care îi
reprezintă[91].
De altfel, nici publicul nu avea cunoştinţă despre Schengen
până anul trecut, nerealizând ce legătură exista între acest
acord şi legile privind noile buletine electronice pe care le
refuzaseră încă din 1986.
Aceste
acţiuni ale conducerii elene au declanşat vii proteste ale maselor,
cu demonstraţii de strada, mitinguri, conferinţe ale clericilor,
monahilor şi factorilor politici cât de cât interesaţi de soarta
naţiunii.[92]
Prima
reacţie a fost însă a Sfintei Chinotite din Muntele Athos, cu o
declaraţie de protest împotriva Acordului şi a legii 2472/97,
urmată apoi de o mulţime de alte proteste oficiale: declaraţia
oficială a 150 de profesori universitari din Atena, protestele diferitelor
unităţi de politic şi judiciare, a diverselor partide politice,
apoi a mai multor mitropolii din Grecia: Calavria, Creta, Meteora, Dodecanisia
etc., toate aceste proteste culminând cu circulara (nr. 2626/7 apr. 1997)[93] Sfântului Sinod, ce cuprindea declaraţia
oficială de protest a Bisericii Elene împotriva Acordului Schengen şi
a utilizării sistemelor bar code cu numărul 666 pentru marcarea
identităţii cetăţenilor.[94]
Marea majoritate
a acestor acţiuni publice au avut drept efect hotărârea fermă a
credincioşilor de a nu semna noile cartele electronice[95],
deci a nu primi noile legi antidemocratice şi anticonstituţionale.[96]
Urmarea? Cei
aleşi pentru a reprezenta interesele poporului nici n-au băgat în
seamă toate aceste manifestaţii, Acordul Schengen intrând deplin în
funcţiune, în luna octombrie 1997, între Grecia şi ţările
membre ale UE. De la această dată, românii care solicitau intrare în
Elada primeau o viza Schengen valabilă pentru tot teritoriul UE care
aplica acordul, dar automat erau înscrişi în uriaşul computer de la
Strasbourg, deschizându-li-se un dosar electronic ce urmează a fi
completat treptat şi cât mai amănunţit, pe măsură ce,
la rândul ei, România va "intra în Europa...".
Vedem din
exemplul Greciei că încet, dar sigur, dreptul naţional al
ţărilor membre este înlocuit cu dreptul comunitar al Uniunii. Deja
dispoziţiile comunitare au putere de execuţie în detrimentul chiar al
Constituţiilor naţionale, cetăţenii fiecărui stat membru
fiind obligaţi să se supună. Toate acestea arată cât se
poate de limpede evoluţia următoare a atât de mult doritei uniri cu
Europa.
Totul se
îndreaptă spre un stat unic, cu o guvernare unică aflată la
Bruxelles (lucru deja realizat), cu un teritoriu unic (Acordul Schengen a
perfectat aceasta), cu cetăţeni care să aibă pe tot
cuprinsul Uniunii o cartelă unică, universală, de identitate
(altfel controlul lor ar fi deosebit de dificil), toţi dotaţi cu un
cod numeric unic (C.N.M.U.) ce conţine metoda de Numerotare Europeană
a Articolelor (!), adică EAN-13, cu numărul 666, fără de
care "individul" nu poate face nici cea mai măruntă
tranzacţie economică (de pildă, cumpărarea unei pâini).
Toate tind deci
către o centralizare şi o conducere ce nu poate ţine cont de
particularităţile fiecărei naţiuni. De altfel, prin
eliminarea graniţelor interne, aceste naţiuni se vor amesteca,
diferenţele dintre ele se vor şterge încetul cu încetul,
eliminându-se astfel cultura, istoria şi limba proprie fiecărui neam.
În plus,
monedă va fi unică (ECU)[97],
armata va fi o armată comună europeană, iar poliţia se va
transforma în mult discutatul Europol.,[98] Constituţiile naţionale, încet-încet
îşi pierd valabilitatea. Imnul de stat şi drapelul fiecărei
ţări vor rămâne doar o amintire istorică. Şi aceasta
într-un moment în care Uniunea Europeană încă nu are o
Consţitute proprie![99]
Cât priveşte
credinţa, este cunoscut faptul ca "Uniunea" nu agreează
ideea de "religie naţională", aşa cum este ortodoxia,
ci doreşte o religie mixtă, unică, un sincretism
"ecumenic" care să fie despărţit de stat,
nemaiexistând obligativitatea salarizării clerului".[100]
Astfel
ortodocşii sunt marginalizaţi şi siliţi chiar să
accepte "inovaţii" de la centru, de pildă schimbarea
sărbătorilor religioase. Deoarece numărul catolicilor este
covârsitor în UE (340 de milioane), se va acorda prioritate pentru fixarea
Paştilor după calendarul latin, adică fără nici o
legătură cu adevărata Tradiţie apostolică şi cu
pogorârea luminii sfinte de la Ierusalim.
Din păcate,
această chestiune a intrat în atenţia comunitarilor încă din
1997, după mărturisirea unui delegat elen la lucrările
Consiliului European, căruia i s-a raspuns astfel: "De acum data
sărbătorii Paştilor este normă comunitară. Pe noi nu
ne înteresează dacă voi sunteţi ortodocşi. În UE toate sunt
în comun."[101]
Aşadar, vom fi constrânşi să
acceptăm orice erezie, orice grupare para-religioasă care va rupe din
trupul Bisericii şi va pierde atâtea suflete. Închipuiţi-vă deci
ce înseamnă ca România să-şi deschidă graniţele şi
să "intre în Europa". Lupta cu sectele şi "problema
uniaţiei" va fi zădărnicită. Orice pseudo-religie va
putea fiinţa legal, chiar şi asociaţii "religioase"
ale homosexualilor, adunături cu care reprezentanţii Bisericii
noastre deja s-au obişnuit la întâlnirile "ecumenice" ale
Consiliului Mondial al Bisericilor".[102]
Ortodoxia va fi
nevoită astfel să reintre în catacombe, căci orice protest ar
însemna agresiune împotriva ordinii publice şi a dispoziţiilor
comunitare, iar creştinii vor ajunge imediat în arhivele SIS. De fapt,
ajunge doar o mică banuială, o soaptă "undeva, acolo
sus", delaţiune de altfel legalizată prin Acordul Schengen,
pentru ca un ortodox să fie pus sub urmărire discretă.
Ce altceva ar mai
însemna intrarea României în Europa? S-ar deschide graniţele şi
conflictele interetnice s-ar întensifica. Forţa de ordine nu va ţine
însă cont de interese naţionale, istorice sau sociale, ci va
acţiona conform ordinelor de la Bruxelles. Orice proces juridic, orice hotărâre
în probleme sociale, ba chiar şi decolarea unui avion de pe aeroportul
naţional se vor face doar cu aprobarea Consiliului Europei.[103] De altfel, chiar astăzi, la eliberarea unei
vize pentru intrarea într-una din ţările membre Schengen, se cere
întâi acordul Bruxellului.
Ce se va mai
întâmpla? Vesticii ar cumpăra masiv terenuri şi obiective economice
româneşti şi orice poate fi schimbat pe bani, deoarece,
graniţele noastre devenind şi ale lor, implicit ţăra
noastra devine a lor, fiind un bun comun.[104] Românii vor fi încetul cu încetul marginalizaţi
în propria lor ţăra, devenind cetăţeni de gradul al
treilea. Aceasta va genera confuzie, deziluzii, deznădejde şi multe
sinucideri în rândul tinerilor fără posibilităţi
financiare. Problema se va rezolva însă "democratic": în Belgia,
de pildă, există un serviciu special pentru a-i ajuta pe cei care
doresc a se sinucide, sugerându-le procedee sigure şi nedureroase ...
Ce ne vom face
dacă, noi fiind ortodocşi, ni se va impune euthanasia? Câte cazuri de
euthanasie silită nu se vor petrece "legal", făcând astfel
să dispară "delicat" o mulţime de oameni
deranjanţi ? Apoi, ce-am spune dacă ni se va impune prin normă
comunitară să lucrăm duminica, dându-ni-se în schimb trei alte
zile libere? Credeţi că va protesta cineva? De frica SIS şi
multumiţi cu oferta celor trei zile, toţi vor accepta să încalce
un canon extrem de important al Bisericii.
Se pot face
astfel o mulţime de supoziţii despre ce va urma. Nu sunt însă
pură fantezie, ci se bazează, aşa cum am văzut, pe o
legislaţie deja existentă şi aplicabilă. Din păcate UE
nu este, aşa cum ne asteptăm, o comuniune democratică de state
autonome. Trebuie să ne trezim şi să vedem că Imperiul
European este la uşă. Teritoriul Schengen deja există şi
încet, dar sigur, va duce la nivelarea conştiinţelor şi a
naţiunilor. Noi vom urma mâine, prin "grija"
oficialităţilor noastre, care ne vor pune în faţa faptului
implinit, prezentându-ne totul într-o lumină cât mai roză.
Iar cauza tuturor
acestor evenimente este unică: iubirea de arginţi. Ea l-a făcut
pe Iuda să-şi trădeze Stăpânul şi acum istoria se
repetă. Dar să nu uităm că Iuda s-a spânzurat ...
Vedem deci
că planurile proiectului L.U.C.I.D. sunt aproape realizate. Ultimul pas
este acceptarea înmatriculării pe mână şi închinarea la
Antihrist. Iar până atunci lumea este pregătită metodic spre a
primi voluntar aceasta nouă religie, ultima religie, care va fi un amestec
de ştiinţă şi parapsihologie, după cum afirmă cu
mult discenământ ieromonahul american Seraphim Rose.[105]
De altfel, chiar
iniţialele L.U.C.I.D. pot fi supuse unei interpretări potrivite.
Oficial, L.U.C.I.D. înseamnă Logical Universal Communication Interactive
Databank (Banca de Date Logica, Universală, de Comunicaţii
Interactive). Însă unul dintre specialiştii care au studiat în profunzime
amănuntele acestui proiect a găsit (judecând în funcţie de
consecintele planului) adevăratul sens al initialelor: Lucifer's Universal
Christian Indentification Device. (Dispozitiv Universal Luciferic de
Identificare a Creştinilor).[106]
Timpurile pe care
le trăim, pentru un observator atent al evoluţiei evenimentelor
mondiale prin prisma unei înţelegeri ortodoxe, sunt timpuri de apostazie,
de rupere a legăturii cu Dumnezeu, pe de o parte datorită
acceptării cu uşurinţă a oricărui duh
"modern" care înlătură ideea de tradiţie din
conştiinţa noilor generaţii, iar pe de alta parte datorită
constrângerilor politico-economice care pe mulţi îi determină să
renunţe la mărturisirea adevăratei credinţe, spre a
nu-şi pierde o poziţie socială comodă. Despre această
trădare spirituală scria, în urmă cu peste o sută de ani,
Sfântul Ignatie Brancianinov: "În viitor, vremurile vor fi tot mai grele.
Creştinismul, ca duh, se îndepărtează din mediul uman,
fără ca gloata agitată şi aservită lumii
deşertăciunii să observe, lăsându-i propriei decăderi."[107]
În plus, cei care
se opun apostaziei sunt marginalizaţi, taxaţi drept fanatici,
anacronici, sau sunt chiar eliminaţi.
Masacrarea
populaţiei ortodoxe în Bosnia, atacarea populaţiei copte din Egipt,
raidurile musulmane asupra creştinilor din Pakistan sau reprimările
de către forţele comuniste a credincioşilor din China sunt alte
câteva detalii ale unei tragedii actuale puţin, sau chiar deloc
menţionate în presa oficială internaţională. De altfel, nu
este de mirare ocolirea ştirilor despre actele anticreştine,
ştiut fiind că în general mass-media se află la discreţia
unui neam care L-a refuzat pe Hristos drept Mesia. Aşadar, vremurile
prezente sunt caracterizate de un puternic curent anticreştin. Mai mult
chiar, Nina Shea, directorul Centrului Libertăţii Religioase din SUA
(Center on Religious Freedom of Freedom House, Washington, D.C.) declara recent
că secolul nostru a înregistrat "cea mai amplă persecuţie
religioasă anticreştină din istoria omenirii."[108]
După cum
spuneam, pe lângă presiunea anticreştină extemă care devine
acum, prin sistemele internaţionale de identificare, mult mai
crâncenă şi mai apăsătoare, adevăraţii
creştini sunt confruntaţi şi cu reacţii ale unor membri ai
propriei biserici, "indivizi" care lăuntric, s-au lepădat
demult de Hristos şi care sunt gata să afirme cu conştiinta
uşoară: "Ce tot vorbiti? Nu se întâmplă nimic deosebit.
Aşa a fost întotdeauna!". Sfântul Ignatie Brancianinov exprimă
cu adâncă luciditate acest adevăr, spunând:
"Vieţuirea
după Dumnezeu va deveni foarte anevoioasă, din pricina apostaziei
generale. Mulţimea apostaţilor, intitulându-se şi prezentându-se
în aparenţă drept creştini, îi vor prigoni cu atât mai lesne pe
veritabilii creştini. Apostaţii, înmulţindu-se, vor impresura pe
adevăraţii creştini cu nenumărate întrigi, vor pune
nenumărate piedici în calea bunelor intenţii de mântuire şi
slujire a Domnului. Ei vor lupta împotriva robilor lui Dumnezeu, recurgând la
forţa autorităţilor de stat, prin represalii şi
denunţuri,[109] prin diverse uneltiri, amăgiri şi
prigoană feroce.
În vremurile din
urmă adevăratul monah (sau orice creştin, n.n.) abia dacă
va gasi vreun adăpost îndepărtat şi ascuns pentru a putea sluji
acolo cu oarecare libertate lui Dumnezeu şi pentru a nu se lăsa
antrenat de către apostaţi în slujirea satanei. Se implinesc
proorociile Scripturii despre apostazia de la creştinism a popoarelor
trecute de la păgânism la creştinism. Apostazia a fost
prevestită de către Sfânta Scriptura cu toată claritatea şi
este o mărturie a faptului cât de adevărat este tot ce s-a spus în
Scriptura.[110]
Toate acestea
trebuie dar să se implinească cu îngăduinţa lui Dumnezeu. A
închide însă ochii asupra înrobirii şi îndosarierii populaţiei
mondiale prin proiectul de genul L.U.C.I.D şi Schengen este o greşeală
de neadmis, mai ales atunci când este limpede ca adevăraţii
credincioşi nu sunt ajutaţi de fel să inţeleagă ce se
petrece, lipsindu-i de cele mai elementare informaţii şi
liniştindu-i, pentru ca Biserica în ansamblu să nu-şi
piardă o "pace" aducătoare însă de moarte. Unul dintre
stâlpii Bisericii, Sfântul Grigorie Teologul, spunea: "Prin tacere îl
trădăm pe Dumnezeu"!
Iată deci
că scopul declarat al lucrării noastre este tocmai acela de a-i ajuta
cu un bogat material înformativ, în primul rând pe păstorii de suflete –
preoţi de mir, duhovnici de mănăstiri şi ierarhi - dar
şi pe credincioşii de rând, să înţeleagă cât mai
limpede implicaţia religioasă a acestor buletine "moderne"
care sunt impuse acum la scara mondială, având în vedere nu numai
"pecetea" anticreştină pe care o vor conţine în mod
obligatoriu datorită unei structuri electronice considerată acum
standard internaţional, dar şi completa îngrădire a
libertăţii pe care o implică aceste sisteme electronice de
identificare. Poate că unii, superficiali, nu văd pericolul atât de aproape.
Să nu
uităm însă că, aşa cum de pildă primele
cărţi electronice de credit foloseau o falsă bandă
magnetică doar ca pregătire psihologică a populaţiei pentru
primirea unor cartele mult mai sofisticate, aşa şi în România, noile
buletine plasticate emise acum, şi noile permise de conducere nu sunt
decât momeli "inofensive" pentru a convinge populaţia să
accepte viitoarele "smart cards" ale acordului Schengen.
Un singur lucru
ar trebui să ne trezească desăvârsit: oare este lipsit de
importanţă faptul că o Biserica Ortodoxa autocefală
(Biserica Greciei) a fost nevoită, printr-o declaraţie comună de
protest a ierarhilor săi strânsi în Sfântul Sinod, să exprime o stare
de fapt care tulbură şi pune probleme de conştiinţă
pentru o întreagă naţiune, şi anume tocmai emiterea acestor
buletine electronice şi semnarea acordului Schengen? Este oare puţin
lucru?
Să socotim
că sunt cu toţii rătăciti, sau sunt o mână de
diletanţi "nepricepuţi care nu cunosc problema din punct de
vedere tehnic şi teologic, stârnind credincioşii doar pentru
a-şi păstra popularitatea? O astfel de logica este total lipsită
de cel mai elementar duh creştin ortodox şi nu poate exprima decât o
întunecare completa a celui care încearcă să vadă astfel
lucrurile, justificându-şi, de fapt, trândăvia şi lipsa de
râvnă pe tărâmul spiritual.
Iar cauza este
una singură: lipsa de har. Prin har suntem luminaţi a înţelege
cu discenământ duhul vremii şi a ne feri de apostazie, dar nu
liniştindu-ne că totul ar fi în ordine, ci aprinzându-ne de râvna mântuirii.
Mulţi dintre cei care vor citi această carte se vor tulbura, se vor
înfricoşa poate. Acesta este însă un indiciu al
puţin-credincioşiei, al lipsei de rugăciune aducătoare de
har. Căci harul este cel care întăreşte credinţa iar
aceasta, fiind mereu lipită de nădejde şi de dragoste, nu poate
izvorî decât pace sufletească şi smerita cugetare că
evenimentele ce vor veni sunt îngăduite de Dumnezeu pentru păcatele
noastre. Tocmai această smerită cugetare şi rugăciunea sunt
cele care ne vor feri de situaţii neplăcute şi ne vor aduce
cununa mântuirii: ori prin mucenicie, ori prin mărturisire ori prin
răbdare.
Singura
nelinişte îngăduită la citirea acestei lucrări şi care
constitute un semn sigur că facem parte din categoria celor care
înaintează cu bine în urcuşul duhovnicesc, este "neliniştea
cea buna" de care vorbeşte mereu cuviosul Paisie Aghioritul (+1994).
Această nelinişte, la aflarea monstruoaselor urzeli ce urmăresc
a ne transforma în simple numere, spre o robie desăvârşită
şi o înjosire a celei mai minunate făpturi create de Dumnezeu, este
cea care ne stârneşte râvna mântuirii, a pocăinţei sincere
şi dorul sfâşietor după Hristos. Iar urmarea firească a
lecturii acestei cărti ar fi o viaţă spirituală cât mai
intensă, o frecventare constantă şi plină de râvnă a
slujbelor Bisericii, ştiut fiind că sunt pricinuitoare de har, iar
fără har omului îi este cu nepuţintă nu numai a se mântui,
dar şi a-L cunoaşte pe Hristos ca Dumnezeu. Harul este cel care face
legătura tainică dintre sufletul credincios şi Mirele său.
Prin har Dumnezeu îl luminează pe om şi îşi exprimă iubirea
faţă de creaţia Sa. Toate acestea nu sunt vorbe goale, ci sunt
realităţi pe care orice credincios trebuie să le cunoască
din experienţă.
Este nevoie din
nou de catacombe. Este nevoie de o parte lăuntrică a Bisericii care
să ardă de râvnă, opunându-se unei linişti de
suprafaţă a Ortodoxiei, linişte care a dus treptat la acceptarea
pasivă în Biserică a unor practici combătute de Sfinţii
Părinţi, a unor abateri de la adevărata Tradiţie ortodoxă
prin apariţia unor forme de "tradiţie" locală, a unor
practici rituale străine duhului ortodox şi în general, a
inundării Bisericii cu un duh lumesc secularizat sau, în cel mai
"bun" caz, catolicizat şi protestantizat.
Iată, deci,
că toate aceste aspecte, inclusiv judecarea cu extremă
uşurinţă a problemei buletinelor sunt rodul unei lipse de har,
de rugăciune, de discernământ, de dăruire pentru Biserică,
de privire cu simt de răspundere a oricărui lucru ce poate pune în
primejdie credinţa şi mântuirea. Iar lipsa de har este o chestiune ce
se poate rezolva doar individual, prin rugăciune: între sufletul tău
şi Dumnezeu.
Doar în acest fel
putem ajunge la adevărata înţelepciune. Aceea că ideea de
"sfârşit al lumii", scoasă din învelişul de gândire
lumească ce-o îmbracă într-o teamă de viitor, trebuie să
devină un mod de viaţă. Este duhul în care trăiau
creştinii catacombelor având mereu în cuget aducerea aminte de moarte
şi ideea de sfârşit al lumii. Acesta este duhul adevărat al
Bisericii. Panica sectelor neo-protestante este departe de acest duh
dătător de pace şi de dorire a unei apropiate mântuiri.
Sfinţii mucenici nu erau cuprinşi de o bolnavicioasă frenezie
fanatică religioasă când trebuiau să mărturisească, ci
erau veseli, mergând la chinuri ca la o sărbătoare. Despre acest
sentiment de sfârşit permanent al lumii, cunoscutul monah aghiorit Macarie
de la Mănăstirea Simonopetra spunea:
"Suntem în
vremurile din urmă încă de la Cincizecime. Biserica însăşi,
în Liturghie, este revelaţie a venirii lui Hristos. Prin urmare, dacă
nu vom crede că suntem în vremurile din urmă de fiecare dată
când participăm la Sfânta Liturghie, atunci nu ne aflăm într-un mod
corect de gândire.
Noi în Biserica,
deja trăim "lumea ce va să vie". Pentru noi lumea viitoare
a devenit realitate prezentă. Aşadar dacă avem acest sentiment,
acest duh şi suntem hrăniţi în spiritul acesta, atunci
niciodată nu ne vom teme de semne rele, de prezenţa lui Antihrist, de
lucrările lui şi de toate celelalte.
Deoarece vom fi
cu Hristos, Mesia, care va veni negreşit. Toate aceste "end time
movements" desigur vin dintr-o observare a evoluţiei istoriei lumii,
dar privesc prea mult în lume şi nu îndeajuns în Noua Lume care ne este
deschisă şi în care trăim pentru Biserică, Biserica fiind
Noua Lume. Nu este o părticică dintr-un colt al lumii, ci este Noua
Lume cu Omul cel Nou. Încă de la botez suntem oameni noi şi astfel,
deja l-am biruit pe Antihrist!"[111]
Să
trăim aşadar în necontenită aducere aminte de moarte şi
toate le vom privi cu pace şi dreaptă socoteală. Şi să
mărturisim tuturor că suntem fii ai Aceluia care ne-a creat, nu
pentru a fi consideraţi simple cifre într-o numărătoare a
articolelor, ci adevărata chemare a omului fiind aceea de a deveni asemeni
cu Dumnezeu şi moştenitori ai vieţii veşnice.
"Vei
înţelege că tot ceea ce există a fost creat pentru om de
către Dumnezeu. Chiar şi pe îngeri i-a pus în slujba oamenilor.
Câtă vrednicie, câtă măreţie, cât de mare este chemarea
omului, această lumină a creaţiei lui Dumnezeu ! El a fost creat
pentru a trai veşnic, alături de Creatorul său. Să
vadă pe dumnezeieştii îngeri. Să asculte doxologia lor cea de
negrăit. Ce bucurie! Ce măreţie! Numai ce se sfârşeşte
această viaţă de aici şi se închid ochii aceştia
pământeşti, şi imediat se deschid ceilalţi ochii şi începe
viaţa cea noua. Bucuria cea adevărată care nu are sfârşit.
Omul ştie că este nimic, pământ, dar în acelaşi timp este
şi fiu al Împărăţiei. Nu are nimic, dar deţine totul.
Se umple de teologie. Strigă fără încetare, în deplină
cunoştinţă, mărturisind că existenţa lui este
nimic. Originea lui este tărână, iar puterea de viaţă este
suflarea lui Dumnezeu, sufletul lui.
Atunci sufletul
se urcă la cele ceresti! Sunt suflarea lui Dumnezeu! Toate celelalte s-au
desfăcut, au rămas pe pământ dintru care au fost luate. Sunt fiu
al Împăratului veşnic! Sunt dumnezeu după har! Sunt nemuritor
şi veşnic! Sunt într-o clipă alături de Tatăl ceresc!
Aceasta este cu
adevărat chemarea omului. Pentru aceasta a fost plăsmuit şi aici
trebuie să ajungă atunci când va părăsi această lume.
Acestea sunt contemplaţii care desfată pe omul cel duhovnicesc. De
aceea acesta aşteaptă cu nerăbdare clipa în care va
părăsi tărâna şi se va ridica cu sufletul la ceruri.
Îndrăzneşte
deci, fiul meu, şi cu această nădejde îndură orice durere
şi orice necaz. Din moment ce după puţin timp ne vom învrednici
de toate acestea, cu toţii. Toţi suntem fii ai lui Dumnezeu. Pe
Acesta îl strigăm ziua şi noaptea şi pe dulcea noastră
Maică, pe Stăpâna tuturor, care nu lasă fără
răspuns pe oricine o roagă ceva," (Gheron Iosif Isihastul,
Mărturii din viaţa monahală (trad. rom.), Ed. Bizantină,
Bucureşti 1995, p. 67-69: Scrisoarea a zecea).
În afara
argumentelor tehnice aduse în prima parte a lucrării, considerăm
necesar a prezenta cititorilor diverse păreri ale reprezentanţilor
Bisericii Ortodoxe Elene care, după cum ştim, are deja
experienţa unei perioade de protest împotriva cartelelor electronice de
identitate şi a Uniunii Europene.
Am ales astfel,
ca extrem de importante, declaraţiile oficiale de protest ale Sfântului
Sinod al Bisericii Greciei, şi a Sfintei Chinotite a Muntelui Athos, apoi
un interviu cu un cunoscut profesor de teologie din Atena, urmat de expunerile
unor arhimandriţi şi ieromonahi deosebit de apreciaţi în lumea duhovnicească
elenă, precum şi, în final, un text scris "cu multă durere
şi dragoste întru Hristos" de însăşi cuviosul Paisie
Aghioritul. Autorii aleşi aparţin unor trepte diferite ale Bisericii,
tocmai pentru a scoate în evidenţă unitatea lor de vedere.
Speram că va
fi o lectură edificatoare şi de mult folos sufletesc.
Sfântul Sinod al
Bisericii Elene a emis circulara nr. 2626 din 7 aprilie 1997 adresată
"Către cinstitul Popor ortodox grec", cu titlul: "Acordul Schengen
şi legea pentru protecţia persoanei la prelucrarea datelor cu
caracter personal". Această circulară a fost citită în
toate bisericile Greciei, în Duminica Ortodoxiei din 1997 şi apoi
publicată în buletinul Biroului Tipografiei Sfântului Sinod Pros ton
lao (Către Popor), nr. 21 din aprilie 1997.
Iubiţii
noştri fii întru Domnul, har vouă de la Domnul Dumnezeu
Atotţiitorul.
Sfântul Sinod al
Bisericii Greciei, motivat de cele câte s-au scris, sau auzit şi s-au
petrecut de curând din pricina îngrijorării cauzate de Acordul Schengen
şi de votarea legii "Pentru protecţia persoanei la prelucrarea
datelor cu caracter personal", studiind tema şi având în vedere
cuvintele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos "daţi
Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui
Dumnezeu", adresându-se credincioşilor săi fii, remarcă
următoarele:
1. Dând
"Cezarului cele ale Cezarului", Sfântul Sinod şi împreună
cu dânsul, orice creştin conştient recunoaşte că temele
politicii externe şi ale protecţiei înterne de care depind
bunăstarea poporului nostru în viaţa lui pământească sunt
reglementate de către conducerea politică a statului, care dă
socoteală în faţa poporului şi are obligaţia de a se lupta
pentru libertăţile acestuia, pentru drepturile şi progresul
său.
În paralel
însă, Sfântul Sinod, dar împreună cu dânsul orice cetăţean
elen are, potrivit Constituţiei, dreptul de a se interesa de exactitatea
respectării drepturilor private şi a celor obşteşti
garantate constituţional. Astfel, Sfântul Sinod, cu convingerea că
orice formulări oficiale pe o tema necunoscută până acum, (...
precum este aşa-numita "îndosariere electronică"), nu sunt
cu puţintă a acoperi toate datele necunoscute ale chestiunii, face
apel către Guvern şi, în general, către conducerea politică
a ţării noastre, de a lua în vedere, în cadrul competenţei
şi al responsabilităţii sale, orice explicaţii legate de
această temă. Iar în continuare să se îngrijească de o cât
mai bună cu puţintă protecţie a persoanei faţă de
"prelucrarea datelor cu caracter personal" prin proceduri legislative
constituţionale şi să aducă
amendamentele-imbunătăţirile cerute la recent votata lege.
1. Sfântul Sinod
doreşte a remarca însă că, odată cu Acordul Schengen
şi cu respectiva lege, a revenit în actualitate tema lui Antihrist şi
a semnului sau, despre care ne vorbeste Sfânta Carte a Apocalipsei.
Pe tema aceasta,
deoarece are legătură directă cu credinţa
creştină şi cu mântuirea omului, Sfântul Sinod este
îndreptăţit să declare către toate forurile punctele sale
de vedere, dând "lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu". Aşadar, cu
tristeţe remarcăm că progresul civilizaţiei în domeniul
aplicaţiilor electronice este legat, din păcate, de numărul 666
care este utilizat drept cod numeric principal în tehnologia respectivă.
Acest număr este limpede menţionat în Sfânta Carte a Apocalipsei ca
fiind numărul lui Antihrist. Despre însemnătatea acestui număr
s-au scris şi s-au auzit multe opinii.
Biserica noastra
primeste învatatura cum ca Pecetea lui Hristos nu este un oarecare simbol
exterior care se poate impune oamenilor prin forţă şi prin
tiranie, ci este Harul Sfântului Duh, pogorât prin Sfintele Taine ale Botezului
şi Mirungerii numite "peceţi ale lui Hristos", "o
pecete adevărată, luminată de Duhul", spune Sfântul Simeon
Noul Teolog. Şi pecetea lui Hristos o are şi o păstrează
cel care mărturiseşte că Iisus Hristoseste Fiul lui Dumnezeu
care a venit în lume în trup şi s-a făcut om pentru mântuirea
noastra. Iar o pecete care se impune cu forţa şi în mod tiranic nu
este în stare a face nelucrătoare puterea lui Hristos. În acelaşi
fel, pecetea lui Antihrist, despre
care vorbeşte Apocalipsa, nu este un simbol extern, care se poate impune
cu forţa, peste voia şi împotrivirea omului, ci este
despărţirea voluntară de viaţa harului Sfântului Duh prin
lepădarea nesilită a credinţei că Iisus este Fiul lui Dumnezeu
şi Mântuitorul lumii. Pe
aceasta tema s-au scris însemnate studii de către sfinţii clerici
şi întelepţi dascăli de teologie.
Însă
numărul 666, potrivit celor menţionate despre el în Apocalipsa, este
consfintit ca număr al lui Antihrist si, prin urmare, nu este cu
puţinţă ca un creştin să nu fie interesat de
introducerea intentionată şi sistematică a acestui număr în
viaţa sa. Şi îndeosebi, în viaţa poporului elen care este
aproape în totalitate creştin şi ortodox, indiferent cât de
conştient îşi trăieşte fiecare om credinţa.
Desigur, este
posibil şi ca numărul 666 să fie un număr fără
nici o importanţă spirituală, aşa cum este când apare în
numerotarea filelor unei cărţi cu multe pagini, sau un număr
dintr-o ordine de înmatriculare. Însă ni se pare ciudat şi
contradictoriu, pe de o parte, ca ţara noastră să aibă
mândria pecetei lui Hristos, a credinţei în Hristos şi în Sfânta
Treime, în numele căreia s-a votat şi s-a consacrat Constituţia
sa, şi a Sfintei Cruci care impodobeşte literalmente drapelul nostru,
iar pe de altă parte să acceptăm ca normă de stat o
situaţie socială care permite să votăm legi (pe orice
temă şi, mai mult, pe o tema care are o legătură
directă cu omul, cu credinţa lui în Hristos şi cu
conştiinţa lui) în care să fie introduse subtil practici care
presupun conformarea statului elen la sistemul electronic al cărui element
de baza va fi codul numeric 666. Nu constituie aceasta un dispreţ al
cuvântului lui Dumnezeu? Nu este provocare şi scandal pentru poporul
nostru creştin ortodox?
Prevedem că
protestele pe această temă vor fi numeroase. Şi, din
păcate, vor fi direcţionate de către cercuri care nu este cu
puţinţă a fi supuse controlului Bisericii.
Pentru aceasta,
Sfântul Sinod se adresează Guvernului şi lumii politice a
ţării noastre, şi consideră potrivit:
a. A nu fi
acceptat drept cod numeric al sistemelor electronice de stat
pentru
protecţia persoanei numărul 666. A se face respectate şi a se
aplica la acest punct repetatele asigurari oficiale ale factorilor de conducere
dindiferite perioade de guvernare.
b. să se
facă o intervenţie la conducerea ţărilor membre ale Uniunii
Europene în care, chiar dacă unele state s-au declarat "laice",
există însă şi ţări crestine, cu politica creştină,
şi să se ceară oficial înlocuirea numărului 666 în sistemul
electronic central al Uniunii Europene cu un oricare alt cod numeric. Cu un
atât de mare progres al electronicii, oare nu e posibil să
înlocuieşti un cod numeric?
c. Sub nici un
motiv să nu se aplice drept cod numeric numărul 666 în noul sistem de
identitate al ţării noastre, iar apartenenţa religioasă
să fie specificată obligatoriu între elementele înscrise pe noul tip
de buletin.
Dacă se
însistă în aplicarea legii, nu se va naşte oare opinia cum că
folosirea acestui număr nu este întâmplătoare? Şi că în
spatele acestei utilizări se ascunde ceva suspect?
Dăm
slavă lui Dumnezeu pentru progresul civilizatiei, pentru toate darurile
lui Dumnezeu către poporul nostru ortodox. Dăm slavă lui
Dumnezeu deoarece ţara noastră este guvernată democratic iar
libertăţile şi drepturile fiecărui individ sunt protejate
de Constituţia ţării şi de acordurile internaţionale
până într-atât încât să fie respectate şi considerate
înviolabile chiar şi drepturile individuale ale unor minorităţi
"contrar conştiinţei", fie şi dacă acestea vin în
vădită contradicţie cu interesele majorităţii.
Exprimam
convingerea că poporul nostru va primi cu bunăvoinţă
mesajul duhovnicesc şi că, în consecinţă, conducerea
politică responsabilă va face tot ce este mai bine pentru a nu
provoca unei părţi a poporului nostru ortodox, dacă nu chiar
întregii naţiuni, contradicţii de conştiinţă.
După toate
cele spuse şi având în vedere zilele Mântuitoarelor Patimi şi ale
Învierii din morţi a Mântuitorului Hristos, dorim întregului popor ortodox
grec a ajunge cu întelepciune Sfintele Pasti, dăruindu-i binecuvântarea
părintească a Bisericii şi chemând asupra tuturor Harul lui
Dumnezeu şi neţărmurita să mila.
Semnează
Preşedintele Sfântului Sinod, Arhiepiscopul Greciei, Serafim, urmat de
semnăturile membrilor Sfântului Sinod.
Considerat de
către toţi credincioşii drept centru al Ortodoxiei, Sfântul
Munte Athos a avut întotdeauna rolul hotărâtor în combaterea ereziilor
şi a învăţăturilor străine credinţei apostolice.
În legătură cu problema sistemului de identitate electronică
Schengen, comunicatul de faţă este al doilea care a fost emis de
Sfânta Chinotită imediat după evenimentele din vara lui 1997.
Îndemnul şi exemplul monahilor athoniţi păstrând duhul
declaraţiei Sfântului Sinod al Greciei, sunt clare: vor refuza primirea
noilor tipuri de buletine care îngrădesc libertatea umană, înjosesc
personalitatea individuală şi forţează conştiinţa
creştinilor.
Karyes
21.08/3.09.1997
Sfânta
Chinotită
Sfântul Munte
Athos
Nr. Protoc.
F2/32/1412
Sfânta Sinaxa
Dublă Extraordinară a Sfântului Munte Athos, cercetând
iarăşi importanta chestiune a Acordului Schengen şi a
buletinelor electronice de identitate, a socotit necesar ca, în continuarea
declaraţiilor sale anterioare, să informeze cinstitul popor ortodox
grec următoarele:
1.
Impărtăşim neliniştea întregii Biserici, alăturându-ne
spritului recentelor comunicate ale Sfântului Sinod al Bisericii Greciei,
Sfântului Sinod Eparhial al Bisericii Cretei şi al multor altor Sfinte
Mitropolii şi Sfinte Mănăstiri.
2. Ca monahi
ortodocsi, trăim permanent în duhul răstignirii şi al învierii,
duh al plânsului de pocăinţă dătător de bucurie
şi al aşteptării venirii Celui "care a pornit ca un
biruitor să biruiască" (Apocalipsa 6, 2). Considerăm de
aceea necesar să amintim fiecărui creştin ortodox ca împlinirea
datoriei fundamentale a mărturisirii credinţei noastre către
Domnul nostru Iisus Hristos nu se poate împleti cu un duh de tulburare şi
panică, duh care nu arată altceva decât lipsa credinţei şi
a trăiniciei harului din inima. Adâncirea studiului semnelor vremii
şi constatarea cu certitudine a zilelor de pe urma, produc o bună
nelinişte ce are drept rezultat încercarea unei pocainţe depline, a
unei lupte hotărâte pentru biruirea patimilor noastre aducătoare de
moarte şi a unei mai bune pregătiri pentru intrarea în
Împărăţia Mielului cel înjunghiat.
"Fericiti
cei ce spală veşmintele lor ca să aibă stăpânire peste
pomul vieţii şi prin porţi să între în cetate!"
(Apocalipsa 22, 14)
3. Căderea
din dreapta credinţă şi secularizarea, spiritul general de
apostazie şi de înaintare în diverse rătăciri şi slujiri ale
diavolului, saltul progresului tehnologic al sistemelor de înregistrare,
arhivare şi supraveghere, universalizarea economiei şi constatarea
încercării de pătrundere clandestină a simbolurilor
anticreştine în domenii vitale ale vieţii sociale, cum sunt produsele
comerciale, tranzacţiile economice şi relaţiile
stat-cetăţeni, fac cu adevărat mult prea palpabile şi
apropiate cele pe care Sfântul Evanghelist Ioan le descrie în versetele 13,
16-18 din de Dumnezeu însuflata Carte a Apocalipsei. Îndreptăţita nelinişte
şi protestele cinstitului popor nu au, desigur, scopul de a impiedica
implinirea desăvârşită a proorociilor la o vreme de care
"nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai
Tatal" (Matei 24, 36).
4. Suntem
însă îngrijoraţi şi protestăm deoarece răceala şi
îndiferenţa arătată faţă de credinţa şi
tradiţia spirituală a unui popor creştin ortodox de către
Guvernul său şi a reprezentanţilor săi aleşi, poate
pune Biserica, chiar şi Naţiunea, într-o încercare inoportună
şi în confuzie.
5. Declarăm
încă o dată că datoria fundamentală a mărturisirii
credinţei, dar şi încrederea în cele câte Mângâietorul le-a predat ca
proorocii în Biserica creştină, ne obligă să refuzăm a
accepta orice fel de buletin electronic de identitate cu Cod Numeric Matricol
Unic (C.N.M.U.), ca aducând prejudicii libertăţii persoanei şi
conştiinţei noastre creştine.
6. Chemăm
Guvemul şi pe reprezentanţii aleşi ai poporului grec să
anuleze aplicarea, dăunătoare naţiunii, dar deja votată de
Parlamentul ales, a Acordului Schengen, deoarece nu conţine o garantare
deplină a respectării secretului particular şi a prezumţiei
de nevinovăţie a cetăţeanului şi contribuie în cel mai
înalt grad la degradarea ortodoxiei neamului nostru, de vreme ce întroduce
discriminări inadmisibile pentru cetăţenii ţărilor
terţe.
7. Declarăm
cinstitului popor grec că trăim "buna" nelinişte întru
Dumnezeu pentru cele petrecute, în post şi rugăciune, stabilind în
acest scop o priveghere de toată noaptea în Sfânta Biserica Protaton,
duminică 8/21-9-97, de sărbătoarea Naşterii Maicii
Domnului.
8. Fie ca
rugăciunile Preacuratei Nascătoare de Dumnezeu, Mijlocitoarea tuturor
şi Acoperitoarea Sfântului Munte şi a ortodocşilor de
pretutindeni, să-i întărească pe toţi credincioşii în
lupta comună a pocăinţei, a sfârşitului creştinesc
şi a bunei mărturisiri şi să alunge de la naţiune
orice nouă ispită şi evoluţie a evenimentelor care duce
departe de izvoarele dătătoare de viaţă ale Tradiţiei
noastre Creştine Ortodoxe.
Semnează:
Reprezentanţii
şi Proestamenii celor douăzeci de Sfinte Mănăstiri ale
Sfântului Munte Athos, prezenţi la Sfânta Sinaxa Dublă
Extraordinară.
Nume binecunoscut
între dascalii de teologie ai şcolii din Atena, parintele Metallinos a
acordat un interviu periodicului "En sineidisi" al Mitropoliei
Meteorelor în legatura cu atitudinea corectă a crestinilor fata de
pericolul real al Acordului Schengen, evidentiind nevoia marturisirii
individuale a credintei în Hristos[112].
Întrebare: În
ciuda diverselor proteste exprimate de catre poporul elen, Acordul Schengen a
fost în cele din urma ratificat de catre Parlamentul elen la 11 iunie 1997. Cum
considerati aceasta actiune a guvernului de a înainta în graba o hotarâre atât
de importanta fara înstiintarea prealabilă a poporului?
Raspuns: Nu numai
în Grecia, dar si în restul Europei s-au ridicat puternice proteste pentru
"lipsa informatiei" care apare în promovarea si impunerea Acordului
Schengen. Aceasta însa înseamna în acelasi timp şi "lipsa democratiei".
Si în tara noastra, din pacate, s-a legat ratificarea unui atât de important
text, cu lipsa informatiilor. Aceasta o accepta şi organele de stat
responsabile, fara a putea da explicatii! Ce înseamna aceasta, poate fiecare
dintre noi sa banuiasca. Indiferenta fata de natiune tradeaza nu nurnai
absolutismul, dar si o tragica graba în a raspunde chemarii acelora care
programeaza evolutia Uniunii Europene si a întregii lumi.
Întrebare:
Acordul Schengen, cu spiritul şi cu dispozitiile sale, impune un regim
politienesc "de control, de discriminare şi de îngradire. Ce
influenta credeti ca va avea în final acest Acord asupra libertatii şi a
demnitatii umane?
Raspuns: Este un
indicator al adevaratei firi a Uniunii Europene faptul ca activitatea acestei
Uniuni începe cu o masura curat politieneasca, expresie a viitorului control
"mondial", ori "planetar", dupa viziunea lui Orwell
("1984"). Cu toate ca textul Schengen nu o declara explicit, forma pe
care o poate îmbraca utilizarea lui, mai ales în conexiune cu întregul sistem
la care a aderat, este pasibila de pericole de o uriasa importanta pentru
demnitatea si libertatea umana. Nelinistea, desigur, creşte daca se are în
vedere ca ar putea, pentru protectia urmarita, sa sprijine în mod
112
"En sinidisei",
august 1997, ed. Mănăstirii Marea Meteoră, pag. 10.
simplu
Interpolul. Astfel, la fiecare sistem politienesc, ceea ce produce neliniste
este modul lui de utilizare si "persoanele" care îl vor folosi. Câte
popoare, cum suntem noi, grecii, nu cunosc foarte bine ce puteri au în mâinile
lor conducerea Uniunii Europene?
Întrebare:
Aplicarea Acordului se sprijina pe functionarea sistemului electronic de
informatii, o gigantica îndosariere electronica ce înjoseste omul,
preschimbându-l în numar si în articol informational. Care este vrednicia pe
care o confera învatatura ortodoxa persoanei umane si cum este încalcata
aceasta vrednicie prin aplicarea Acordului?
Raspuns:
Întruparea lui Dumnezeu Cuvântul da masura acestei vrednicii umane, dupa însusi
cuvântul Domnului care spune ca si "sâmbata a fost facuta pentru om!"
Prin urmare, fiecare "marime" care masoara omul contribuie la
degradarea vredniciei sale, la subaprecierea acesteia. Desigur, în privinta
aceasta "Acordul" nu este prima "masura" de acest gen,
deoarece este o simpla rotita în sistemul mai amplu al New Age. Peste tot
astazi omul nu este considerat ca persoana personalitate, ci ca numar, înca si
în societatea noastra academica. Ar fi deci o mare iluzie daca am izola în
constiinta noastra Acordul Schengen si nu l-am considera în cadrul mai amplu al
New Age.
Întrebare: În
noua Europa fara granite si cu noul regim de control si îngradire care se
instaureaza prin Acordul Schengen, Ortodoxia este în pericol de a deveni o
minoritate controlata. Care considerati ca trebuie sa fie caile de stopare a
unui astfel de pericol?
Raspuns: Ca si
crestin, nu aş vorbi de "cai de stagnare", ci despre "cai
de înfruntare", iar acestea sunt stabilite de legatura omului cu harul lui
Dumnezeu. Nu cerem "retete de comportament", deoarece acestea sunt
specifice acelei lumi care produce institutii precum Acordul Schengen, deci
Vestului. Noi putem doar sa tragem concluzii din comportamentul traditional al
crestinilor în situatii asemanatoare. Pozitia lor se exprima prin marturisire
si martiriu (adica a-i refuza Cezarului ce-i apartine doar lui Dumnezeu). Iar
aceasta presupune legatura launtrica a inimii si unirea omului cu Hristos. De
aceea, martiriul si marturisirea nu sunt impuse, ci "se fac".
Întrebare:
Acordul Schengen, dupa ratificarea lui de catre Parlament, constituie pentru
multi un eveniment nelinistitor. Dupa parerea dumneavoastra, va trebui sa
acceptam o astfel de pozitie pasiva sau, altfel, cum va trebui sa se coordoneze
încercarile noastre de opozitie?
Raspuns:
Întrebarea dumneavoastra duce la concluzia ca s-ar organiza o "miscare de
opozitie". Deja în raspunsul anterior s-a facut referire la pozitia
crestinului. Crestinul, în orice împrejurare, actioneaza ca persoana si pozitia
sa nu este rod al vreunui ordin de la vreun centru coordonator, ci de la harul
care locuieste într-însul. Se dezvaluie astfel Hristos pe care îl avem
launtric, deoarece "mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în
lume”.[113]
Întotdeauna
marturisitorii si martirii sunt individuali, însa marturisirea lor este comuna
si astfel toti se arata în cele din urma cetateni ai aceleiasi vieti întru
Hristos. Opozitia noastra împotriva Acordului Schengen - sa nu uitam aceasta -
este îndeosebi opozitie împotriva Uniunii Europene, deoarece acum multi înteleg
ce înseamna cu adevarat aceasta uniune, dupa Maastricht, dupa Schengen si dupa
ce altceva va mai urma. Pâna acum doar putini au putut sa priceapa încotro ne
îndreptam, însa acestia au fost înfruntati precum vechii prooroci - batjocoriti
si ucisi cu pietre - ca vestitori de vremuri rele. În orice caz, protestele
sunt îndreptatite, fie ele si întârziate. Acum intrăm (Grecia – n.t.),
dupa Hatsicdkis, în "noua turcocraţie" si, cândva, va veni si un
"nou '21". Masurile deosebite de împotrivire ni le ofera traditia
noastra: rugaciunea, lupta duhovniceasca, întoarcerea catre
"catacombe", mucenicie. Marturisirile individuale sunt cea mai
teribila împotrivire, deoarece presupun gândire obsteasca şi unitate a
inimilor. Prin urmare refuzul, întru Hristos, al supunerii fata de unele
hotarâri îndreptate împotriva lui Dumnezeu, ca de pilda cele din perioada
prigoanelor, constituie cea mai exploziva împotrivire. Sa nu uitam ca
întotdeauna crestinii se împotrivesc cu Crucea, iar nu prin mijloace lumesti.
Reamintesc exemplu! Sfântului Ioan Botezatorul. Protestul sau împotriva
nelegiuitului Irod a fost facut în mod public, însa nu organizând
"miting". Nu a organizat un protest de masa, adunari etc. Martiriul
si Marturisirea sunt, prin urmare, de trebuinta din partea fiecaruia dintre
noi, individual. Si acesta este cel mai strasnic cataclism, deoarece se face de
catre multi, desi individual, si genereaza un protest obstesc. Iar Cezarul de
aceasta se temea, mai tare decât de "mitinguri de protest".
Întrebare:
Aceasta opozitie va trebui, oricum, sa fie aratata si odata cu iminenta emitere
a noilor buletine electronice, si va trebui facuta desavârsit. Ce pozitie
trebuie avuta în fata acestei amenintari si, în special, când aceste buletine
se asociaza cu utilizarea numarului 666?
Raspuns: Utilizarea
numarului 666 în noul sistem electronic (lucru de neevitat dupa parerea
specialistilor), confera adevarate îngrijorari spirituale. Deoarece nu suntem
doar noi crestinii, care cunoastem importanta acestui numar, ci si cei care îl
utilizeaza în sistemul lor electronic! Si nu stiu cum ar putea un crestin sa
accepte pasiv o altfel de lucrare. Aici însa se vede clar ratacirea unor
"teologi" si chiar mai mult, a unor "mitropoliti", care
sustin ca numarul 666 si "semnul" sunt doar ceva abstract,
"launtric", si care se refera la modul de gândire al crestinului si
la
113
I Ioan 4, 4.
starea lui
sufleteasca "interna", însa în istoria Bisericii, în perioada
prigoanelor, cei care aveau asupra lor legatura Harului refuzau sa "jure
pe soarta Cezarului" (Sfântul Policarp al Smirnei), sau sa arunce putina
tamâie pe statuia Cezarului, ceea ce însemna ca-i accepta îndumnezeirea. Insa,
fara marturie exterioara, refuzul la porunca "fiarei" nu scoate în
evidenta cugetul, cele launtrice.
Refuzul de a se
supune voii Cezarului este întotdeauna revelator al cugetului, adeverire a
existentei si a puterii de împotrivire sufleteasca. Putea un crestin precum
Sfântul Policarp sa "jure pe soarta Cezarului" cu constiinta usoara,
când launtric era crestin? Asadar, pozitia corecta care trebuie avuta în vedere
nu poate fi propusa de cineva, ci tâsneste din interior precum "apa
datatoare de viata vesnica", precum un "rod al Duhului". Adica
pozitia corecta este marturisirea si martiriul.
Si înca ceva, ca
sa fie mai bine înteles. Corabia mântuirii noastre are si un Noe. Si, daca avem
în vedere declaratiile unor "mitropoliti" si ale unor
"clerici", descoperim ca problema marturisirii noastre nu este atât a
poporului, cât a conducerii. Aici trebuie sa fim cu luare aminte, deoarece aici
este slabiciunea noastra...
Bucurându-se de o
deosebita apreciere în lumea teologilor, egumenul manastirii athonite Grigoriu
- veslit centru misionar ortodox - dovedeste un fin discernamânt asupra
evenimentelor actuale mondiale care, privite prin filtrul evanghelic, confirma
punct cu punct proorocirea, apostolica a Apocalipsei.
Toti cei care ne
opunem îndosarierii electronice si posibilei folosiri a numărului 666 pe
noile buletine, avem de înfruntat nu numai pe reprezentantii autoritatii
civile, care prezinta aceste masuri, ci si pe unii clerici si frati mireni
care, poate bine intentionati, sustin ca îndosarierea electronica si Acordul
Schengen nu au însemnatate teologica si, prin urmare, nu este îndreptatita o
împotrivire din partea credinciosilor crestin ortodocsi, deoarece acestea
apartin Cezarului, iar nu lui Dumnezeu.
Sustin chiar ca
folosirea numarului 666 nu are importanta, deoarece acest număr, la fel
precum si alte numere ale Apocalipsei, sunt simbolice. Eu cred însa ca,
potrivii duhului Sfintei Scripturi, al Sfintilor Părinti si mucenici,
acesti frati se înseala si ratacesc si pe altii.
S-a demonstrat de
catre oameni de stiinta si politicieni de marca faptul ca Acordul Schengen si
îndosarierea electronica ating persoana umana, adica chipul lui Dumnezeu
şi constituie o amenintare la adresa libertatii umane si, în plus, chiar
la adresa suveranitatii noastre nationale.
Si întreb: oare
aceste chestiuni sunt indiferente constiintei noastre crestin-ortodoxe si
moralei crestine?
Biserica noastra
Ortodoxa nu numai ca n-a aplicat principiul: "taiema, turcule, sa ma
sfintesc", ci a binecuvântat si a influentat chiar lupta pentru eliberarea
neamului de sub turci în 1821. Însa si atunci existau câtiva mai capatuiti care
spuneau ca nu trebuie sa se porneasca lupta împotriva barbarilor cotropitori,
aducând chiar si argumente teologice. Din fericire, clerul si poporul n-au fost
interesati sa-i asculte, ci s-au luptat "pentru Hristos, pentru Credinta
Sfânta si pentru eliberarea Patriei".
Câtiva ar spune
ca acum nu avem nici un cotropitor pagân de înfruntat. Aceasta însa este o
afirmatie si mai periculoasa. Cei ce comploteaza împotriva libertatii noastre
nu apar drept cotropitori, ci drept "tovarasi" ai nostri în Uniunea
Europeana, însa care Europa? În Europa în care conduc si în care sunt
exploatatoare câteva mari puteri, în spatele carora se ascunde oligarhia.
Aceasta oligarhie vrea ca supusii sai sa fie robi, lipsiti de libertate, precum
"Marele Inchizitor" al lui Dostoievski.
Este oare o
cutezanta a face paralela între aceasta Uniune Europeana (cu NATO-ul sau si cu
Acordul Schengen) şi Sfânta Alianta a statelor europene care, în veacul al
19-lea a facut tot posibilul spre a înnabusi miscarile de eliberare ale
popoarelor care gemeau sub regimurile asupritoare?
Nu este oare
vrednic de mirare faptul ca acea Sfânta Alianta, la fel ca si Uniunea Europeana
de astazi, se sprijinea pe ajutorul turcilor pentru a-i asupri pe greci?
Ba chiar, pentru
cei care nu vor sa închida ochii şi vad lucrurile în profunzime, este
limpede ca noile structuri impuse de Uniunea Europeana prin aşa-zisul
drept comunitar, care are prioritate în fata dreptului national, impune treptat
marginalizarea Bisericii noastre Ortodoxe.
Aceasta înseamna
ca Biserica Ortodoxa va înceta a mai fi considerata drept religie oficiala a
statului, învatamântul teologic în scoli va fi eliminat, salarizarea clerului
va înceta si se va pune la egalitate Sfânta noastra Biserica Ortodoxa cu
multimea de erezii si de credinte heterodoxe. Deja iehovitii au reusit sa nu
efectueze serviciul militar, ci sa faca stagiu social, adica sa ocupe în
societate pozitia de pe care vor putea practica prozelitismul. Astfel se va
rupe cordonul ombilical care a unit dintotdeauna Neamul nostru cu Biserica,
hranindu-l cu seva de viata datatoare, îndeosebi în perioadele foarte critice.
Aceasta, desigur,
satisface Europa catolica si protestanta care face tot ce poate pentru a umili
popoarele ortodoxe ale Balcanilor si pentru a ne dezmembra si a ne izola unele
de altele. Iar acestui scop îi slujeste Acordul Schengen.
Cei care, în mod
constient ori inconstient, servesc acestor planuri, asteapta sa vada
împotrivirea noastra la Acordul Schengen si la îndosarierea electronica. Daca
nu ne vom opune cu hotarâre, vor înainta încet-încet catre deplina noastra
"europenizare", adica deplina îngradire a Bisericii Ortodoxe si a
culturii elene.
Este
caracteristic faptul ca heterodocsii din Grecia au primit cu bucurie Acordul
Schengen si buletinele electronice, din moment ce nu vor avea înscrisa
(vizibil) si apartenenta religioasa.
Sa ajungem acum
la numarul 666. Acest numar este, potrivit Apocalipsei, simbol al lui
Antihrist, asa dupa cum Crucea este simbol al lui Hristos. Nu este însa la fel
ca alte simboluri numerice ale Apocalipsei, care se refera la limite de timp
sau la numarul membrilor împaratiei lui Dumnezeu. Numarul 666 are legatura
directa (este unit) cu persoana lui Antihrist, de aceea şi utilizarea lui
are un alt fel de însemnatate în constiinta credinciosilor crestini.
Faptul ca este
simbol si nu însusi Antihrist nu-i diminueaza importanta, de vreme ce este
întrebuintat cu scopul de a contamina si a îngradi pe crestini. Daca nu este
folosit cu aceste intentii, de pilda la numerotarea cladirilor unei strazi
foarte lungi, ori a paginilor unei carti, este un numar ca oricare altul si de
aceea nu creeaza probleme.
Daca este
întrebuintat însa cu intentie, asa cum se vede în cazul Bar Code, si probabil
pe viitoarele buletine electronice, atunci trebuie sa fie condamnat de catre
orice crestin constient. Întrebarea de ce se insista pe numarul 666 si nu pe un
alt numar daca, asa cum spun cei care-l folosesc, nu exista nimic de ascuns,
este usor de pus.
Vor, asadar, sa
ne impuna numarul 666, îndeosebi pe acte cu desavârsire personale pe care le
purtam cu noi întotdeauna, asa cum este buletinul de identitate.
Zic unii frati ca
numarul 666 de pe buletin sau ca posibila marcare pe mâna sau pe frunte nu ne pot
priva de pecetea de nesters a lui Hristos, pe care am luat-o prin Sfântul Botez
si Sfânta Mirungere.
Adevarat, nu ne
pot priva când ni se impun cu forta, adca atunci când ne leaga si ne marcheaza,
ori daca lipesc pe noi fortat cartele electronice. Când însa le primim cu voia
noastra, atunci desigur ca harul lui Dumnezeu se va îndeparta de la noi,
deoarece nu L-am marturisit pe Hristos si deoarece, din lasitate, ori din
interes, ori din indiferenta, ori din împutinarea sufleteasca, am primit
simbolul lui Antihrist.
Cei care spun
multimilor ca "nu conteaza numarul 666, luati buletinele
electronice", nu se gândesc ce responsabilitate îsi asuma. Nu-si pun
problema ca poate gresesc şi astfel devin autori morali ai apostaziei
crestinilor.
Nu vom primi
buletinele electronice deoarece consideram ca înjosesc persoana umana. Cum sa
purtam un act în care vor fi înscrise o multime de informatii despre noi pe
care le vor putea citi altii, chiar si strainii, dar nu noi însine, si pe care
vor putea, cu îndemânare, să le modifice în defavoarea noastra. Nu le
primim nici datorita faptului ca, având numarul 666, le consideram ca o
lepadare de Hristos. Nimanui nu-i este îngaduit sa-şi puna în pericol
mântuirea. Aici suntem sprijiniti de opiniile unor cuviosi Parinti contemporani
care au scris asupra acestei teme.
Fericitul parinte
Paisie scria în 1988:
"Iarasi, din
pacate, câtiva «stiutori» îsi vor îmbrobodi fiii duhovnicesti ca pe copiii
mici, chipurile ca sa nu se supere.. «Nu conteaza, nu este nimic, ajunge doar
sa credeti launtric!» În timp ce îl vedem pe Apostolul Petru ca s-a lepadat
doar exterior de Hristos şi tot a fost lepadare. Acestia se leapada de
sfânta putere a lui Hristos care le-a fost data la botez: .«Pecetea darului
Sfântului Duh», prin primirea pecetei lui Antihrist si mai zic ca îl au în ei
pe Hristos!"
Pe aceasta tema a
fost categoric si fericitul parinte Epifanie Teodoropol:
"Daca,
asadar, cu adevarat noile buletine poarta numarul 666, daca acest numar va fi
folosit dinadins, ca având legatura cu Antihrist, este de neconceput sa purtam
asupra noastra simbolul sau. Însa chiar si daca acest numar nu este pus
intentionat, adica drept simbol al lui Antihrist, ci ca un simplu numar între
multe altele, pentru ca asa ar prezenta unele avantaje matematice (usurarea
diferitelor calcule etc.) - facem doar o ipoteza, deoarece nu exista nici un
indiciu pentru aceasta — aceste buletine de identitate care ne provoaca
sensibilitatea religioasa prin folosirea unui numar dubios sunt, cu totul de
neacceptat. Nu le vom primi".
De asemenea, sunt
vrednic de însemnat si cele spuse de parintele Eusebios Vittis:
"Să
stim noi însine, si sa spunem si altora ca, de scrie cineva numele lui
Antrihrist pe pecete, sau numarul sau, 666, este acelasi lucru! O spune si
Apocalipsa: «cel ce are semnul, adica numele fiarei sau numarul numelui fiarei»
(Apoc. 13, 17). Prin urmare, nu exista diferenta între nume si numar. Aceasta o
spunem si o subliniem deoarece câtiva zic ca numarul 666 nu este nimic, este
doar un simplu numar. Ei bine, la fel se întâmpla si cu 666, asa cum am
subliniat. Cel ce primeste acest numar blestemat se leapada de Hristos, adica
iese de sub stapânirea Sa si se uneste cu diavolul. Merge cu cel de care s-a
dezis la botez. Aceasta nu o spunem din fanatism, ci o spune însasi Scriptura.
Ca acum unii vor sa-si închipuie ca Scriptura spune lucruri extremiste,
fanatice, n-au decât. Noi vom asculta de Scriptura, nu de dânsii. Hristos s-a
daruit pentru noi în întregime, şi noi pe Dânsul Îl cinstim si pe nimeni
altul. Pentru noi orice spune Scriptura este de la Dumnezeu. Sa punem, asadar,
pe acelasi loc pe Dumnezeu si pe oameni, oricine ar fi acestia, oricât de
importanti si de mariti ar fi ei?"
Dupa cum am fost
înstiintat, ministrul de externe, la o conferinta de presa televizata, a spus
ca nu crede în existenta diavolului. Este dreptul sau de a crede ori a nu
crede. Noi însa, precum şi milioane de greci ortodocsi, credem ca exista
diavol, asa cum învata Sfânta Evanghelie si îi cerem domnului ministru sa ne
respecte aceasta credinta.
Însa nu exista
numai diavolul, exista si potentiali Hitleri, Stalini, Enver Hodja etc. Este
oare incert pericolul de a aparea şi pe viitor astfel de oameni,
gasindu-ne pe toti gata legati, îndosariati?
Mare parte a
poporului nostru este profund nelinistita de aceasta tema. Personal cred ca
aceasta neliniste a poporului nostru trebuie sa ne îngrijoreze. Dupa parerea
noastra, prin aceasta neliniste se exprima constiinta Bisericii. De altfel,
multi arhierei, clerici si monahi se alatura poporului.
De la conducatorii
nostri asteptam sa ne apere libertatile, demnitatea persoanei si sa respecte
principiile si convingerile noastre religioase, iar nu sa ne predea legati
"ocrotitorilor" nostri europeni. Astfel ar demonstra si un spirit cu
adevarat democratic.
Oricum ar fi
lucrurile, noi, cu harul Dumnezeului Treimic, nu vom merge când dupa adevaratul
Dumnezeu si când dupa Baal, asa cum a făcut Vechiul Israel.
Consideram ca
pentru toti ortodocsii crestini este o ocazie de a-L marturisi pe Hristos,
oricât i-ar costa si ca astfel şi în zilele noastre va straluci iarasi
convingerea eroica şi martirica a ortodocsilor.
Cred ca Bunul
Dumnezeu, Care îngaduie sa trecem prin aceste ispite, va culege roade pentru
Biserica Sa, schimbându-le din amare, în dulci si mântuitoare.
Sfântul Munte,
12/25 iulie 1997
Parintele
Eusebios, din Sfânta Mitropolie Siderocastro, este una din personalitatile
marcante ale spatiului duhovnicesc si literar grec. Talmacind Cartea
Apocalipsei, demonstreaza într-un mod practic si amanuntit pericolul spiritual
prin care trec credinciosii întrebuintând numarul 666 si cartelele de
identitate Schengen. În omiliile sale evidentiaza adâncimea teologica si
soteriologica a primirii "pecetei" şi influenta generala a
duhului antihristic, atragând atentia asupra trezviei, asupra întoarcerii catre
lucrarea duhovniceasca launtrica, catre rugaciune.
Textul care
urmeaza contine fragmente a doua dintre omiliile sale pe aceasta tema sustinute
la Caminul Sfintei Mitropolii Siderocastro.[115]
În omilia noastra
precedenta ajunsesem în punctul în care aflam movele invaziei numarului 666 în
viata noastra. Vorbeam despre asa numitele carti de credit, care se spune ca ar
fi un mijloc sigur de pastrare a banilor si, în acelasi timp, practice si
oferind mari facilitati. Ne exprimam îndoiala. Chestiunea nu este, de fapt,
daca aceste cartele sunt sau nu mai sigure decât daca am avea banii în portofel
si ne-am face treaba cu ei. Chestiunea este ca numarul 666 intra încet-încet în
viata noastra si creeaza obisnuinta fata de el, diminuând, prin urmare,
posibila împotrivire a oamenilor.
Astfel, 666 a
patruns odata cu sistemul depunerilor bancare electronice, al sistemului
schimbarii preturilor la marfuri etc. Nu mai sunt de folos micile etichete de
preturi. Se înlocuiesc cu câteva liniute în spatele carora se ascunde numarul
666. Cu aparate speciale se controleaza preturile, se înregistreaza automat
transmitând la casa suma de plata, se face totalul etc., toate în mod automat.
Sunt controlate astfel lucrurile din depozit, cele care sunt în plus ori cele
care lipsesc, etc. Practic si convenabil.
Astfel, cugetul
trece de la lucruri la oameni şi zice: "De ce sa avem datele
personale înscrise pe diferite acte si sa le tot cautam, sa ne învârtim de la
birou la birou pentru a le aduna? Astfel nu va mai fi nevoie să scoti
pasaport, sa scoti o alta carte, pentru sanatate, alta pentru contul bancar
etc. Toate acestea sunt pe o singura carlela. De ce, prin urmare, să nu
facem o carte de identitate care, pe principiul acesta, sa poata fi controlata
în legatura cu toate datele care intereseaza?" Şi astfel, încet-încet, lucrurile
devin din ce în ce mai precise, din ce în ce mai perfecte, mai practice,
şi ispita folosirii acestei cartele devine din ce în ce mai puternica.
Si este
impresionant, iubitii mei, ca acest sistem pe care îl folosesc este legat de
numarul 666. Nu a existat alt numar? Daca nu astazi, nu se va putea afla altul
mâine? În ziua de astazi toate sunt nesigure.[116] Pentru ce aceasta insistenta în utilizarea
sistemului 666? De ce 666 intra în bancnotele statului?[117] De ce 666 intra în cartelele pentru transportul în
comun? De ce? O mie de "de ce" se pot pune. Si, deoarece nu se da un
raspuns clar, limpede si satisfacator, în mod justificat se formeaza opinia ca
se urmaresc alte scopuri de catre câtiva care nu vor sa se dea pe fata si care
au puterea de a folosi utilajele guvernamentale si alte mijloace care privesc
populatia, începând de la chestiuni de prima necesitate, cum sunt tranzactiile
comerciale zilnice, pentru a înainta profund si a se ajunge în cele din urma la
ceea ce în mod corect a fost denumita îndosariere electronica. Cândva, statul
parca a desfiintat si a ars în mod oficial toate dosarele. Acum se gândeste sa
faca altele noi? Încep, asadar, de la nevoile zilnice si lipsite de importanta,
pentru a ajunge mâine-poimâine la chestiuni vitale si care vizeaza intimitatea
şi personalitatea umana, libertatea constiintei si a gândirii etc.
Din pacate,
astfel de fenomene nu sunt necunoscute în vremurile noastre. Odata moravurile
erau în general foarte stricte. Ceea ce se cheama respect public, simt moral
public etc., erau foarte dezvoltate. Ba chiar si în societatile vestice, care
au fost considerate întotdeauna mai progresiste. A aparat apoi cinematograful.
La început cu sfiala. Încet-încet a pornit a se obraznici. Mai întâi aratau
filme pe care putea să le vada oricine. Apoi au început sa le clasifice în
filme potrivite si nepotrivite, adica potrivite pentru majori, dar total nepotrivite
minorilor. Apoi aceasta împartire s-a eliminat în numele libertatii de
expresie. Iar acum, când micul ecran a patruns în case si a scapat de sub
control (cine pe cine sa controleze?) si când toate canalele sunt la îndemâna,
acum se difuzeaza cele mai crunte filme pornografice si aproape nimeni nu se
opune.
Si crestinii
nostri... cum sa le spun? Caldicei? As spune prea putin. Majoritatea stau cu
gura cascata la indecenta si mizeria transmisa electronic si care a distrus
simtul moral al populatiei. Desigur, nu lipsesc exceptii binecuvântate, oameni
curati, puri, oameni duhovnicesti desavârsiti, însa acestia se numara pe
degete. Cei mai multi, într-un fel sau altul, sunt prinsi în mrejele vazute sau
nevazute ale acestei stricaciuni. Veti spune: de ce vorbesc despre toate
acestea si ce legatura au cu 666? Deoarece arata cum s-au petrecut lucrurile si
cum s-a conceput coruperea morala, si descompunerea societatii. Cine si câti ne
opunem astazi acestei teme murdare? La fel se întâmpla si cu numarul 666 care
se tot înradacineaza si se consolideaza în viata noastra. Si veti vedea într-o
buna zi cum toata societatea va fi înlantuita de 666 fara nici un protest si
fara nici o împotrivire. Desigur, când se va vedea dimensiunea raului, poate ca
vor dori unii sa protesteze. Cum va fi apreciat însa protestul lor ne-o spune
Orwell în cartea sa "1984", desi nu era crestin.
a. Confuzia si
lipsa parerilor si a ideilor întelepte;
b. Nu avem cultivate
înlauntrul nostru constiinta si modul de gândire ecleziastic si ortodox.
Aceasta situatie,
lipsa educatiei crestine, lasa sufletul în bezna. Mintea nu poate discerne
binele si puterile sufletului ramân inerte, neputincioase spiritual. Astfel
sufletul, slab cum este, nu se poate opune la vreme duhului lumesc ce navaleste
cu violenta si constiinta nu poate judeca ce trebuie sa primeasca si ce sa
respinga, mai ales în momente critice, când trebuie sa te opui fulgerator sau
sa iei hotarâri în chestiuni importante, cum este cazul cu 666 de care ne
ocupam, aici. Toate acestea se întâmpla si datorita faptului ca în sufletul
nostru domnesc:
c. trândavia,
nepasarea si neglijenta;
d. pasivitate
duhovniceasca. (Nu avem nici o grija; credem ca toate se vor rezolva de la
sine.
Alte elemente
negative sunt:
e. îndoiala,
nehotarârea parerilor si fatarnicia.
Pe multi
crestini îi face sovaielnici atât instabilitatea parerilor proprii, cât si a
oamenilor responsabili ai Bisericii care ar trebui sa fie întelepti si combativi. Astfel, auzi pe
multi zicând: "Cu astfel de maruntisuri sa ne ocupam acum? Sa strecuram
tântarul si sa înghitim camila? Asa numita pecetluire si cartelele cu C.N.M.U.[118] nu au legatura cu 666, ci sunt sarcina legala,
sunt în mod clar treburi ale statului."
Dar sunt oare
"maruntisuri" pecetluirea si este neînsemnat numarul 666? Nu este una
dintre cele mai blasfemiatoare expresii aruncate pe chipul lui Hristos
dinlauntrul nostru? (Câti în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati
si-mbracat, nu cântam asa? Si este un lucru adevarat). Exista vreo jignire mai
josnica si mai mizerabila decât a-l lasa pe scârbosul Antihrist a-si pune
pecetea pe icoana lui Hristos? Si sâ-i lasam pe vrajmasi sa-L batjocoreasca pe
Domnul iubirii noastre? Oare nu este pecetea marturisire a credintei în diavol
si în slujitorul sau, Antihrist, fiind în acelasi timp lepadare de Hristos?
Daca acest lucru nu-l vor întelege crestinii, atunci au ajuns în nesimtire
generala si au cazut din calitatea de crestini. Acesti crestini nu mai sunt
crestini. Chiar de-ar aprinde lumândri si ar merge la manastiri si la hramuri.
f. lipea
discernamântului
Zic unii:
"Eu nu ma lepad de Hristos! Eu doar o sa ma prefac ca-L lepad, daca vad ca
se strica lucrurile, dar înlauntrul meu tot în El cred. Simi fac treaba fara
prea multa zarva. Si-mi fac acasa si rugaciunea, tin si post, îmi fac si
metaniile, zic si pavecernita, ba chiar citesc si Paraclisul Maicii Domnului.
Am fost, sunt si voi fi crestin!"
Raspuns:
1. Ne este
tuturor cunoscut cazul Sfântului Apostol Petru care s-a lepadat de Hristos. Am
crede că lepadarea lui nu a fost launtrica, ci exterioara. Am putea zice
ca nu s-a lepadat de Hristos si nu L-a tradat precum Iuda. Inima lui Petru Îl
dorea pe Hristos. Ar putea însa cineva sa spuna ca juramintele si negarile lui
Petru au fost simpla prefacatorie, în timp ce înlauntru nu se lepadase de
Hristos? A ramas el oare nepasator la cele ce facuse si a mers fara mustrari de
constiinta sa se culce, asa nedormit si obosit cum era în noaptea aceea? Si-a
spus el: "ei, ce-o sa fie? Om sunt si eu. Am cedat si eu într-un moment de
slabiciune. Dar înlauntru nu m-am lepadat de Hristos"? Acestea a zis si
acestea a facut Petru? Sau poate ca a facut altceva? Ei bine, Petru a
constientizat ca s-a lepadat de Hristos si pentru aceea s-a pocait! Si a fost
nevoie sa-l reprimeasca Domnul de trei ori, ca sa ajunga iarasi la vrednicia de
mai înainte!
2. De asemenea,
foarte lamuritoare este si pilda marturisitorilor credintei noastre, cei vechi
si cei noi. Îi sfatuiau pe mucenici (prietenii lor pagâni - n.t.) sa arda în
loc de carti crestine, carti idolesti si astfel sa se elibereze. Iar altii le
dadeau alte sugestii sa scape, întotdeauna motivul era ca nu-L vei lepada pe
Hristos launtric, ci te prefaceai doar exterior ca te lepezi de-Dânsul.
Ce-au facut
mucenicii? Au primit o astfel de logica? Cu nici un chip. Pentru ei chiar si
cea mai mica miscare catre jertfelnicul idolesc însemna lepadare de Hristos. Nu
avea importanta faptul ca, întinzând mâna catre jertfelnic, se prefaceau, dar nu
aruncau tamâie. Pentru oamenii care i-ar fi vazut, acest gest ar fi însemnat,
lepadare de Hristos si era de ajuns ca acestia să creada ca mucenicul a
fost biruit. Însa nu era doar acest aspect care-i împiedica pe mucenici sa se
conformeze sugestiilor prietenilor lor. Mucenicii pur si simplu nu stiau ce
este vorbirea cu doua întelesuri, adica sa crezi una si sa zici alta, în
functie de împrejurarile de moment. Si una si cealalta ar fi însemnat ca
mucenicul lui Hristos nu credea în Dânsul din adâncul inimii si ca frica de
martiriu era mai puternica decât dragostea catre Domnul, îrnpiedicându-l, în
cele din urma, sa jertfeasca. Daca sfintii mucenici s-ar fi conformat unei
astfel de logici, ne întrebam daca ar mai fi existat urma de crestin pe pamânt.
Iata ce-a spus un Sfânt mucenic al lui Hristos, Sfântul Gordie, prietenilor si
rudelor sale care încercau sa-l salveze printr-un astfel de mijloc: "Nu
suporta limba cea zidita de Hristos sa spuna ceva împotriva Ziditorului ei. Nu
va înselati! Dumnezeu nu se lasa batjocorit! Dupa gura noastra ne va judeca,
dupa cuvintele noastre ne va îndreptati si dupa cuvintele noastre ne va
osândi" (Sfântul Vasile cel Mare, Cuvânt pentru mucenicul Gordie).
Sfintii mucenici
doar o limba stiau, limba adevarului, si pe aceasta au folosit-o întotdeauna.
Pentru ei da era da, iar nu, nu. Ei nu stiau acel da care înseamna nu şi
acel nu care înseamna da. Vorbirea cu doua întelesuri nu este o planta
potrivita pentru ogorul ceresc. Ori crezi în Hristos si-L marturisesti cu
îndrazneala, fara sa tii seama de consecinte, ori te lepezi. "Ca de vei
marturisi cu gura ta ca Iisus este Domnul si vei crede în inima ta ca Dumnezeu
L-a înviat pe El din morti, te vei mântui. Caci cu inima se crede spre
dreptate, iar cu gura se marturiseste spre mântuire," (Rom. 10, 9- 10)
Vedeti aici cum Sfântul Apostol Pavel aseaza pe acelasi loc marturisirea
exterioara si credinta launtrica. Iar întrucât "din prisosul inimii
graieste gura" (Mat. 12, 34), a te preface ca-L lepezi pe Hristos înseamna
ca inima s-a molipsit de aceasta cugetare si de aceea o foloseste. Faptele
acestea nu sunt exterioare. În inima deja scindarea s-a petrecut si credinta
launtrica s-a zdruncinat. Dar de ce uitam cuvintele Domnului: "Oricine va
marturisi pentru Mine înaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el
înaintea Tatalui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepada de Mine
înaintea oamenilor şi Eu Ma voi lepada de el înaintea Tatalui Meu, Care
este în ceruri." (Mat. 10:32-33) Lepadarea, oricum ar avea loc, este lepadare
si, prin urmare, se judeca de catre Domnul cu aceeasi masura precum lepadarea
celui care L-a tradat. Asadar, cuvântul Domnului este limpede si nu lasa loc
îndoielii despre întelesul marturisirii ori al lepadarii. Cred - nu cred, ma
lepad - nu ma lepad, nu sunt caracteristice unui adevarat crestin.
Nu este permis a
fi sovaielnic în pareri, oscilant în hotarârile tale. Aceasta fatarnicie este
cursa a mortii. Din pacate însa, multi crestini au pierdut acest simt fin care
se numeste discernamânt. Ochiul lor nu mai este limpede si astfel nu pot
deslusi însemnatatea lepadarii exterioare de Hristos, lepadare care arata ca
deja s-au lepadat si launtric.
Ce înseamna toate
acestea? înseamna ca cei care spun cu constiinta usoara ca primesc numarul 666
fara sa se lepede de Hristos, acestia nu pot vedea adevarul, nu au virtutea
fina a discernamântului pentru a judeca care este voia lui Dumnezeu şi
care este voia diavolului, ce este lepadare si ce nu este lepadare de Hristos.
Si sunt, asadar, gata de a primi înmatricularea cu aceeasi usurinta cu care ar
merge la frizer, sau la magazin ca sa cumpere ce le trebuie.
Am insistat
îndeajuns asupra acestui aspect. Pentru ca este un lucru pe care trebuie sa-l
lamurim pâna când va întelege fiecare ce trebuie sa faca si cum sa gândeasca. Cu
alte cuvinte: a primi numarul 666 înseamna a-L lepada pe Hristos. Iata de ce ne
trebuie virtutea discernamântului, din a carei pricina arn facut aceasta ampla
dezvoltare.
g. lipsa modului
corect de a gândi eclesiastic.
h. eroziunea
sufleteasca din pricina duhului lumesc al vremii.
Pe cine ascultam
noi cel mai mult? De cine ne minunam în mod deosebit si cui primim cuvintele
aproape ca pe evanghelie? Pe cine citim mereu în publicatiile noastre
preferate? Pe cei care au un "nume" si au stralucire intelectuala
lumeasca, pe cei cu înalta educatie, formati în modul de a gândi al lumii,
oameni cu dese aparitii mass-rnedia. (Si pe care îi ascultam si îi vedem cu
orele pe micul ecran.)
Cine are
dreptate? Acesti predicatori ai pasivitatii si ai indiferentei, ori sfintii
prooroci care au spus adevarul? Poporul, corupt începând de la conducatori si
dus de acestia catre pierzare, ori sfintii care cunosteau prin descoperire
dumnezeiasca raul savârsit de catre putreziciunea si decaderea morala? Iar când
raul înaintase mult si efectele sale începeau a se face simtite, atunci
deschideau oamenii ochii si vedeau ceea ce pâna atunci nu vazusera, desi
credeau ca văd şi nu voiau sa accepte ca apostazia lor se savârsise.
Pâna atunci însa, pe sfintii lui Dumnezeu îi batjocorisera, îi jignisera, îi
chinuisera, îi exilasera si îi omorâsera prin torturi groaznice.
Cu cât suntem mai
atenti la oamenii din lume, cu atât nu vom auzi glasul Bisericii. Dar chiar de
l-am auzi, nu l-am întelege. Si, prin urmare, ne vom afla în ratacire. Iar glasul
asupra chestiunii numarului 666 este limpede:
"Si al
treilea înger a venit dupa ei, strigând cu glas puternic: Cine se închina
fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va
bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în
potirul mâniei Sale, si se va chinui în foc si în pucioasa, înaintea sfintilor
îngeri si înaintea Mielului. Si fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Si
nu au odihna nici ziua nici noaptea cei ce se închina fiarei si chipului ei si
oricine primeste semnul numelui ei." (Apoc. 14, 9-11)
Cele pe care
le-am aratat pâna acum, iubitii mei, confuzia si lipsa parerilor întelepte si a
întelegerii despre numarul 666 si despre semn, trândavia, indiferenta,
pasivitatea, sovaiala si nebotarârea, lipsa discernerii duhovniceşti a
binelui de rău şi a voii lui Dumnezeu în orice împrejurare, apoi
îndeosebi neputinta de a sesiza ce este si ce nu este lepadare de Hristos
launtrica si exterioara, lipsa modului ecleziastic de gândire si eroziunea, în
paralel, a sufletului de catre ideile lumii, nu numai de catre cele, foarte
îndepartate de credinta ori cele vrajmase acesteia, dar si de catre ideile ce
amortesc si adorm constiinta, cufundându-i în somn pe oameni, toate acestea
constituie situatii negative care nu le permit crestinilor sa fie activi
şi sa se împotriveasca raului ce va veni. Si astfel ne aratam a fi niste
crestini morti, înspaimântati de cea mai mica batjocura a celorlalti, gata de
a-L lepada pe Hristos pentru ca "nu se potriveste" cu duhul vremii,
grabiti a face pace cu dusmanul Sau.
Asadar, aratam un
chip întru totul deceptionant si deprimant, atât ca indivizi luati separat, cât
si în totalitate, în Biserica. Este deci nevoie sa vedem ce putem si ce trebuie
sa faptuim pozitiv si activ în legatura cu aceasta importanta tema de care ne
ocupam acum. Pentru aceasta, în continuare, sa cercetam ce este de facut.
Pozitia
corecta a crestinilor fata de numarul 666 si de cele legate de aceasta tema:
a. Înca de la început,
pentru o înfruntare corecta a numarului 666 sia celor relative la acesta, avem
nevoie de dumnezeiasca întelepciune si de minte luminata. Aceasta întelepciune
dumnezeiasca de care vorbeste Sfântul Apostol Pavel ne este de neaparata
trebuinta spre a putea sesiza "mesajele" lui Dumnezeu în legatura cu
aceasta tema.
b. Sa avem o
rânduiala stabila si un program fix şi consecvent de studiu al cuvântului
lui Dumnezeu, adica al Scripturii si al Sfintilor Parinti.
c. Lucrarea pe
care am mentionat-o va aprinde încetul cu încetul înlauntrul nostru simtul
responsabilitatii noastre de crestini atât fata de noi însine, cât si fata de
fratii nostri. Tactica lui "asta nu conteaza, aia nu conteaza, cealalta nu
conteaza; si ce este 666? Un numar" etc., aceasta tactica nu este
crestina. Pentru noi, crestinii, chestiunea numarului 666 este o chestiune de
credinta, de cinstire, de demnitate, de iubire, de respect si de închinare
catre Domnul credintei noastre, Iisus Hristos.
Multi dintre
fratii nostri, cu bune intentii fata de alte lucruri, nu stiu nimic, ori cunosc
prea putin despre 666 si despre semn. Daca noi ne-am luminat în aceasta
privinta, trebuie sa-i luminam si noi pe ceilalti, îndeosebi mai-marii nostri
trebuie si dânsii sa priveasca aceasta chestiune si sa înteleaga ca nu se pot
juca cu astfel de lucruri. Iar oficialii societatii noastre înca nu si-au
marturisit calitatea de crestini si de ortodocsi.
d. Sa stim noi
însine, dar sa spunem si altora ca, ori de se scrie numele lui Antihrist pe
pecete, ori numarul sau, 666, este acelasi lucru! O spune clar Apocalipsa:
"cel care are semnul, adica numele fiarei sau numarul numelui fiarei"
(Apoc. 13, 17).
Prin urmare, nu
exista diferenta între nume si numar. Aceasta o spunem si o subliniem deoarece câtiva
zic cum ca numarul 666 nu este nimic, este doar un simplu numar. Deja am
analizat aceasta tema si nu o vom repeta aici. Daca 666 este un simplu numar,
am vrea sa-i întrebam pe cei care spun aceasta: Ce este un ciocan? O unealta
folositoare la multe treburi. Ce este o secera? Iarasi, o unealta folositoare
la multe munci în agricultura. Daca sunt deci simple unelte, atunci cum se
explica ca popoare întregi, cu furie si cu ura, cu mânie si cu revolta arunca
simbolul împreunarii acestor unelte de pe steaguri, de pe edificiile publice,
de pe case, de peste tot? Desigur, nu le arunca ca pe niste unelte, ci ca
simbol al unuia dintre cele mai urâte regimuri din istorie. Ei bine, la fel se
întâmpla si cu 666, asa cum am subliniat. Cel ce primeste acest numar blestemat
se leapada de Hristos, adica iese de sub stapânirea Sa si se uneste cu
diavolul. Merge cu cel de care s-a dezis la botez. Aceasta nu o spunem din
fanatism, ci o spune însasi Scriptura. Ca acum unii vor sasi închipuie ca
Scriptura spune lucruri extremiste, fanatice, n-au decât. Noi vom asculta de
Scriptura, nu de dânsii. Hristos S-a jertfit pentru mântuirea noastra, nu ei.
Ei pentru noi n-ar da nici doi bani. Hristos S-a daruit pentru noi în
întregime. Si noi pe Dânsul îl cinstim si pe nimeni altul. Pentru noi, orice
spune Scriptura este de la Dumnezeu. Sa punem, asadar, pe acelasi loc pe
Dumnezeu si pe oameni, oricine ar fi acestia, oricât de importanti si de mariti
ar fi ei? Se înseala amarnic. Chiar Scriptura, la Apocalipsa, zice: "si
s-a dus cel dintâi şi a varsat cupa lui pe pamânt şi o buba rea
şi ucigatoare, s-a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei si care se
închinau chipului fiarei" (Apoc. 16, 2). Ne spune clar si fara ocolisuri
ca cei ce primesc semnul sunt parasiti de Dumnezeu, devin uniti cu satana si
sunt supusi acelorasi consecinte pe care le va suferi acesta din pricina
necuratiei si a rebeliunii sale impertinente împotriva lui Dumnezeii. Si se
subliniaza faptul ca bunastarea economica cu care îi va înzestra, chipurile,
semnul pe cei care îl primesc, va provoca mânia lui Dumnezeu împotriva
acestora, nu numai în viata vesnica, în care ei cu siguranta nu cred, ci si în
viata aceasta, fie de vor crede sau nu acest lucru. Si când mânia se sparge
şi cupa se varsa deasupra lor, nu le vor folosi nici averile, nici orice
altceva ar oferi, daca în cele din urma primesc semnul.
e. Avem mare
folos, crestini fiind, sa ne împotrivim primirii semnului.
Semnul cu numarul
fiarei pus asupra noastra va avea consecinte teribile pentru viata si conditia
noastra spirituala. Harul si binecuvântarea lui Dumnezeu vor deveni
nelucratoare în noi, sau mai degraba vor fi retrase. Sfântul Botez va deveni
inutil, din moment ce vom fi iarasi cu satana pe care îl lepadaseram la botez.
Vom pierde influenta datatoare de viata a Sfintei Mirungeri, adica darurile
Sfântului Duh înlauntrul nostru, daruri care ne fac sa devenim în întregime
Templu al Dumnezeului celui viu. Înlauntrul nostru nu pot coexista si Hristos
si satana. Aceasta trebuie sa o pricepem bine. Scriptura, în privinta aceasta,
este categorica, la fel cum este si în alte chestiuni. "Ce însotire are
dreptatea cu faradelegea?" întreaba Sfântul Apostol Pavel. "Sau ce
împartasire are lumina cu întunericul? si ce învoire este între Hristos si
Veliar? Sau ce întelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli? Caci
noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis ca: «Voi
locui în ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul meu». De
aceea: «Iesiti din mijlocul lor si va osebiti, zice Domnul, si de ce este
necurat sa nu va atingeti si Eu va voi, primi pe voi. Si va voi fi voua Tata si
veti fi Mie fii si fiice» zice Domnul Atottiitorul" (II Cor. 6, 14-18).
Crestinul este
templu al lui Dumnezeu, locuinta a Sfântului Duh, membru al lui Hristos. Putem
oare sa pângarim templul lui Dumnezeu atârnând pe pereti imagini obscene sau
alte lucruri care marturisesc necuviinta pentru, locul cel sfânt al slujirii
lui Dumnezeu, ori sa ne dedam orgiei în acest loc în care se savârsesc Tainele
cele înfricosate si unde se daruieste harul şi binecuvântarea lui
Dumnezeu? Ne este cu neputinta. Am vazut acest lucru savârsindu-l ateii si
ne-am spaimântat.
Este cu putinta,
ca si crestini, sa ne dedam unor astfel de fapte? Niciodata! Asadar în acest
templu al lui Dumnezeu sa punem chipul diavolului? Se poate aceasta? Daca vom
îndrazni sa facem prostia de a primi semnul, îndata templul lui Dumnezeu, adica
noi însine, va deveni atunci locuinta demonilor. Si aceasta în mod irevocabil,
caci semnul, asa cum am spus deja, va lucra asupra noastra spre distrugere, asa
precum un venin purtator de moarte si va nimici înlauntrul nostru ceea ce numim
viata duhovniceasca.
Multi vorbesc
despre diverse vraji si alte asemenea lucrari pe care le fac unii si le arunca
în curtile acelora. Ei bine, ar îndrazni oare sa le ia de jos si sa le puna
asupra lor? Desigur, nicidecum. Atunci, cum sa cutezam noi sa-punem pe buletine
semnatura noastra sub 666? Toate vrajitoriile si lucrarile magice ale lumii,
adunate într-o gramada mai mare decât Himalaia, nu au puterea de distrugere pe
care o are singur numarul 666, deoarece acele lucrari oculte sunt simple
mijloace care îl invoca pe diavol, însa 666 este însusi satana, începatorul
tuturor vrajitoriilor, din toate timpurile. Iata de ce nu putem avea legatura
cu diavolul si nu putem primi semnul sau, numarul 666.
Aici însa apare o
întrebare: si ce se va întâmpla cu lucrurile care circula pe piata si au pe ele
sistemul de control al preturilor, adica sistemul care pune numarul 666?
Raspuns: Aceste lucruri
nu sunt bucati din noi însine.[119] Semnul este, pentru aceste articole, cu
desavârsire exterior, îndepartam pecetea si lucrurile devin neutre, asa precum
erau înainte. Aceasta metoda ne-o arata Sfântul Apostol Pavel în chestiunea
jertfelor idolesti. Când s-a pus aceasta problema s-a creat destula tulburare
în Biserica. Ce se întâmpla de fapt? Dupa cum se cunoaste, jertfele pe care le
faceau închinatorii la idoli nu erau arderi de tot, adica nu se ardeau în
întregime trupurile animalelor jertfite, ci doar o parte. Partea ramasa o
folosea cel care jertfise, fie în întregime pentru el si familia lui, fie doar
o bucata din ea, iar restul o vindea negustorului de carne care o punea pe
piata pentru popor. A aparut, asadar, problema daca ar trebui sau nu sa cumpere
crestinii astfel de carne de pe piata. Sfântul Apostol Pavel zice astfel în
legatura cu aceasta: Deoarece nu exista alti dumnezei, asadar si aceasta jertfa
nu înseamna nimic. Prin urmare, puteti cumpara "tot ce se vinde la
macelarie" si sa mâncati "fara sa întrebati nimic pentru cugetul
vostru" (I Cor. 10, 25). Asadar, le puteti cumpara si mânca fara sa
cercetati si sa iscoditi prea mult, lucru care ar putea crea probleme de
constiinta. Daca însa vreun crestin se sminteste vazând cele din piata si întrebuintarea
acelor carnuri şi v-ar spune "stii, ceai cumparat este jertfa
idoleasca", atunci sa nu mâncati, ca sa nu-l smintiti pe frate. Nu pentru
ca jertfa idoleasca ar avea vreo însemnatate, ci pentru a nu sminti fratele si,
deci din dragoste pentru dânsul, nu mâncati acea carne. Eu, zice Apostolul, mai
degraba nu voi mânca în veac carne daca prin aceasta îl voi sminti pe fratele
meu, pentru care a murit Hristos. De aceea, în ceea ce priveste lucrurile care
au pecetea bar code, dupa cum arn spus, putem scoate semnul şi le putem
folosi. Dar nu este acelasi context în legatura ca acele lucruri care vor avea
semnul 666 si va trebuie sa-mi pun eu semnatura si sa le întrebuintez. Aici
consimt eu însumi primind numarul 666 si dându-i autoritate prin semnatura mea!
De pilda, daca
cumpar un bilet sau o cartela abonament de calatorie. În acest caz primesc
numarul 666. Ia gânditi-va daca crestinii s-ar întelege si ar face o asociatie
a consumatorilor si ar hotarî sa nu mai cumpere nimic de la magazinele care
utilizeaza aceste etichete. Daca s-ar face ceva de genul acesta si ar boicota
sistematic astfel de marfuri, comerciantii si-ar pune problema daca este bine
sau nu sa mai foloseasca astfel de semne. Gânditi-va cât de putin au fost (în
Grecia - n.t.) boicotate produsele italiene şi daneze din pricina
chestiunii Macedoniei şi ce tulburare s-a creat în Piata Comuna si în
tarile interesate. Oare aceasta idee n-am putea-o cultiva?
Oamenii nu
înteleg, ori nu vor sa înteleaga multe lucruri, îndeosebi chestiuni spirituale.
Pricep însa foarte bine, si înca de departe, orice chestiune legata de
portofel. Acolo îi doare rau. Si acolo sunt sensibili în
119
Aşa cum este
identitatea, care este “chipul” nostru (n.t.)
mod deosebit.
Asadar, de ce sa nu se îndrepte într-acolo activitatea crestinilor? Sa le
vorbim pe limba pe care o pricep. Si ne vor pricepe foarte bine.
Atât în exterior
cât si în tara noastra s-au creat magazine unde se vând produse comerciale în
exclusivitate igienice, adica alimente la care nu s-au folosit îngrasaminte ori
alte substante chimice. S-ar putea face asemenea si în cazul nostru.
Consumatorii, organizati în asociatii anti-666 vor putea decide sa faca
cumparaturi doar de la magazinele care nu folosesc sistemul bar code. Si veti
vedea atunci cu câta râvna multi vor saluta aceasta initiativa, chiar daca pâna
atunci n-ar fi fost prea interesati. Noi consemnam doar ideea. Macar de-ar
află teren propice, desigur, într-o forma organizata şi cu cât mai
bune rezultate.
f. Sa nu ne lasam
antrenati si sa nu ne pierdem convingerile influentati întâmplator de nume
mari, de straini ori conationali.
Subliniem aici ca
drept criteriu nu trebuie sa avem numele ori prestigiul exterior al oamenilor,
ci criteriul nostru sa fie doar aceea ce spune si învata Biserica noastra, ce
spun îndrumatorii duhovnicesti si Sfintii Parinti, ce ne învata Traditia si
duhul Ortodoxiei. De ce va vorbesc despre acestea? Deoarece se va întâmpla sa
auziti anumite dezbateri, ori conferinte oficiale si publice, ori sa cititi
carti si publicatii referitoare la 666 si la pecete. Sa nu va impresioneze detaliile exterioare spuse de vorbitori, ci
sa cercetati daca cele spuse sunt de acord cu traditia Bisericii noastre; cu
cele ce ne-au învatat Sfintii Parinti si cele ce ne-au spus atâtea figuri de
cuviosi contemporani. Si sa nu fiti
influentati de tot felul de oameni, cum ar fi ziaristii, care sunt gata sa
vorbeasca pe loc asupra oricarui subiect si să scrie despre orice
chestiune, îndeosebi cele spirituale, fara sa fi deschis cel putin o data
Biblia si fara sa studieze oarecum serios, anumite teme pentru care altii au
pierdut ani din viata pentru a le stapâni într-o oarecare masura. "Nu dati
crezare oricarui duh", spune Scriptura. Vom avea încredere doar în
calauzele noastre duhovnicesti si în Pastorii Bisericii în legatura cu astfel
de teme, iar nu în oameni iresponsabili.
La acestea sa
adaugam îndeosebi si studiul vietilor Sfintilor care contin memorizatorul cel
mai responsabil si mai autentic al cuvintelor Sfintei Scripturi si, în general,
al învataturilor Bisericii. Si nu numai ca vietile Sfintilor ne lumineaza, dar
ne dau duh si ne trezesc la viaţă cu cele câte au spus si au faptuit
cu toata fiinta lor plina de sfintenie, înca cu cel mai mic cuvânt ori gest al
lor. De ce sa nu le cerem a ne ajuta în astfel de chestiuni? De ce sa nu cersim
ajutorul acelui gigant care a scris Apocalipsa si a fost marele ucenic al
iubirii lui Hristos, ca sa pricepem corect Apocalipsa lui si sa putem rezista a
o trai, cu rugaciunile sale? Si asa cum acesta si toti Sfintii au biruit pe
începatorul raului, asa îl vom birui si noi.
g. Ca cetateni ai
acestui stat caruia apartinem, ai acestei patrii în care vietuim si pe care o
iubim si pentru care suntem gata a face totul spre progresul ei, avem si câteva
drepturi. Nu se face astazi atâta zarva pentru drepturi? Nu cer oamenii atâtea
drepturi? Drepturi putem sa cerem si noi. Si nu drepturi arbitrare, ci drepturi
aparate si care decurg din Legea de baza a Statului, Constitutia.
Între aceste
drepturi se numara libertatea constiintei, apararea persoanei, dreptul de
gândire si de libera cugetare etc. Nu are nici o autoritate guvernamentala
caderea de a ne lipsi de aceste drepturi si de ansamblul personalitatii
noastre. În privinta aceasta, avem de învatat de la "cunoscutii" nostri
, cei ce-şi zic "martorii lui Iehova". Desi o minoritate
neglijabila, au gasit modalitatea, cu ajutor extern, de a obliga Guvernul sa le
respecte convingerile, de exemplu în legatura cu obligativitatea efectuarii
serviciului militar la membrii sectei. Asadar, daca acestia au reusit sa faca
exceptie de la o sarcina de prim ordin, de la care nu poate fi exceptat nici un
grec - acestia, dupa cum se stie, nu sunt nici greci, nici crestini - nu ar
putea oare puterile reunite ale crestinilor sa preseze conducerea guvernamentala
şi cea a bisericii pentru a se lua masuri împotriva întrebuintarii codului
C.N.M.U. bazat pe 666, de catre crestini? Alte popoare, dupa cum stim, s-au
opus si au reusit sa oblige guvernantii sa nu accepte codul C.N.M.U. Nu trebuie
sa facem si noi la fel?
În final, trebuie
sa aratam:
h. combativitate
şi optimism al credintei.
Orice ar face
satana şi fiara lui, noi, crestinii nu i ne închinam. Daca vrem sa nu fim
stersi din cartea vietii lui Dumnezeu, dupa cum si suntem scrisi prin Sfântul Botez
si Sfânta Mirungere, sa nu cadem din pricina amenintarii tiranului. Daca ne
preschimbam viata în acord cu voia Domnului si daca tinem mereu legatura cu
Dânsul, nimeni nu va putea sa ne biruiasca, chiar de-ar trebui sa trecem
printr-un martiriu. Pentru noi, aceasta ar fi o cinste unica, în lupta pe care
a dus-o din veac satana împotriva Domnului si în cea pe care o va duce împreuna
cu madularul sau - Antihrist, sa stim ca biruitor va fi Hristos. Si aceasta
ne-o subliniaza de atâtea ori si în atâtea feluri Apocalipsa. Curaj, asadar, si
nadejde.
Caci
"aceasta este biruinta care a biruit lumea: CREDINTA NOASTRA!” (I Ioan 5,
4)
Ucenic al
cuviosului Paisie Aghioritul, ieromonahul Hristodul este totodata si biograful
parintelui sau duhovnicesc, bucurandu-se de cunoasterea multor taine
descoperite batrânului prin rugacine. Fragmentele care urmeaza sunt extrase din
cartea sa "Apusul libertatii", având ca tema Acordul Schengen.[120]
Deoarece Hristos
respecta precum nimeni altul libertatea persoanei umane si niciodata nu ne
îngradeste aceasta libertate, sa cautam a avea discernamântul necesar
analizarii în continuare a unei teme sensibile generate de îngrijorarea unor
crestini care, de multe ori, când aud vreun patriarh, vreun episcop, vreun
duhovnic care spune ceva ce nu concorda cu traditia ortodoxa, se întreaba daca
trebuie sau nu sa faca ascultare.
Trebuie sa
întelegem cu totii foarte bine ca orice om are o particularitate acceptata desigur,
de buna voie si nesilit: anume ca este rob al lui Hristos. Si patriarhul
şi arhiepiscopul si episcopul si preotul si diaconul si monahul si
mireanul, cu totii suntem obligati asadar a asculta de cuvântul lui Dumnezeu.
Si tot noi, uniti, formam împreuna cu capul - care este Hristos - trupul
Bisericii. A poruncit asadar Dumnezeu ca trebuie sa fim cu totii uniti cu
Dânsul. Cu alte cuvinte, un membru va depinde în întregime de celalalt, având
drept consecinta faptul ca, daca unul singur va ceda, sufera tot trupul.
Deci toti acesti
robi; de la treapta cea mai înalta - a patriarhului, pâna la cea mai de jos - a
mireanului, au o singura sarcina: sa se spuna si sa asculte desavârsit de
cuvântul lui Dumnezeu. Aici însa începe problema, deoarece, în timp ce la
"aratare" sunt robi ai lui Dumnezeu, de fapt multi sunt supusi voii
proprii, prin folosirea logicii personale. Sa vedem asadar ce ne-a spus Hristos
despre ceea ce avem de facut în cazul acesta.
Apostolior Sai,
pe care, dupa înviere, i-a trimis la marginile pamântului, Domnul nu le-a dat
porunca sa mearga si sa-i învete pe oameni învataturi felurite, porunci
omenesti, cuvinte frumoase ori istorioare. Ci doua porunci deosebite le-a dat,
zicând: "mergând, învatati toate neamurile (a) botezându-le în numele Tatalui
si al Fiului si al Sfântului Duh, si (b) învatându-le sa pazeasca toate câte
v-am poruncit vouă".
Prin urmare,
Sfintii Apostoli şi urmatorii acestora, patriarhi, episcopi, preoti,
monahi, teologi etc. nu pot învata orice cred ei ca este bine, sau ce gândesc
ei ca trebuie facut în orice situatie. Chiar patriarh de ar fi cineva, chiar
arhiepiscop, episcop, duhovnic, preot, diacon, monah ori mirean, este obligat a
ne preda cuvântul lui Dumnezeu, învatându-ne sa pazim poruncile Domnului.
Asadar, trebuie
sa facem ascultare cu discernamânt, la care se ajunge doar prin adevarata
smerenie. De asemenea trebuie ca toti supusii - fara a se tine seama de treapta
ierarhica - sa fie uniti prin ascultare fata de capul care este Hristos,
deoarece un singur membru daca se desprinde, provoaca neorânduiala în tot
trupul si va da raspuns pentru dezordinea produsa.
Acum, judecând
singuri adevarul, ce veti face daca:
a) un episcop va
spune: "iubitii mei copii. Hristos ne-a spus mai dinainte, în Apocalipsa,
capitolul 13, ca va veni cineva care ne va impune sa luam un numar, 666, pe
mâna sau pe frunte. Aceasta nu trebuie s-o primim, deoarece vom arde vesnic.
Si, ca sa nu-L suparam pe Hristos, nu trebuie sa luam semnul nici pe buletin,
nici pe cartela, dar nici sa acceptam legislatia prin care se va da autoritatea
de a ni se impune."
b) un alt episcop
pretinde ca: "acestea sunt prostii. Nici un 666 si nici un semn exterior
nu va vatamă. Nu va ocupati cu lucrul acesta, luati cartela şi
faceti-va treaba cu ea; nu-i ascultati pe fanatici si pe cei înselati de
diavol!"
Dumneavoastra,
deci, ati putea usor sa discerneti cine îl iubeste si îl doreste pe Hristos si
se îngrijeste de mântuirea voastra si cine sunt cei care - interesati "sa
se arate oamenilor" (Mat. 6, 5) va induc în eroare, pentru a se arata buni
fata de voi, justificându-si astfel propria lor apostazie fata de Hristos,
dorind a-si trai viata dupa voia proprie si nu dupa poruncile Sale. Pentru
acestia din urma sa nu uitam ca se potriveste versetul: "fiindca toti
cauta ale lor, nu ale lui Iisus Hristos" (Filip. 2, 21).
Asadar, daca
vedem ca cineva nu cauta cele ale lui Dumnezeu, avem atâtia alti episcopi buni,
preoti etc. care cauta cele ale lui Hristos si putem pe dânsii sa-i ascultam
când ne învata ce sa pazim. Sfântul Apostol Pavel, într-o situatie
asemanatoare, spunea: "Iar de învata cineva alta învatatura si nu se
ţine de cuvintele cele sanatoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi
de învatatura cea dupa dreapta credinta, acela e un îngâmfat, care nu stie nimic...
Departeaza-te de unii ca acestia." (I Tim. 6, 3-6)
Nu trebuie, deci,
sa ne pierdem când ne aflam în fata unei multitudini de pareri, ci bine este sa
avem în vedere cele spuse de Apostol: "Nu va lasati furati de
învataturile, straine cele de multe feluri, caci bine este sa va întariti prin
har inima voastra" (Evr. 13, 19). Si, pe cât putem, sa participam la
Sfintele Taine, pentru a ni se lumina mintea "ca sa nu mai fim copii dusi
de valuri, purtati încoace şi încolo de orice vânt al învataturii, prin
înselaciunea oamenilor, prin viclesugul lor, spre uneltirea ratacirii."
(Efes. 4, 14)
Spun unii ca nu-i
deranjeaza daca vor lua numarul 666. Nu ne lamuresc însa daca vor sa spuna ca
îl vor lua inclus fiind în numarul lor de telefon ori într-un total de pe nota
de plata. Iarasi, nu ne explica daca vor să spuna ca îl vor primi pe o
cartela care le va sluji la tranzactii economice, ori pe buletin, obiect care,
împreuna cu cele înscrise si marcate pe el, arata identitatea acelor persoane.
Ori, în sfârsit, daca vor sa spuna ca îl vor primi "pe mâna lor cea
dreapta sau pe frunte".
Despre faptul de
a primi "semnul" ori "numarul numelui" fiarei pe "mâna
lor cea dreapta sau pe frunte " (Apoc. 13, 16), Scriptura este limpede si
prezice ca acest semn (simbol) exterior înseamna lepadare. Deoarece este el
simbol exterior, dar are implicatii spirituale si, drept consecinta, chinurile
vesnice: "si fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Si nu au odihna
nici ziua nici noaptea cei ce se, închina fiarei şi chipului ei si oricine
primeste semnul numelui ei". (Apoc. 14, 11). Cât priveste buletinul,
credem ca circulara Sfântului Sinod este clara când spune: "nu este
posibil ca un crestin sa fie indiferent la introducerea intentionata si sistematica
a acestui numar în viata lui.”[121] La fel scria si cuviosul Paisie în 1987 în brosura
sa "Semnele vremii - 666": "Dupa toate acestea pe care leam
prezentat, din pacate poti auzi o multime de absurditati de la câtiva
«cunoscatori» de astazi: unul zice: «eu o sa primesc buletinul 666 si o sa fac
o cruce pe el», iar altul: «eu voi primi marcarea pe cap cu 666 si o să-
mi fac cruce pe cap», si o multime de alte prostii asemanatoare, crezând ca se
vor sfinti astfel, în timp ce toate acestea sunt rataciri".
Ceea ce trebuie
sa cunoastem foarte bine este ca toate lucrurile au un început si un sfârsit.
Si, ca sa întelegeti ce vrem sa spunem, va vom da un exemplu: Pâna sa ajunga
cineva sa faptuiasca pacatul desfrânarii, care este savârsirea, practica, trece
încet-încet prin câteva stadii:
1. Momeala -
îndemnul gândului.
2. Dialogul care
se face cu acel gând şi consimtirea. Consimtirea produce în imaginatie
scene ale înfaptuirii pacatului.
3. Dupa
consimtire urmeaza faptuirea pacatului, care este desfrânarea trupeasca.
Vedem asadar ca
pacatul se infiltreaza sistematic în om, metodic si cu viclenie. Pe cât de
repede constientizeaza mintea strecurarea pacatului si îl leapada, pe atât de
usor se dezleaga si scapa din consecintele acestuia.
Cunoscând
Facatorul si Dumnezeul nostru - ca nimeni altul - metodele duhurilor viclene,
pentru a ne pazi ne-a dat porunca sa cautam împaratia Sa, lepadând orice gând
rau şi a stabilit: caderea mintii în stadiul initial, care este
consimtirea, este pacat. De aceea ne-a si spus cum ca: "oricine se uita la
femeie, poftind-o, a si savârsit adulte cu ea în inima lui".
Prin acest
exemplu vedem ca şi în chestiunea lui 666 se petrece la fel: acei care vor
sa îl impuna oamenilor, îndrumati prin experienta tatalui lor cel viclean,
introduc metodic acest numar în viata omului.
La început vedem
acest numar aparând în organizari, în expozitii internationale, la concursurile
sportive, pe etichetele magazinelor, pe jocuri, pe articole de uz casnic, pe
bancnote, pe cartele etc. În stadiul initial l-am vazut strecurat oarecum pe
ascuns, asteptând reactia publicului. Daca descopera ca mintea oamenilor nu se
intereseaza de nimic altceva decât de mâncare si de bautura, înainteaza
încet-încet în stadiul al doilea, asezând acum numarul la vedere pe toate cele
mentionate mai înainte. Daca din nou, descopera ca unii încep sa înteleaga ce
se întâmpla, încearca prin membrii lor sa forteze oamenii sa creada ca este o
întâmplare, sau iau chestiunea în râs. Si, ce este mai important, încearca a
reusi sa-l obisnuiasca pe om cu aceasta problema. (De exemplu, demult, când
cineva fura o bancnota de o mie, fapta devenea pâinea ziarelor şi se
discuta zile în sir. Sporind însa pacatul furtului si ajungându-se astazi la
spargeri de miliarde, când auzim ca a furat cineva doua milioane nu-i dam nici
o importanta, deoarece ne-am obisnuit cu furturi de miliarde. La fel se petrece
si cu omorul. Daca demult era ucis cineva, devenea subiect de discutie si
îngrijorare luni de zile. Astazi o crima, daca nu trece neobservata, va fi
remarcata pâna cel mult la urmatorul buletin de stiri.) Din pacate însa, au
reusit într-o anumita masura, sa-şi atinga scopurile, caci deja am ajuns
sa se vorbeasca de punerea numarului 666 pe identitatea noastra si, în acelasi
timp, sa se faca reclama si stadiului urmator, asezarea pe mâna sau pe frunte.
Din nefericire, unii înca mai spun: "ce conteaza daca luam numarul
666?" si, ca si când n-ar fi de ajuns aceasta, le fac reprosuri celor care
se împotrivesc cu dârzenie.
De multe ori, cu
îndemânare, potrivesc numarul 666 pentru a iesi ca suma a altor numere. Am avut
de curând exemplul unui document public pe care au fost chemati sa-l semneze
toti politistii Greciei. Si aici am vrea sa explicam ca bunii nostri politisti
n-au stat sa adune numerele ca sa scoata numarul 666. Ci, acei care au aranjat
sa iasa ca total aceasta suma au dat telefon (anonim, desigur) unui politist,
spunându-i: "Vedeti, v-am fortat sa semnati actul acesta cu 666. Daca nu
credeti, faceti socoteala si veti descoperi singuri". La fel s-a petrecut
si cu bancnota de cinci mii si cu multe altele. Iar aceasta o fac numai si
numai pentru a provoca parerea generala că peste tot crestinii cauta sa
vada numai numarul 666. Ce reusesc astfel? Reusesc aplicarea vechii
poveşti cu ciobanul si cu lupul. Ciobanul mincinos, care striga mereu:
"Lupul la oi!" si toata lumea alerga sa-l ajute, pâna când au încetat
a-l mai crede pe pastor. Iar când a venit cu adevarat lupul, nimeni n-a mai
tinut seama de strigatele lui. Încearca, asadar, sa-i faca pe sensibilii
crestini sa protesteze şi sa apara în opinia publica cum ca ar striga fara
motiv despre "numarul" lui Antihrist. Pe de alta parte, opinia
publica se obisnuieste cu astfel de voci protestatare si încep a-i considera
psihopati si închipuiti. Asadar, când numarul va fi imprimat pe buletin, pe
mâna si pe frunte, atunci vor zice: "E, astia sunt cei care peste tot vad
numarul 666!" si astfel, cercurile oculte care promoveaza aceasta tactica
vor reusi sa faca în asa fel ca problema sa treaca aproape neobservata.
De asemenea, cu
totii descoperim deja ca, deoarece au întârziat emiterea codului pe mâna sau pe
frunte, s-a început cunoscutul proces de obisnuire a oamenilor cu aceasta idee.
De aceea vedem sa adopte în anumite locuri utilizarea în diverse moduri a
palmei, dupa cum a fost de curând marcarea pe mâna la alegerile din Cecenia
şi Albania, ori cum auzim ca se face la cazinouri, pe câteva aeroporturi
si prin alte parti, cum ar fi parcurile de distractii (Eurodisney în Franta,
Tivoli în Danemarca etc.)[122].
Suntem înstiintati ca la unele banci se face uz de palma pentru accesul la
seifuri. Astfel, încearca a-i obisnui pe oameni cu ideea folosirii mâinii
astfel încât, peste putina vreme, când vor anunta ca C.N.M.U. se va înscrie pe
mâna sau pe frunte, multa lume naiva va spune: "Ei, nu-i nimic! Asa cum am
folosit-o atâtia ani acolo, acolo si acolo, acum e mai bine asa, ca hotul nu
mai poate fura cartela".
Noi nu avem nimic
cu numarul 666. Daca, de pilda, cumparam alimente de la bacanie si ne va costa
666 de drahme, aceasta nu ne deranjeaza. Daca numarul camerei noastre care ni
s-a rezervat la un hotel este 666, iarasi nu ne supara; nici daca numarul
masinii ce o vom cumpara contine inclus numarul 666, de exemplu 666 733;
întâlnirea noastra întâmplatoare cu acest numar nu are absolut nici o
însemnatate pentru noi si o primim fara reticenta (desi, din motive de
sensibilitate si evlavie, unii crestini nu vor sa vada niciunde acest numar în
viata lor particulara, lucru care este o convingere proprie si nu cred ca
cineva i-ar putea judeca pentru aceasta). Toata omenirea n-a avut nici o
problema cu numarul 666, oriunde l-ar fi întâlnit, pâna în deceniul anilor
1970. Atunci, în America, a aparut pentru prima oara si a început sa se aplice
un nou sistem economic cu folosirea unei cartele electronice. Pe fiecare
cartela era un cod numeric unic pentru fiecare posesor, cod înscris cu o noua
unitate de masura, un nou mod de numerotare. Cu surprindere au vazut atunci cu
totii ca în codul fiecarei persoane era continut numarul 666. Iar companiile
economice l-au lansat peste tot ca fiind numarul care va pregati "noua
era" (new age) ce va veni. Protestele lumii au fost mari si companiile au
suferit mari pierderi economice din pricina boicotarii produselor de catre
credinciosi. De atunci au început sistematic sa ascunda adevarul. Repetam, noi
nu avem nimic deosebit cu acest numar 666, nici nu ne temem de el, nici nu este
cu putinta a ne face vreun rau numarul în sine. Fondul problemei este mai rnult
o cunoastere specifica care ne-a fost data prin el pentru a constientiza când
se va împlini profetia. Sfântul Ioan Teologul ne-a dat trei chei pentru a-ne
usura recunoasterea "vremurilor”:
1. Prima este ca,
într-un anumit moment, cineva va impune un sistem mondial de control al
tranzactiilor comerciale si nimeni nu va mai fi liber sa faca negot daca nu se
supune sistemului.
2. Al doilea
element de recunoastere este ca acest sistem economic va pretinde celor ce
doresc sa faca comert acceptarea exact pe mâna dreapta sau pe frunte a unui
semn.
3. Al treilea
este ca în acel semn va fi inclus numarul 666, care nu se da însa ca un numar
întâmplator ci, asa cum explica Sfântul Ioan, ca numarul unui om: Antihrist.
Aceasta deoarece
decodificarea literelor numelui sau va avea ca total 666. Aici, desigur, este
nevoie de discernamânt. Acest numar pe identitatea noastra, ori pe mână
ori pe frunte, nu este numarul obisnuit 666 pe care îl întâlnim pe usa camerei
unui hotel, ci este cel de proasta reputatie prezentat mai înainte. Ca sa fim
întelesi mai bine, va dam exemplul urmator. Pe buletinul nostru avem un numar
general care ni s-a alocat, de pilda O 445566. Acest numar se refera la
persoana noastra. Pe buletin se declara ca suntem cetateni eleni si aceasta se
autentifica prin stampila care este pusa pe buletin si pe care scrie Republica
Elena. Aceasta stampila este simbolul statului nostru. Vedem, asadar, ca
aceasta simpla stampila cu tus nu este un simplu "semn albastru" pe o
hârtie oarecare si nici nu are echivalenta cu stampila vreunei asociatii, de
exemplu, ci în mod foarte clar pe stampila scrie Republica Elena, Daca se pune
pe buletin, are asadar cel mai important rol, din moment ce mai întâi ne autentifica
chiar identitatea şi automat suntem "recunoscuti" ca cetateni
greci şi, prin urmare, ne revin niste drepturi, dar în acelasi timp suntem
obligati sa ne supunem legilor statului. Vedem asadar ca aceasta simpla
stampila cu tus gireaza toate cele spuse mai sus si ne obliga în fata legilor
statului pe care, daca nu le vom respecta, vom suferi consecintele respective.
Sa ne închipuim acum celalalt sistem, "pecetea" (codul barat care se
aplica pe buletin, sau Codul Numeric Matricol Unic). Este eliberat pentru ca
omul sa "fie caracterizat prin acest numar şi sa fie recunoscut.
Aplicarea numarului 666, dupa cum am aratat este emblema lui Antihrist. Când se
pune acest numar pe buletin, are aceeasi putere ca si stema de stat, adica
posesorul este recunoscut ca fiind supus, robul lui Antihrist si îi datoreaza
acestuia - asa cum era dator si statului - ascultare. Prin toate cele care
le-am mentionat vrem sa subliniem ca nu ne împotrivim unui numar, ci sistemului
care desfiinteaza libertatea noastra personala si ne obliga sa ne supunem celui
care este reprezentat prin acel numar.
Cred ca pâna aici
ne-am facut întelesi în legatura cu numarul acesta. Unii însa, deoarece vor sa
promoveze sistemul de care am vorbit, se feresc sistematic de a marturisi
public si limpede aplicarea acestui numar, caci sar crea astfel mari pagube
economice. Dar, desi nu recunosc acest lucru, în acelasi timp nici nu-l dezic
si nu îl dezmint. Ba chiar, cei mai putin vicleni, spun ca este un simplu cod
numeric international pentru care s-a reglat functionarea calculatoarelor si pe
care ei nu-l mai pot schimba.
Încheind, dorim
sa va reamintim ca nu ne împotrivim doar unui numar, ci fondului acestei
chestiuni, care este distrugerea libertatii noastre si supunerea de bunavoie,
din partea noastra, unui sistem asupritor care se perfecteaza acum si care, în
forma sa finala, va îndeplini toate caracteristicile proorociei Sfântului Ioan
Teologul din capitolul al treisprezecelea al Apocalipsei si care se vadeste
încetul cu încetul din desfasurarea evenimentelor mondiale.
Textul Cuviosului
Paisie Aghioritul, scris "cu multa durere si dragoste întru Hristos"
în anul 1987, vorbeste deschis si profetic despre numarul 666, despre noul tip
de buletine si despre pecetluire, raspunzând astfel întelept întrebarilor ce
nelinistesc astazi sufletele credinciosilor ortodocsi, punând în legatura
îndosarierea cetatenilor Europei si noul tip de cartele electronice cu pecetea
fiarei apocaliptice. Este lamurit astfel faptul ca acceptarea buletinelor cu
semnul numarului fiarei (666) înseamna lepadare de Hristos şi, în acelasi
timp, gheronda Paisie ofera un raspuns celor care declara ca "daca luam
buletinul, botezul nu se sterge, ajunge sa credem launtric si nu-L lepadam pe
Hristos", considerând pozitia aceasta ca fiind ratacita. (Textul a fost
publicat în cartea ieromonahului Hristodul Aghioritul: Cuviosul Paisie, ed. Aghion Oros, 1994, pp. 185-192)
În spatele
duhului lumesc al "libertatii" de astazi privind lipsa de respect, în
Biserica lui Hristos, catre cei mai vârstnici, catre parinti si dascali cu
teama de Dumnezeu, se ascunde robia spirituala, nelinistea sufleteasca şi
anarhia care duce lumea spre impas, spre distrugere sufleteasca si trupeasca.
Asadar, si în
spatele sistemului perfect al "cartelei de deservire" protejata prin
computer se ascunde dictatura mondiala, robia lui Antihrist. (Apocalipsa
Sfântului Ioan Teologul, capitolul 13, 16)
"Ca
sa-şi puna semn pe mâna lor cea dreapta sau pe frunte, încât nimeni sa nu
poata cumpara sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adica numele fiarei,
sau numarul numelui fiarei. Aici este întelepciunea. Cine are pricepere sa
socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Şi numarul ei este
şase sute saizeci şi şase."
Sfântul Andrei al
Cezareei scrie urmatoarele:
"Despre
numele murdar al lui Antihrist: ce anume reprezinta numarul, cât şi cele
scrise despre el, timpul va descoperi şi experienta celor cu minte
treaza... Harul însa nu a binevoit a scrie în Sfânta Carte despre numele celui
stricator. Dar prin exercitiu multe s-au aflat..." (Sf, Andrei al
Cezareei, Talmacire la Apocalipsa Sf.
Ioan, p. 341-342, cap. 38)
Este însa ciudat
ca mulţi oameni duhovnicesti, în afara celor care dau propriile lor
explicatii, se tem şi dânsii în mod lumesc de îndosariere, în timp ce ar
trebuie sa se îngrijoreze duhovniceste si sa-i ajute pe crestini cu "buna
neliniste", întarindu-i în credinta spre a simti mângâierea lui Dumnezeu.
Sunt uimit! Nu-si
fac probleme despre toate aceste evenimente? De ce nu-si pun oare o întrebare
despre explicatiile pe care le dau din propria lor minte? Iar daca îl ajuta pe
Antihrist la pecetluire, nu-si dau seama ca trag si alte suflete spre pierzare?
Aceasta vrea sa spuna Evanghelia prin "ca sa însele, de-i cu putinta si pe
cei alesi" (Marcu 13).
Vor rataci cei
care îsi explica aceste evenimente cu mintea.
Iar semnele se
vad clar: "fiara" de la Bruxelles cu 666 a înghitit deja aproape
toate statele pe computer. Cartela, buletinul, introducerea marcarii, ce arata
toate acestea? Din pacate însa, la radio lumea urmareste doar starea vremii.
Ce ne va spune
Hristos: "Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o judecati, dar semnele
vremilor nu puteti!" (Mat. cap. 16)
Iar dupa cartela,
dupa buletin si "îndosariere", ca sa mearga mai departe, cu viclesug,
catre pecetluire, vor zice continuu la televizor ca cineva i-a luat cartela lui
cutare şi i-a ridicat banii de la banca. Pe de alta parte, vor anunta
"sistemul perfect" al marcarii pe mâna ori pe frunte cu raze laser, marcare
care nu se poate deslusi în exterior, cu 666 - numele lui Antihrist.
Iarasi, din
pacate, câtiva "stiutori" îsi vor îmbrobodi fiii duhovnicesti ca pe
copiii mici, chipurile ca sa nu se supere: "nu conteaza, nu este nimic,
ajunge numai sa crezi launtric!" în timp ce îl vedem pe Apostolul Petru ca
s-a lepadat doar exterior de Hristos si tot a fost lepadare. Acestia leapada
sfânta pecete a lui Hristos care le-a fost data la botez: "Pecetea darului
Sfântului Duh!", prin primirea pecetei lui Antihrist si zic ca Îl au în ei
pe Hristos!
Din nefericire, o
astfel de logica au avut-o si câtiva "cunoscatori" pe vremea
Sfintilor mucenici, care au încercat sa le schimbe parerea mucenicilor, asa cum
ne relateaza Sfântul Vasile cel Mare în cuvântul despre mucenicul Gordie:
"Multi au încercat
în nestire a-l sili pe mucenic sa se lepede doar cu vorba si sa pastreze
credinta cu sufletul, asezarea launtrica, caci Dumnezeu nu da atentie limbii,
ci asezarii sufletesti. Dar mucenicul Gordie era de neînduplecat, spunând:
«Nu suporta limba
cea zidita de Hristos sa spuna ceva împotriva Ziditorului ei. Nu va înselati!
Dumnezeu nu Se lasa batjocorit! Dupa gura noastra ne va judeca, dupa cuvintele
noastre ne va îndreptati si dupa cuvintele noastre ne va osândi.»"
Îndeosebi sub
Deciu, s-a cerut prin decret sa se marturiseasca credinta idolatrilor şi
câti se declarau crestini si jertfeau idolilor, luau certificat şi scapau
de mucenicie. Nu numai acestia s-au lepadat de Hristos, dar şi cei care
dadeau bani închinatorilor la idoli din comisie si luau certificatul, fara sa
se lepede, deci cei numiti libelofori; şi pe acestia Biserica i-a
considerat apostati - de gradul al cincilea.
Si când avem
atâtea pilde, cum este si aparitia minunata a Sfântului Teodor pe care o
sarbatorim în fiecare an în sâmbata primei saptamâni din Postul Mare:
"Iulian
Paravatul (Apostatul n.r.), cunoscând ca se vor curata crestinii prin post în
prima saptamâna a Postului Mare, caci si noi pentru aceasta o numim saptamâna
curata, hotarî atunci sa-i spurce pe acestia. Asadar porunci sa se puna între
bucatele zilnice din piata murdarii mânjite cu sângele jertfelor idolesli. I
s-a aratat însa în somn Mucenicul Teodor arhiepiscopului de atunci al
Constantinopolului, Evdoxie, si i-a lamurit lucrurile, poruncindu-i sa adune
credinciosii îndata luni dimineata si sa-i împiedice a folosi acele murdarii,
iar lipsa hranei celei de trebuinta s-o plineasca deocamdata cu coliva... În
felul acesta se zadarnici intentia Paravatului, iar cinstitul popor se pazi
nespurcat..." (Ceaslovul cel Mare,
p. 446)
Ca sa ne ferim de
cele jertfite idolilor este canon al Sfintilor Apostoli: Faptele Apostolilor
cap. 15: "Atunci apostolii si preotii ... au hotarât...să vă
feriti de cele jertfite idolilor si de sânge şi de (animale) sugrumate si
de desfrâu".
Dupa toate
acestea pe care le-am prezentat, poti auzi, din pacate, o multime de
absurditati de la câtiva "cunoscatori" de astazi: unul zice: "eu
o sa primesc buletinul 666 si o sa fac si o cruce pe el", iar altul
"eu voi primi marcarea pe cap cu 666 şi o sa-mi fac cruce pe
cap", si o multime de practici asemanatoare, crezând ca se vor sfinti
astfel, în timp ce toate acestea sunt rataciri.
Doar cele ce
primesc sfintirea, doar acelea se pot sfinti. Cum este apa; aceasta primeste
sfintirea si devine aghiasma, însa urina nu primeste sfintirea. Piatra, prin
minune, devine pâine. Necuratia nu primeste sfintirea. Prin urmare, diavolul,
Antihrist, când este pe identitatea noastra, nu se sfinteste, de-am face si
cruce.
Avem puterea
Cinstitei Cruci, a sfântului semn, harul lui Hristos, numai când primim Sfânta
Pecete a Botezului, când ne lepadam de satana si ne unim cu Hristos, primind
Sfânta Pecete: "Pecetea darului Sfântului Duh".
Hristos sa ne dea
buna luminare. Amin.
Sfântul Munte.
Chilia cutlumusiana "Panaguda".
Sâmbata primei
saptamâni a Postului Mare 1987 :
Cu multa durere
si dragoste întru Hristos, monahul Paisie.
Sistemele de
recunoaştere automată (Automatic Identification Systems) sunt una
dintre cele mai impresionante aplicaţii ale tehnologiei moderne. Prin
acestea devine extrem de eficientă culegerea, codificarea şi
prelucrarea datelor. Sistemul de simboluri barate (bar code) este unul din
modurile de identificare automată a datelor de către calculatorul electronic.
Prin acest sistem de semne se pot codifica informaţii despre persoane,
obiecte, produse comerciale etc.
Motivul folosirii
bar code este acela că şirul de bare verticale este uşor de
citit de sistemele de identificare (light pens) ale computerelor. Astfel,
recunoaşterea diverselor produse devine mai rapidă.
"Citirea" numărului se face prin trecerea pe deasupra codului
barat a unei raze laser subţiri care este reflectaţă în mod
diferit, în funcţie de liniile negre sau albe. Succesiunea de linii negre
şi albe este unică pentru fiecare cifră zecimală (0-9).
Tehnica de
simbolizare prin intermediul sistemului barat este însoţită de mai
multe tipuri de codificare. Fiecare tip corespunde unei anumite tehnici şi
necesităţi profesionale. Prin excelenţă însă sunt
folosite astăzi tipurile UPC-A (Universal Product Code = Cod Universal de
Produs) pentru SUA şi Canada, şi EAN-13 (European Article Numbering =
Numerotarea Europeană a Articolelor) pentru Europa şi restul lumii.
Dintre aceste
două tipuri cel din urmă va fi folosit pentru stabilirea unui cod
numeric matricol unic (C.N.M.U.) pentru fiecare individ, cod ce urmează a
fi înscris pe noile cartele europene de identitate.
Protestele
împotriva acestor două sisteme sunt, în general bazate pe următoarele
aspecte:
1) Prin
utilizarea codului numeric matricol unic (C.N.M.U.) pentru marcarea tuturor
actelor personale de interes social (buletin, carte de identitate, permis de
conducere, paşaport, carte de muncă etc.) devine posibilă (vezi,
de pildă, legea 2472/1997 aprobata de guvernul Greciei), prin intermediul
bazelor de date deţinute de calculatoarele electronice, urmărirea
şi supravegherea activităţii private a individului, în orice
ţară conectată la sistem.
2) Al doilea
aspect este însăşi utilizarea numărului 666 ca adaos unic la
codul de identitate personal al oricărei persoane, devenind identitate
proprie a fiecăruia, aşa cum numărul matricol personal este
codificare a numelui fiecărei persoane şi deci identitate
personală. Ori acest lucru este în contradicţie cu
conştiinţa creştinilor.
Studiind aceste
două tipuri, deoarece ele sunt încriminate ca având legătură cu
numarul 666 (adică au trei simboluri barate permanente care sunt identice
cu simbolul numărului 6), se pune întrebarea: au sau nu aceste simboluri
legătură cu cifra 6?
Sistemul EAN-13
este denumit astfel deoarece codul numeric al oricărui produs este
alcătuit din 13 cifre. Prima cifra a numărului se scrie ca cifră
separată, la stânga codului barat, în timp ce restul de 12 cifre sunt
scrise în două segmente despărţite între ele printr-unul din
cele trei caractere de control ale codului. Aceste trei simboluri barate, de la
începutul, mijlocul şi finalul acestor etichete ale tipurilor de
codificare se numesc caractere de control sau caractere de protecţie (Guard
Bars sau Safety Bars). Primele şapte cifre ale numărului codului
reprezintă ţara de provenienţă şi producătorul
articolului respectiv, iar următoarele cinci codifică tipul
produsului. Ultima cifra este o cifra de control prin care computerul
verifică citirea corectă a codului.
Aşadar, cele
două grupuri de cifre sunt încadrate de către caracterele Guard Bars
(Forma etichetelor care însotesc tipurile EAN-13 şi respectiv UPC-A
arată ca în fig. 1).
Figura 1 - Etichetele grafice ale tipurilor de cod barat
EAN-13 (stânga) şi UPC-A (dreapta)
(nota webmasterului: daca nu se văd ilustraţiile, încercati cu un alt browser sau vedeţi cartea în format pdf cu ilustraţiile la sfârşit)
Impresia
optică este ca linia dublă a caracterului de control este
identică cu linia dublă a numărului 6. Deci, prin folosirea
celor trei caractere de control se pare ca numărul produsului este
încadrat invariabil de trei de 6.
De ce atâta
însistenţă în folosirea celor trei caractere de control, din moment
ce ating sensibilitatea religioasă a atâtor oameni? Este adevărat
că acest caracter este, din punct de vedere tehnic, potrivit pentru a fi
folosit drept caracter de control la aceste două tipuri de codificare.
Aceasta însă a fost de folos doar în faza de început. De ce nu s-a
întrebuinţat un alt număr pentru a reprezenta acest simbol, ci
numărul 6? Şi de ce nu s-a făcut un alt proiect, pentru a nu fi
nevoie de întrebuinţarea acestor caractere? Că este posibilă
şi altă concepţie se vede din mulţimea tipurilor de
codificare. În fig. 2 se poate observa eticheta tipului interleaved 2 of 5.
Acest cod s-a realizat fără a fi nevoie de simbolurile controversate
de mai sus, identice cu cifra 6.
Figura 2 - Eticheta tipului de cod barat interleaved 20f5, care nu a necesitat adăugarea unei guard bar centrale. Cu alte cuvinte, era posibilă şi alcătuirea într-o altă modalitate a structurii tipurilor EAN şi UPC.
Deoarece nu
exista caracter de control central, numărul de cifre ale etichetei acestui
tip este 40. Aceasta înseamnă că se putea ca proiectarea tipurilor
EAN-13 şi UPC-A să fie lipsită de întrebuinţarea celor trei
Guard Bars, folosindu-se un design diferit. De asemenea, se putea ca planul
iniţial să fie revizuit, indiferent de costuri, dacă ar fi
existat respect pentru sensibilitatea creştinilor pe tema 666.
Însistenţa de până acum în folosirea cu predilecţie a tipurilor
EAN-13 şi UPC-A demonstrează însă lipsa acestei
consideraţii.
Este
suficientă comparaţia optică a celor trei caractere de control,
caractere invariabile, cu numărul 6 pentru a nelinişti orice
creştin ortodox. Dar chiar şi numai sensibilitatea în faţa unei
asemenea legături ar fi trebuit să fie luată în considerare de
către forurile economice şi profesionale. Din păcate, lucrurile
nu se petrec astfel.
Analiza care
urmează demonstrează ca numărul 6 şi cele trei caractere de
control (Guard Bars) nu sunt identice doar din punct de vedere optic, ci sunt
asemenea şi în reprezentările lor binare. Aceasta rezultă din
investigarea procesului de recunoaştere al etichetei (decoding process).
Dintru început
trebuie să menţionăm că sursele noastre de documentare sunt
informaţiile tehnice furnizate de firmele Adams Communications, Hewlett
Packard, Infinite Graphics, apoi ale organizaţiilor The Bar Code Center,
Uniform Code Council şi EAN Association, precum şi diverse
lucrări ştiinţifice ale mai multor universităţi.
Este foarte
important să cunoastem însemnatatea procesului de codare (Encoding
process), adică a procesului de proiectare- reproducere a etichetelor. Un
encoding precis duce la un decoding sigur. De aceea, tehnicile de encoding sunt
amănunţite şi sunt însoţite de principii precise pentru
fiecare tip de codificare. Codificările pentru EAN-13 şi UPC-A sunt
însoţite de următoarele procese:
De pildă,
pentru înregistrarea unui nou produs comercial, se solicită acordarea unui
număr de cod de către organismul competent (Uniform Code Council),
aşa cum, de exemplu, se acordă numerele ISBN pentru publicaţii.
Acest număr de cod este scris in obisnuitul sistem numeric zecimal. Cum se
face codificarea? Potrivit tabelului 1 (fig. 4) numărul zecimal este
transformat într-un număr binar (scris în sistemul numeric binar).
Figura 4 - Tabelul 1 - Chei numerice pentru codul barat EAN-13. În tabelul din stânga sunt reprezentările grafice (alcătuite din spaţii şi bare) ale cifrelor zecimale 0-9. Reprezentările lor binare sunt exprimate în trei modalităţi diferite, constituite, pentru aceeaşi cifră zecimală, în trei seturi de numere binare: set A, set B, set C. După cum se poate observa, numărul binar ce caracterizează guard bar este 101 (pentru caracterele stâng şi drept) şi 01010 (pentru caracterul central).
Folosind cheile
numerice (number keys) este obţinută reprezentarea Grafică a
etichetei Bar Code. Apoi companiile de tipărire a etichetelor, prin
diferite tehnici de reproducere, tipăresc numărul digital în forma
finală a codului barat.
În acelaşi
timp se adaugă etichetei şi caracterele de control (Guard Bars) care
îngrădesc numărul.
Proiectantul
numerelor digitale a întrebuinţat o logică prin care să se
urmărească recunoaşterea corectă şi fără
erori a etichetelor într-un mod cât mai simplu, atât în sensul citirii
obişnuite (de la stânga la dreapta), cât şi invers. De asemenea,
proiectarea numerelor este astfel făcută încât să asigure
corectarea erorilor de viteză a mâinii prin tehnica de recunoaştere
manuală (cu Wand Scanner ori POS - point of sales - folosit la casele de
plată ale magazinelor). Pentru îndeplinirea acestei necesităţi,
toate caracterele au o lăţime de şapte unităţi de
măsura (7 module), (fig. 6)
Ansamblul de bare
şi spaţii care alcătuiesc codificarea unei cifre zecimale se
numeşte caracter. Fiecare caracter este deci format din şapte
unităţi de măsură denumite module.
Să
luăm, de pildă, numărul zecimal 3.
În sistem binar,
acesta se va scrie 011101. Din tabel se observă ca cifra 0 binară se
reprezintă grafic printr-un interval alb (space = spaţiu) iar cifra 1
binară se reprezintă grafic printr-o linie neagră (bar =
bară). Dimensiunea unei linii (bar) sau a unui spaţiu (space) se
numeşte unitate de mărime (modul).
Deci pe eticheta
finală bar code cifra 3 va fi redată printr-o linie neagră
(egală cu 4 bars), una albă (egală cu 1 space) şi încă
o linie neagră (egală cu 1 bar), deoarece toate cifrele din
etichetă sunt reprezentate cu 2 linii negre despărtite printr-una
albă.
În procesul de
codificare, fiecare cifră zecimală poate fi citită în trei
moduri de alcătuire a succesiunii space-bar, generând trei seturi de
numere binare: set A, set B şi set C. Seturile A şi B se folosesc la
codificarea cifrelor segmentului stâng al codului barat, în timp ce setul C se
utilizează pentru segmentul drept. Primul set (set A) şi ultimul (set
C) reprezintă fiecare codificarea inversă a celuilalt. În schimb,
setul B reprezintă codificarea inversă a setului A inversat.
Astfel,
6 set A = 0101111
0 set A = 0001101
6 set B = 0000101
0 set B = 0100111
6 set C = 1010000
0 set C = 1110010
Există o
altă caracteristică a acestei codificări, şi anume aceea
că toate numerele seturilor A şi B sunt impare (încep cu 0 şi se
termină cu 1), iar toate numerele setului C sunt pare (încep cu 1 şi
se termină cu 0).
În concluzie,
codificarea EAN-13 are trei caracteristici de bază:
i) fiecare
număr este constituit din 4 altenanţe, 2 negre şi 2 albe
ii) există
fenomenul de inversare a codificării aceleiaşi cifre. Între set A
şi C există inversare simplă, între B şi C răsturnare
completă a numărului, iar între A şi B inversare
răsturnată.
iii) numerele
seturilor A şi B sunt impare, iar ale setului C pare.
În procesul de
recunoaştere a etichetei (decoding), la citirea barelor cu ajutorul
scannerului, barele negre vor genera un impuls electric negativ, iar cele albe
unul pozitiv (fig. 3). Aceste impulsuri sunt modulate în lăţime
(pulse Width modulation) adică scannerul trimite la computer impulsuri
electrice de un anumit interval de timp, în funcţie de lăţimea
bandelor negre şi albe ale etichetei. Fiecare măsuratoare a
semnalului este generată la sesizarea de către scanner a începutului
unei noi linii negre.
Lanţul de
impulsuri analogice negativ-pozitiv va deveni în logica computerului un sir de
semnale 0 şi 1 (0 pentru spaţii libere, 1 pentru bare negre). Odata
cu decodificarea lanţului de impulsuri, computerul controlează
măsuratorile de timp ale fiecărui impuls comparându-le cu cele
standard şi astfel recunoaşte numărul care a fost codificat pe
etichetă.
La decodificare,
fiecare modul este transformat într-un impuls electric cu durata de 0,33 msec.
Prin urmare, fiecare caracter (simbol al unei cifre zecimale) generează un
impuls total de 0,33 x 7 = 2,31 msec.
Vom demonstra
acum că barele de control (Guard bars) generează acelaşi impuls
ca cifra 6 şi deci sunt recunoscute de computer ca fiind trei de 6: 6-6-6.
Locul celor trei
Guard bars este invariabil: la stânga, la mijloc şi la dreapta codului. În
dreapta şi în stânga, aceste caractere sunt completate cu un spatiu alb
denumit quiet zone, zona de liniste. Iar în ansamblu eticheta este
înconjurată de un interval alb numit light margin (margine luminoasa)
care, la EAN – 13 este de aproape 10 module.
Forma
digitală a semnalelor generate de citirea guard bars este 0101, 01010,
1010 (stânga, centru, dreapta).
Observăm
aşadar că:
i) guard bar este
constituit din 4 alternanţe (2 negre şi 2 albe)
ii) bara stânga
este reprezentarea inversa a celei drepte (0101-1010)
iii)
reprezentarea binară a guard bar din stânga este impară (0101), iar a
celei din dreapta este pară (1010).
Aşadar, sunt
îndeplinite toate caracteristicile de la reprezentarea binară a numerelor
zecimale şi deci sunt recunoscute ca număr. Să vedem care
număr!
Analizând
seturile de reprezentare, observăm ca unicul număr care este
constituit din 4 alternanţe cuprinse în doar 4 module este 6 (set B
şi set C). Aşadar guard bars sunt
citite în mod inevitabil ca 6-6-6, pe orice produs. Deci, fie ca
citeşte 0101, fie 0000101, computerul identifică informaţia
respectivă cu numărul 6.[124]
Dar să
demonstrăm acest lucru şi prin analiza de semnal (fig. 7, 8). Pentru
numărul 6 (EAN-13, set B), scanner-ul va citi următoarele semnale:
(ref) 2,31mm =
reference = lăţimea unui caracter (7 module): dă un impuls de
9,1 sec
(alfa) 0,99 mm =
bară neagră + bara albă + bară neagră: 3,9 msec
(beta) 0,66 mm =
bară neagră + bară albă : 2,6 msec
(gama) 0,33 mm =
bară neagră : 1,3 msec
Computerul, prin
raportul ref/7 = 9,1 msec/7 calculează durata de timp a unui modul
(pattern) = 1,3 msec. Împărţind toate măsurătorile cu acest
raport, obţine:
(a) = 3,9
msec/1,3 msec = 3 patterns (corespund cifrelor binare 0 şi 1)
(b) = 2,6
msec/1,3 msec = 2 patterns (corespund cifrelor binare 0 şi 1)
(c) = 1,3 msec/1,2
msec = 1 pattern (corespunde cifrei binare 1)
Folosind analogia
de masurare 3:2:1, computerul recunoaşte numărul binar 101, ca fiind
corespunzător numărului zecimal 6. Deci computerul echivalează
0000101 cu 101.
Caracterele de
control (guard bars) stâng şi drept dau exact aceleaşi
măsuratori ale impulsurilor. Folosind aceeaşi analogie de
măsurare se determină exact acelaşi număr binar, deoarece
guard bars au aceleaşi dimensiuni de citire: 0,99 mm, 0,66 mm şi 0,33
mm (fig. 5) ca şi cifra 6.
În schimb, pentru
bara centrală, vom avea măsurătorile (fig. 8): (ref) 1,65 mm =
reference – lăţimea întregului caracter (5 module): 6,5 msec.
(alfa) 0,99 mm =
bară neagră + bară albă + bară neagră: 3,9 msec
(beta) 0,66 mm =
bară neagră + bară albă : 2,6 msec
(gama) 0,33 mm =
bară neagră: 1,3 msec
Calculatorul face
raportul ref/5 = 6,5 msec/5 = 1,3 msec (pattern). Împărţind
măsurătorile cu acest raport, va obtine:
(alfa) 3,9
msec/1,3 msec = 3 patterns (corespund cifrelor binare 1,0,1)
(beta) 2,6
msec/1,3 msec = 2 patterns (corespund cifrelor binare 0 şi 1)
(gama) 1,3
msec/1,3 msec = 1 pattern (corespunde binar cifrei 1)
Această
analogie 3:2:1 este caracteristică numărului 6. Deci numărul
recunoscut este 101 (care corespunde numărului zecimal 6!). De altfel,
pentru a demonstra încă o data că, prin programare, computerul
echivalează numărul 6 (0000101) cu guard bars (101) şi deci
că nu ia în considerare zerourile de la stânga sau dreapta grupului de
trei alternante negru-albnegru (ex. 101, sau 1101, sau 111011, etc.) ale
oricărui număr binar al Bar Code, să analizăm semnalele
unui alt numar, de pilda nr. 4 set B, adică 0011101. (vezi tab. 1).
Semnalele citite
de computer (tab.2) sunt:
(ref) 2.31 mm
căruia îi corespund 9,1 msec
(alfa) 1.65 mm
căruia îi corespund 6,5 msec
(beta) 0.66 mm
căruia îi corespund 2,6 msec
(gama) 0.33 mm
căruia îi corespund 1,3 msec
Din raportul
ref/7=9,1 msec/7=1,3 msec (pattern), rezultă:
(alfa) 6,5 msec/
1,3 msec = 5 patterns
(beta) 2,6 msec/
1,3 msec = 2 patterns
(gama) 1,3 msec/
1,3 msec = 1 pattern
De aici
rezultă analogia de măsurare 5:2:1 şi deci algoritmul va fi 25-
22+21-1 =29. În baza doi, numărul 29 este 11101. Aşadar computerul,
recunoscând prin 11101 numărul 4 set B (0011101), nu mai ţine cont de
primele zerouri, ci va citi doar grupul N-A-N (cele trei alternaţe
negru-albnegru). De altfel, acest lucru este evident dacă ne amintim
că scanerul laser declansează semnalele doar la întâlnirea unei
altenanţe negre, spaţiile albe nefiind "văzute" de
raza de lumină cititoare. Astfel ne explicăm şi alegerea celor
trei intervale de măsurare specifice fiecărui caracter alfa, beta,
gama, intervale care încep la sesizarea limitelor alternanţelor negre
(vezi tab.2).
Aşadar,
guard bars (1010,0101,01010) sunt recunoscute inevitabil ca fiind numărul
6 (0000101, adică 101, N-A-N, zerourile adăugate la stânga sau la
dreapta nefiind luate în calcul). Procesul analog de decodificare se aplica
şi pentru UPC-A.
Concluzie:
Numarul 6
1. Se
reprezintă grafic pe eticheta identic cu liniile duble de la începutul, mijlocul
şi finalul codului (etichetele tip EAN-13 şi UPC-A).
2. Este
recunoscut de către computer la citirea caracterelor de control guard bars
prin numărul binar 101.
Cu alte cuvinte,
cele trei guard bars ale codurilor barate EAN-13 şi UPC-A exprima invariabil
pe orice eticheta cifrele 6-6-6!
În mod
intenţionat am rezervat ultimele pagini spre a vedea împreună stadiul
de josnicie la care a putut ajunge omul după căderea din rai, numai
şi numai prin viclenia diavolului ce-l pizmuieşte pentru
posibilitatea fiinţei umane de a se ridica din păcat,
îndumnezeindu-se şi reîntorcându-se în vesnicie.
Pentru a-l putea
avea pe om "tovarăş" de chinuri, osândit împreună cu
el, diavolul a folosit de-a lungul miilor de ani ai existenţei umane
îndeosebi atracţiile patimilor. Odată stimulată plăcerea
pentru pacat, omul se afla în "cădere liberă", ne mai fiind
nevoie de alte ispite, afundându-se singur în mocirla fărădelegii,
diavolul având doar grija de a-i şterge din memorie orice amintire a virtuţii
şi a pocăinţei.
Iată
însă că, odată cu apariţia creştinismului, şi
îndeosebi după primele veacuri de experienţă monahală a
Părinţilor pustiei – experienţa care a pus bazele practice ale
"ştiinţei" mântuirii, credincioşii au învaţat,
prin luarea aminte asupra propriilor gânduri, tainele războiului
nevăzut. Încetul cu încetul, cu asistenţa Sfântului Duh, primii
monahi au scris volume întregi de strategie şi "tactică
militară" duhovnicească124[125]
toată această
luptă purtând numele caracteristic de război nevăzut sau
război al gândurilor. Toată strategia se bazează pe respingerea
atacului sau a momelii gândului de păcat - inoculat în minte de către
diavol - prin smerenie şi pocăinţă, întrebuinţând ca
armă de foc rugăciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumnezeu, miluieşte-mă". Astfel gândurile străine sunt
spulberate, iar mintea, descătuşată din lanţurile
patimilor, se uneşte cu inima, omul dobândind astfel harul şi urcând
spre îndumnezeire.
Pentru un cititor
de rând toate acestea par lucruri abstracte de neatins. Monahii însă,
şi creştinii care sunt cât de cât preocupaţi de mântuire şi
curătirea de patimi, cunosc foarte bine multe aspecte ale acestui
război "psihologic", având experienţa luptei cu gândurile
înfiltrate de duhurile nevăzute.
Am făcut
această lungă introducere pentru a vă putea pune în temă cu
subiectul care urmează. Vom vedea că josnicia a atins limitele
inumanului, fiind deja caracterizată de aspecte pur satanice. Aceasta
arată cât de aproape ne aflam de zilele domniei lui Antihrist despre care
toate proorociile ortodoxe spun că va avea drept slujitori
înşişi diavolii.
Imperiul lui
Antihrist, pentru eficienţă maximă, trebuie să realizeze o
comuniune om-diavol, o comunicare directă şi o similitudine
spirituală desăvârşită. Astfel, oamenii, având
intenţii şi mod de gândire satanic, vor folosi metodele
"tovarăşilor" lor netrupeşti pentru controlul uman,
metode folosite cu succes de către demoni în razboiul nevăzut de-a
lungul miilor de ani ai umanităţii.
Ei bine,
iniţiatorii planului de pregătire a venirii lui Antihrist - proiectul
L.U.C.I.D. sunt astăzi stăpâni pe tehnici şi metode de
inspiraţie luciferică, desprinse direct din arsenalul nevăzut al
demonilor.
Spuneam undeva la
începutul cărţii ca Agenţia Naţională de Securitate (NSA)
deţine tehnologii ce ar părea de domeniul S.F.. Vom prezenta în
continuare, foarte pe scurt, câteva din aceste tehnici NSA de control şi
supraveghere umană care au fost date la iveală - prin purtarea de
grijă a lui Dumnezeu - cu totul proniator, datorită unei
neînţelegeri apărute între membrii echipei speciale Kinnecome, care
îşi deşfăşoară activitatea la sediul NSA de la Fort
Meade.
Astfel în anul
1991, John St. Claire Akwei, membru Kinnecome dădea în judecată NSA
pentru faptul ca a folosit tehnici secrete psihoelectronice spre
influenţarea propriilor angajaţi.[126] Procesul a fost recent publicat integral în
numărul din aprilie - mai 1996 al magazinului Nexus. În lucrarea să
despre L.U.C.I.D, Texe Marrs face o analiză a dezvăluirilor,
extrăgând şi explicând metodele psihoelectronice ale NSA,
adăugând în plus o bogată bibliografie pe aceasta tema.[127]
Noi, făcând
o scurtă trecere în revistă, suntem în măsură să
vă prezentăm următoarele aspecte:
Pentru a
deţine controlul absolut asupra oricărei activităţi umane,
NSA utilizează mai multe reţele de informaţii iniţiate
încă din anii 50. De altfel în deceniul anilor 60, NSA era prima posesoare
a celui mai gigantic computer din lume.
Dintre
reţelele informaţionale ale NSA amintim:
- reţeaua
Sigint care realizeaza un control total asupra oricăror semnale
electromagnetice;
- reţeaua
Domint pentru control civil cu o subramură ce cuprinde reţeaua
agenţilor secreţi NSA. Aceşti agenţi au, legal,
deplină libertate de acţiune, totul la un cost extrem de redus
datorită tehnologiilor de vârf pe care se sprijină NSA;
Noi ne vom ocupa
îndeosebi de reţeaua Sigint.
Reţeaua
Sigint a apărut încă de la înfiinţarea NSA sub impulsul
uluitoarelor tehnici secrete de control asupra interferenţei câmpurilor
electrice şi magnetice.[128]
Această
reţea se bazează pe echipamente digitale cu structură
celulară care depăşesc cu cel puţin 15 ani cercetările
"laice" în domeniul electronicii şi care permit controlul
absolut al întregii game de unde electromagnetice (EMF).
Ne vom ocupa de
două din aplicaţiile Sigint ambele create cu scopul obţinerii
ilicite de informaţii.
a) Prima
aplicaţie Sigint pe care o vom aminti se referă la capacitatea
Agenţiei Naţionale de a supraveghea absolut orice computer de pe
teritoriul USA, fie el conectat sau nu la o reţea interactivă gen
internet. Echipamentul electromagnetic secret al NSA poate decela emisiile de
radio-frecvenţă care provin de la circuitele electronice ale
calculatoarelor personale. Aceste emisii sunt filtrate cu dispositive speciale,
eliminând influenţa cauzată de monitoarele PC sau de celelalte anexe
ale computerului. Totalul semnalelor obţinute în urma filtrării
reprezintă starea exactă a circuitului electronic al PC, respectiv al
memoriei acestuia. Decodificând apoi aceste semnale după un algoritm
special se obţine copia exactă a memoriei computerului, cu absolut
toate datele continute. Astfel NSA este în măsură de a deţine un
control riguros al tuturor informaţiilor digitale stocate în computerele
SUA.
În plus
echipamentul special de la Fort Meade poate genera unde RF codificate care
provoacă rezonanţa circuitelor computerului vizat, distrugându-i
toate datele. Cu alte cuvinte, NSA se poate conecta cu orice computer SUA, în
scopul extragerii datelor şi a intervenţiilor de tip război
computerizat.
b) Ne vom ocupa
acum de ce-a de-a doua aplicaţie Sigint, cea pentru care am făcut de
fapt lunga noastră introducere despre războiul nevăzut.
John St. Claire
Akwei a dezvăluit ca prin intermediul tehnicilor de modelare a câmpurilor
electromagnetice, NSA deţine astăzi capacitatea de control inclusiv
asupra câmpului bio-electromagnetic uman. Acest câmp detectat de la
distanţă, crează posibilitatea supravegherii non-stop a oricărui
om oriunde s-ar afla. Captatoarele de emisii electromagnetice sunt îndreptate
îndeosebi asupra energiilor eliberate de activitatea neuronală a
creierului. Echipamentele speciale NSA pot astăzi codifica-decodifica
aceste emisii de energie encefalică citind de la distanţă
activitatea electrică a creierului.[129]
Tehnicile de
control şi supraveghere a emisiilor electromagnetice encefalice sunt
denumite RNM (Remote Neural Monitoring) - monitorizarea neuronală de la
distanţă şi EBL (Electronic Brain Link) - contact encefalic
electronic. Aceste tehnici erau în plina evoluţie în anii 50 pe vremea
programului MKULTRA şi cuprind investigarea şi controlul neurologic
al radiaţiilor electromagnetice generate de encefal. Oficial denumirea
folosită de NSA pentru aceste cercetări este de: "tehnici de
investigare a informaţiei radiative". Această informaţie
radiativă este definită discret drept: "informaţie
provenind de la surse de emisie spontană a undelor EM din mediu, altele
decât radioenergia şi exploziile nucleare".
Aceste tehnici se
bazează pe cartografierea precisă a regiunilor encefalice cu
activitate de interes vital: centrul de mişcare, centrul vorbirii, al
gândirii, şi regiunile scoartei responsabile cu sensibilitatea
opticoacustică şi tactilă. Astfel, din motive de securitate
naţională, NSA deţine deja o bogată arhivă cu hârtiile
electro-encefalografice a mii de americani.
Care este scopul
acestei cartografii? Tehnica de învestigare encefalică se bazează pe
detectarea energiilor encefalice stimulate ale scoarţei, energii emise cu
o frecvenţa continuă cuprinsă între 3-50 Hz, la o putere de 5mW.
Orice gând, orice comandă de mişcare, orice imagine
acustico-optică creează o activitate neurală specifică
generând vârfuri de emisie specifice. Cu ajutorul unui algoritm de decodificare
ale acestor reprezentări specifice se obţin pe computer toate
informaţiile generate de scoarţa cerebrală traduse mai apoi prin
decodoare speciale în gânduri vorbite şi imagini audio-video vizualizate
pe un monitor TV. Cu alte cuvinte se foloseşte acelaşi principiu ca
pentru sustragerea de informaţii din computer.
Totodată
tehnicile RNM şi EBL au posibilitatea de trimitere, prin intermediul unor
emisii de unde electromagnetice codificate, a semnalelor audio-vizuale sau a
comenzilor de mişcare direct pe centrii de pe scoarţă evitând
organele de simţ şi nervii optico-acustici. Aceste imagini se pot
codifica transmiţându-se sub forma unui scenariu, îndeosebi în timpul
somnului de tip REM al subiectului, înfluenţându-i întregul comportament.
Astfel, cele doua tehnici formează împreună un sistem perfect de
supraveghere/influenţare a vieţii umane, subiecţii devenind
simpli "zombi telecomandaţi".[130]
Etape de lucru:
1) Prin
intermediul RNM sunt monitorizate frecventele specifice scoarţei cerebrale
a subiectului. De regulă frecvenţele uzuale sunt:
Regiunea
encefalică Frecvenţe
bioelectrice
- centrul de
mişcare -
10 Hz
- regiunea
acustică -
15 Hz
- regiunea
optică -
25 Hz
- regiunea
tactilă -
9 Hz
- centrul
gândirii -
20 Hz
Odată
obţinută această cartografie se poate deţine controlul
asupra persoanei respective. Trebuie menţionat că totalul de
intrare/iesire al frecvenţei bio-electrice a unei persoane este unic. Nu
se poate transmite un semnal în creierul uman decât prin folosirea
frecvenţei specifice acelei persoane.[131]
2) Apoi cu
ajutorul tehnicii EBL se realizează contactul de la distanţă
între echipamentul NSA şi creierul uman, putându-se citi gânduri vorbite
şi inregistra toată activitatea acustico-optică a individului.
Totodată i
se pot transmite în creier comenzi de mişcare sau imagini audio-video. În
plus, Electronic Brain Link poate realiza contactul bidirecţional nu numai
computer-creier, ci şi contact inter-cerebral. Această Metodă
este folosită îndeosebi de agentii Humint pentru a fi în
legătură permanentă unul cu altul ori pentru ţinerea sub
control a persoanelor investigate.
Trebuie să
menţionăm că tehnica EBL este folosită şi de Pentagon
în Cercetările militare secrete privind aplicaţiile contactului
encefal - computer pe avioanele de lupta ale US Air Force.
Înregistrarea
procesului John St. Claire Akwei, contra NSA conţine şi
menţionări asupra altor tipuri de tehnici pentru influenţarea
psihicului uman, ca de pildă substanţe chimice cu efect psihologic,
ori echipamente speciale de război psiho-electronic.
Vedem aşadar
ca trăim vremurile sfârşitului libertăţii umane. Demonii au
încredinţat armele slujitorilor lor fideli, siguri pe josnicia umană
care face ca oamenii să-şi distrugă semenii cu sânge rece. Omul,
cununa creaţiei, este redus la stadiul de numar, un "articol"[132] oarecare dintr-o grămadă de obiecte. Cu
adevărat, dragostea multora s-a răcit, vestind vremurile Apocalipsei.
Să nu uitam
însă că pentru noi, creştinii, nu viaţa aceasta este cea
dorită. Noi suntem nu din lumea aceasta, ci suntem fii ai Celui care a
făcut cerul şi pământul. Toate aceste mărturii pe care
le-am adus până acum nu trebuie să ne sperie, ci să ne dea aripi
spre a dori mai fierbinte mântuirea, dezlipindu-ne cu totul de toate
deşertăciunile lumii acesteia. De altfel, vremea eliberării
noastre se apropie. Stăpânul ne-a spus încă de acum 2000 de ani:
"Iata, vin
curând şi plata Mea este cu Mine ca să dau fiecăruia după
cum este fapta lui. Şi Duhul şi mireasa zic: Vino, şi cel ce
aude să zică: Vino şi cel însetat să vină, cel ce voieşte
să ia în dar apa vieţii. Cel ce mărturiseşte acestea zice:
Da, vin curând".
Amin! Vino,
Doamne Iisuse!
Figura 1 - Etichetele grafice ale
tipurilor de cod barat EAN-13 (stânga) şi UPC-A (dreapta)
Figura 2 - Eticheta tipului de cod barat interleaved
20f5, care nu a necesitat
adăugarea unei guard bar centrale. Cu
alte cuvinte, era posibilă şi alcătuirea într-o altă
modalitate a structurii tipurilor EAN
şi UPC.
Figura 3 - Modul de generare a semnalelor
analogice la trecerea razei laser peste codul barat. Valorile maxime ale
semnalului electric generat la citirea unui spatiu determină un semnal
digital de valoare 0. Valorile minime ale semnalului electric generat la
citirea unei bare determină un semnal digital de valoare 1.
Figura 4 - Tabelul 1 - Chei numerice
pentru codul barat EAN-13. În tabelul din stânga sunt reprezentările
grafice (alcătuite din spaţii şi bare) ale cifrelor zecimale
0-9. Reprezentările lor binare sunt exprimate în trei modalităţi
diferite, constituite, pentru aceeaşi cifră zecimală, în trei
seturi de numere binare: set A, set B, set C. După cum se poate observa,
numărul binar ce caracterizează guard bar este 101 (pentru
caracterele stâng şi drept) şi 01010 (pentru caracterul central).
Figura 5 - Tabelul 2 - Dimensiuni nominale
şi diagrama de codificare a sistemelor EAN. A se urmări îndeosebi
compararea măsurătorilor intervalelor specifice pentru cifra 6,
şi caracterele guard bars (stâng, drept şi central)
Figura 6 - Modul de alcătuire a unui
caracter bar code. Este format din 7 module (bare şi spaţii) care
generează 4 alternanţe alb-negru. Un caracter este codificarea
grafică a unei cifre zecimale.
Figura 7 - Intervalele de citire prin care
scanerul generează semnale analogice echivalente la trecerea razei laser
peste codul barat. Se observă identitatea mărimilor intervalelor de
citire pentru cifra 6 şi caracterul guard bar.
Figura 9 - Extras din expunerea
oficială asupra proiectului L.U.C.I.D., apărută în buletinul luptei
anti-tero "The Narc Officier"
Figura 10 - Diagrama de funcţionare a
subunităţilor sistemului L.U.C.I.D. Inima sistemului este baza de
prelucrare şi stocare computerizată a datelor de la Fort Meade.
Informaţiile sunt vehiculate dintre/spre forurile internaţionale de
justiţie si poliţienesti. Elementul de bază al sistemului:
cartela biometrică universală. Demnă de remarcat cinica
"sinceritate" a creatorilor L.U.C.I.D.: în vreme ce totul este
declarat pompos ca fiind un dispozotiv anti-terorist, persoanele aflate sub
urmărire nu sunt decât banali cetăţeni. În diagrama puteţi
vedea că uriaşul angrenaj de forţe este folosit pentru controlul
strict al... unei familii obişnuite.
[1] Ieromonahou Hristodoulou Aghioritou,
"Skevos ekiloghis", Aghios Oros, Salonic 1996, p. 206.
[2] Idem, p. 63.
[3] Pentru un studiu electronic care
demonstreaza acest lucru,vezi Anexe.
[4] Pr. I. Zitos, "H tautotita ton neon
tautotiton", En Sineidisei, Aghia Meteora, Grecia, august 1997, p. 35.
[5] Ieromonahou Hristodonlou Aghioritou,
"Omilia Ao" Sinthiki Senghen kai dia to sfraghisma tou
antihristou" Orthodoxis Kipseli, Tessaloniki 1997, p. 45.
[6] Între timp în ţara noastră s-a
trecut şi la identificarea tuturor animalelor mari prin implantarea de
biochipuri.
[7] Pr. I. Zitos, op. cit. p. 35.
[8] John T. Rabbit, Peter A. Bereh, The ISO
9000 Book: AGeneral Competitor's Guide to Compliance and Certification (Amacom
Books); The Employee Handbook for Organisational Change, ISBN 0-944002- 0702; Risk
Perret, Automated Calibration for ISO 9000, Quality magazine, Nov. 1992, p.
15-20; Manufacturing Companies Support Quality Certification, Houston Post
newspaper, sept. 5, 1994; Suzan L. Jackson, ISO 9000 Reduces Costs, increases
Quality at Du Pont, Quality Digest magazine, Feb. 1992, p. 57-62.
[9] Texe Marrs, The Electronic I. D. of the
New World Order- L. U. C. I. D. Project, Living Truth Publishers, Austin,
Texas,1997, cap. 6.
[10] Susan Jackson, citata de Jackie Cox, Is
Mastering the Confusion of ISO 9000 the key of the Marketplace?, American
Papermaker, iunie 1992.
[11] Texe Marrs, op. cit., cap. 6.
[12] Jean-Paul Creusat & Antony S.
Halaris, L. U. C. I. D. and The Counter-Terrorism Act of 1995, The Narc
Officer, sept./oct. 1995.
[13] Idem.
[14] Texe Marrs, op. cit.
[15] Idem.
[16] Vezi Anexe.
[17] De plida, câţi dintre
dumneavoastră ştiu că "inocenta" reţea internet a
fost creată de NSA în colaborare cu Pentagonul şi s-a numit
iniţial ARPAnet, după numele programului DARPA? Acum este o reţea
de utilizare mondiala, însă "tainele" şi controlul este
deţinut de forurile mondiale americane. Vezi pentru aceasta: Internet,
Grolier Enciclopedy, Grolier Electronic Publishing, 1996 (C. D. ); Abbot, Tony,
ed. On Resources on the internet, 1994; Ed Krol, "The Whole
internet", 1992.
[18] Texe Marrs, op. cit.
[19] Peter Sawyer, National Surveyance, inside
News (P. O. Box 311, Maleny, Queensland 4552, Australia).
[20] Idem.
[21] Idem.
[22] Texe Marrs, op. cit.
[23] John Monroe, Federal Agencies Link, Share
Databases, Federal Computer Week, 1995.
[24] Clark Matthews, Snitch Chips, Slave
Bracelets, and You, Mondo 2000 (special magazine issue), 1996.
[25] Texe Marrs, op. cit., cap. 1.
[26] Jean Paul Creusat & Anthony S.
Halaris; Year 2000 and L.U.C.I.D. Systems, Narc Officer Magazine (International
Narcotic Enforcement Officers Association, Inc., 111 State Street, Albany, New
York 2207), Iulie / August 1994.
[27] John Koutsimanis, Biometrics:
Cryptographic Technology, The Omega Times (New Zeeland), Martie 6, 1996, p. 6.
[28] Michael E. Stapleton, The Right Foot to
Go Forth, FBI Law Enforcement Bulletin, Nov. 1994.
[29] Într-un documentar despre tehnicile de
supraveghere, difuzat pe canalul de TV Discovery, pe la finele anului 2003, se
preciza că numărul camerelor video instalate în locuri publice a
ajuns la 3.000.000 şi se preconizează că în câţiva ani se
vor monta cca. 25.000.000 de camere video. (n.n.)
[30] Simon Davis, citat în The Future, Big
Brother, and You, The Free American, Iunie 1996, p. 4, şi Ray Nelson,
Computer With a Memory for Faces, Popular Science, Oct. 1994, p. 4.
[31] Texe Marrs, op. cit. cap. 2; Robert Hardt
Jr. Bank Will Soon See Positive Eye-D, The New York Post, Mai 20, 1996; Linda
A. Jonson, An Eyeball on Security, idem.
[32] Knight-Ridder News Syndicate, DNA
Databanks Dot US, Cedar Rapids Gazette, Nov. 10, 1994.
[33] Jean-Paul Creusat & Anthony S.
Halaris, L.U.C.I.D. and tile Counter-Terrorism Act of 1995, The Narc Officer,
Sept./Oct. 1995.
[34] Texe Marrs, op. cit.
[35] Drivers Licenses With Computer Chip,
Bangkok Post Sept. 2, 1994.
[36] Dr. Mary S. Reife, The New Money System -
666.
[37] Martin Anderson, Big Brother's Little
Sibling: The Smart Card, San Jose Mercury News, (San Jose, California),
Aprilie7, 1993.
[38] Martin Anderson, High-tech National
Tattoo: Don't Leave Home Without It, Washington Times, Oct. 11, 1993.
[39] Anthony Sutton, Why Clinton Wants
Universal Health Care, Phoenix Letter, vol. 13, no. 10, Oct. 1994.
[40] MARC = Multi - Technology Automated
Reader (Cititor Automat Multi-Tehnologic)
[41] Jennifer Ferrati, Marine Worries I. D. is
Satanic, Christianity Today, 1995.
[42] Maria Puente, National Citizen I. D. is
Proposed, USA Today, Iulie 13, 1994.
[43] National I. D. System Proposed,
Perceptions magazine, Ian./Feb. 1996, p. 66.
[44] Texe Marrs, Mexico's I. D. Card - A CIA
Project, Flashpoint, Living Truth Ministeries, Oct. 1994.
[45] Philip Elmer - Dewitt, Peddling Big
Brother, Time magazine, Iunie 24, 1991.
[46] Peter Sawyer, National Surveyance, inside
News, Australia.
[47] Rwandan I. D. Cards Same for Hutus and
Tutsis, San Francisco Chronicle, Iunie 9, 1995.
[48] Texe Marrs, The Electronic I. D. of the
New World Order - L.U.C.I.D. Project, Living Truth Publishers, Austin, Texas,
1997, cap.1.
[49] Jean-Paul Creusat & Anthony S.
Halaris, Year 2000 and L.U.C.I.D. Systems, Narc Officer Magazine, Iulie/August
1994.
[50] Buletinul Guvernamental SUA, decretul No.
13010, 17 iulie 1996, vol. 61, No. 138, pp. 37. 345-37. 350.
[51] Proiectul L.U.C.I.D. prevede ca cei ce se
opun ordinii publice să fie arestaţi şi trimişi la Centrele
de Transfer FEMA(Federal Prison Transfer Centre) pentru trierea şi
clasificarea corespunzătoare, interogatoriul şi detenţia urmând
a fi executate într-un complex special denumit Processing and Detention Centre
(Centru de Procesare şi Detentie), comparate de observatorii proiectului L.U.C.I.D.
cu lagărele de exterminare naziste (vezi Texe Marrs, op. cit. cap. 1
şi Jean-Paul Creusat & Anthony S. Halaris, L.U.C.I.D. and The
Conter-Terrorism Act of 1995, The Narc Officer Sept./Oct. 1995.)
[52] Texe Marrs, op. cit. anexa 5.
[53] Microsoft Wants to Digitize Your Money,
Washington Post, 23 sept. 1996.
[54] Un model provizoriu deja aflat în
exploatare şi în Europa este TVWeb.
[55] Patrick Reagan, Inside inferno, Bell Labs
News, Iunie 3,1996.
[56] Idem.
[57] Computer Crime - An Emerging Challenge for
Law Enforcement, Law Enforcement Bulletine, 1997 (FBI magazine).
[58] Idem.
[59] Tehnikis Epitheorisi, Athena, Feb. 1997,
p. 12. Această marcare cu biocipuri implantate a început din 2003 şi
în România, prin grija actualului guvern neocomunist.
[60] Terry Look, Pressing Toward the Mark,
newseler, Iunie 1995, p. 8.
[61] Teresa Alien, Future Schocker: Biochip,
Marin Independent Journal (California), Aprilie 2, 1989.
[62] Texe Marrs, citat în Paranoid Reality:
Doctor Patents Human Biochip, Media Bypass magazine, Iunie 1996, p. 29.
[63] Idem.
[64] Rod Lewis, Bombing Suspect Claims Biochip
Implant, C. E. Chronicles (10878 Westheimer 293, Houston, Texas, 77042),
Apr./Iunie 1995, p. 15.
[65] Vezi Anexe.
[66] Pat Cooper, Naval Research Lab Attempts
to Meld Neurons and Chips, Defence News, 1995.
[67] E. Bishop, Nervey Scientist Move Toward
Union of Living Brain Cells with Microcips, Wall Street Journal, Feb. 1, 1994.
[68] Vom încerca să va prezentăm
totul cronologic, pentru a putea vedea singuri cum, încet-încet, se
dezvăluie în întregime scopul acestei Uniuni, la început nefiind vorba
decât de motive capcană pentru acceptarea aderării altor state, iar
în final Acordul Schengen venind să desăvârşească un plan
extrem de abil de "cucerire diplomatică" a tuturor
ţărilor europene într-un "nou imperiu" cu o
conducere-fantoma aflata la Bruxelles.
[69] Konstantinou Holeva, Ethnikos kai
dimokratikos aparedekti. Simfonia tou Senghen, En Sineidisei, Aghia Meteora,
Meteora, aug. 1997, p. 27.
[70] Toate datele despre Acordul Schengen,
inclusiv descrierea Centrului SIS din Strassbourg, sunt preluate după H
Simfonia tou Senghen, To Pontiki, Atena 1997, editia a II-a, lucrare
oficială ce conţine textul integral al Acordului, intervenţia de
protest Van Outrive şi legea Pentru protecţia persoanei la
prelucrarea datelor cu caracter personal, votată de parlamentul elen în
martie 1997.
[71] Ibidem, p. 11.
[72] Ibidem, p. 12.
[73] Am putea spune chiar şi
fără şocuri "de conştiinţă". Pentru
aceasta deja ni s-a impus sodomia ca fiind o "legătură
firească de unire între doi îndivizi", condiţie de baza pentru a
intra in "civilizaţia" europeană ...
[74] Ibidem, pp. 12-15. Toate aceste date sunt
preluate din comentariul oficial care însoţeşte textul Acordului.
[75] Ibidem, p. 80.
[76] Vezi interventia olandezului Van Outrive în Consiliul
European din oct. 1992 (Ibidem, pp. 112-166), intervenţie care
prezintă nouă aspecte nedemocratice ale Acordului, apoi protestele
din 1995 la Consiliul Europei şi recenta interventie de protest Anne Van
Lancker din 22 ian. 1997 (in periodicul En Sineidisei, sept. 1997, p. 3).
[77] H Simfonia tou Senghen, To Pontiki,
Athena 1997, p. 16
[78] Idem, p. 86.
[79] Ibidem, p. 865.
[80] Vezi Simfonia Senghen prosvallei ta
atomika dikaiomata, paraviazei to Sintagma, En Sineidisei, Aghia Meteora, sept.
1997, P- 3 şi Psifisma ton leron Monon Dodecanisou, Idem, aug. 1997, p. 9.
[81] Vezi studiul electronic al bar code de la
Anexe.
[82] La prunci, lepadarea are loc prin
mijlocirea naşului.
[83] Oare de ce slujitorii lui antihrist au
ales tocmai numărul 666? Desigur, un motiv este faptul că 666
reprezintă codificarea numelui stăpânului lor (vezi Apoc. 13, 18). Un
alt motiv este însă profunda însemnătate naţională
religioasă a numărului 666 pentru evrei, fiind, încă din
timpurile măreţe ale domniei lui Solomon, un simbol al puterii
şi al impunerii vasalităţii asupra altor popoare, inclusiv al
supunerii lor economice: "Greutatea aurului care i se adusese lui Solomon
într-un an era de sase sute şaizeci şi sase de talanţi de
aur." (II Paralip. 9, 13)
[84] De altfel, explicaţii pe
această temă ale unor personalităţi duhovniceşti
ortodoxe le veţi putea citi în partea a doua a cărţii.
[85] Vezi partea a doua.
[86] Ieromonahou Hristodoulou Aghioritou,
Skevos ekloghis, Aghion Oros, 1996, p. 193.
[87] Iera Moni Aghiou Stefanou, Ilectronikes
tautotites. En sineidisei, Aghia Meteora, aug. 1997, p. 31.
[88] G. A. Nomikos, Apo tis ilectronikes
tautotites stis ilectronikes heiropedes, En sineidisei, Aghia Meteora, aug.
1997, p. 30.
[89] Haralambos Koulouthros, Apo to ipomnima
stin Sinodiki Epitropi, Idem, p. 38.
[90] Vezi textui integral al legii 2472/97 în
lucrarea oficială H Simfonia tou Senghen, To Pontiki, Atena, 1997, pp.
170-198.
[91] Lucru valabil şi în cazul
parlamentarilor români.
[92] To hroniko mias alisidotis antidrasis, En
Sineidisei, sept. 1997, p. 2.
[93] Vezi partea a doua a cărţii.
[94] Exemplul trebuie avut în vedere şi
de Biserica noastră. Să nu lăsăm ignoranţa şi
indiferenţa să ducă la pierderea mântuirii atâtor suflete.
[95] În acest scop, recent s-a constituit
oficial (pe 23.04.1998) o organizatie denumita Uniunea Panelenă a
Teologilor (Panellinios Enosis Theologon - Halkokondili 37 10432 Atena, tel.
5224180, fax. 5224420), având drept membrii fondatori renumiti teologi şi
profesori universitari greci (presedinte prof. univ. Const. Movratidis).
Uniunea a declanşat o strângere masivă de semnături ale celor ce
hotărăsc să declare oficial ca nu vor primi buletinele
electronice "din motive de conştiinţă". Precedentul
exista: atât în Grecia, cât şi în România iehoviştii au obţinut
exceptarea oficială de la efectuarea serviciului militar, tot din
"motive de conştiinţă"!
[96] Acordul Schengen încalcă cel
puţin 10 articole fundamentale ale Constituţiei Greciei. Vezi pentru
aceasta Simfonia. Senghen prosvallei ta atomika dikaiomata, paraviazei to Sintagma,
En Sineidisei, sept. 1997, p. 3.
[97] Cunoscută astăzi sub numele de
euro.
[98] Europol Delay is Criminal, The European
Newspaper, aprilie 21-27, 1995, p. 6.
[99] Ieromonah Hristodoulou Aghioritou, Sti
disi tis eleuterias, Aghion Oros, 1997, p. 28.
[100] În Grecia, guvernul tinde deja să
aplice şi această hotărâre comunitară. Astfel, în 1997, la
Arhiepiscopia Greciei sosea o adresă a Ministerului Finanţelor prin
care se declara: "Începand cu luna septembrie 1997, Arhiepiscopia are
obligatia de a trimite clericii nou hirotoniti la minister în vederea
repartiţiei. Altfel, dacă repartiţia o va face Arhiepiscopia,
isi vor desfăşura activitatea fără salariu." (Arhim.
Nectarios Moulatsioti, H Elada den anikei pia stous Elines,. Iera Moni Serafeim
tou Sarov, Doridos, 1997, p.7.
[101] Idem, p. 9.
[102] Greşeala intrării
Bisericii Ortodoxe în "dialogul ecumenic" este acum recunoscută
şi regretată de Bisericile autocefale care, în perioada 1997-1998 au
început retragerea din Consiliul Mondial al Bisericilor. Erezia ecumenismului începe
prin încalcarea însăşi a Simbolului de Credinţă Niceo-
Constantinopolitan, ajungându-se până la a se recunoaşte drept
"biserici" ale lui Hristos (!) şi recent înfiinţatele
congregaţii ale lesbienelor şi homosexualilor.
Teribilul efect al acceptarii de către
Biserica Ortodoxă a acestei pan-erezii, nu poate fi decât pierderea
posibilităţii de mântuire a membrilor săi. Acesta a fost motivul
care a determinat, în 1997, mai întâi retragerea Georgiei, apoi a Serbiei,
urmate şi de alte Biserici ortodoxe participante la mişcarea
ecumenică. Din păcate însă, nu şi de România,
credincioşii nostri asistând cu stupoare la manifestarea de certă
factură New Age: "Oameni
şi religii" de la Bucuresti, (toamna 1998), sau la evenimente
complet străine de duhul adevărului creştin: inaugurarea, cu
participarea oficială a unui ierarh român, a "Centrului
Ecumenic" de la Vulcana, unde s-au construit o triada inedita: o biserica
creştină, o moschee şi o sinagoga(!)
Aici as dori să fac o paranteză. Cunosc personal
un monah athonit care, aflând despre mascarada "ecumenică" de la
Bucuresti ("Oameni şi religii"), mi-a spus cu tristete:
"Dumnezeu a încercat Biserica Română spre a vedea de îşi
mărturiseşte credinţa ortodoxă, dar în zadar. Cei care erau
datori să spună lucrurilor pe nume n-au făcut-o. Prin urmare,
încet-încet, Domnul îşi va lua mâna de pe români, lăsându-i oarecum
în propria rătăcire până se vor pocai. Iar semnul va fi acesta:
de vreme ce n-au ascultat de El, va lua la Sine, unul câte unul, vasele alese
prin care mustra greşelile neamului şi ale Bisericii. Vei vedea
că marii duhovnici români vor pleca în curând la Domnul, iar lumea,
nemaiaflând sprijin duhovnicesc, poate că se va apropia (de nevoie) de
adevărata tradiţie patristică Ortodoxă, nemairătăcind
şi nemaingăduindu-şi astfel de libertăţi
"ecumenice"...
Ca monahul de la Muntele Athos a avut dreptate, am
văzut cu toţii: doi dintre marii nostri duhovnici au plecat
către veşnicie la scurt timp după această convorbire:
cuviosul Cleopa de la Sihastria şi cuviosul Ilarion (Argatu) Cernicanul.
Dar vai! noi nu ne-am trezit şi
greşelile duhovniceşti au continuat. Este vorba de vizita papei
(impusă, desigur, de guvernul greco-catolic de la Bucuresti) şi de
implicaţiile şi de efectele nedorite produse de acest eveniment în
relaţiile inter-ortodoxe, gestul fiind total dezagreat de celelalte
Biserici autocefale. Din ţară, românul este tentat (prin firea lui
tolerantă) să privească lucrurile cu foarte multă
uşurinţă, mai ales că acrivia conştiinţei sale
dogmatice a fost extrem de mult diluată în ultimii ani de poziţiile
pro-ecumenice ale întâistătătorilor, bietul credincios ajungând acum
să cugete că e buna Ortodoxia şi mântuitoare, dar e bun şi
catolicismul (inoculându-se frecvent ideea complet necanonică de
"biserici surori"), e bun şi protestantismul, e bun şi
anglicanismul, vehiculându-se ideea că Biserica Română, fiind între
Vest şi Est, este "aleasă" pentru medierea unirii
intercrestine. Lucru care a generat multe initiative teologice unilaterale,
dezaprobate de celelalte Bisericii Ortodoxe (cum ar fi, de pilda, dialogul cu
monofiziţii).
Ne-am dori să avem o Biserica
mărturisitoare, mai puţin gata de a organiza compromisuri
"ecumenice" de dragul unor ajutoare acordate de Consiliul Mondial al Bisericilor, ori de alte institutii religioase
din vest, ci de a se angaja într-un dialog interortodox mai strâns, în aceste
momente când istoria cere mai mult ca oricând o apropiere şi o sprijinire
reciproca a ortodoxilor.
Sa luăm exemplu de la sârbi. Puţini
stiu, (iar presa nu va anunţa niciodată această ştire)
că Biserica Ortodoxă Sârbă a trecut cu succes printr-o încercare
de credinţă. La Muntele Athos un ierarh grec a dezvăluit
convorbirea avuta cu un episcop sârb la scurta vreme după încetarea
conflictului (iunie 1999), în care acesta i-a spus: "Eram încă
loviţi de rachetele americane când Biserica Sârbă a primit un mesaj
"confidenţial" din vest: "Primiţi-l şi voi pe
papa şi oprim războiul". Iar noi am răspuns:
"Bombardaţi-ne în continuare! Mai bine murim decât să facem
compromisuri de credinţă!" şi au continuat să moara...
Toate acestea le scriem cu nădejdea că
unii dintre noi vor deschide ochii şi vor pricepe că ducem lipsă
de o adevărată mărturisire a credinţei, a Ortodoxiei,
depărtându-ne tot mai mult de adevărata tradiţie patristică
şi alipindu-ne cu uşurinţă de tot ce este
"european" şi occidental: catolicism, protestantism,
anglicanism, ecumenism, etc. Acest duh de occidentalizare care a cuprins
Biserica Română se vede în toate domeniile vieţii spirituale: începand
de la laicizarea, umanizarea şi secularizarea treptată a şcolii
teologice, la acordarea burselor de studii cu predilecţie la
universităţi catolice şi protestante din vest, de unde
cursanţii (viitori preoti, profesori de teologie, ori episcopi) se întorc
cu idei complet alterate despre propria credinţă, apoi masivele
traduceri din operele teologilor apuseni (în loc de lansarea unui program
pentru tipărirea unei serii complete de scrieri patristice), modificarea
(prin eliminare şi reducere) a cărţilor de cult, etc., până
la tolerarea, făţisă ori subtilă, a unui curent
anti-monahal şi încurajarea unui monahism superficial, "de mir",
cu mănăstiri transformate în centre turistice ori ferme
agro-zootehnice.
Să revenim însă la ecumenism.
Oare nu se înţelege că această erezie impiedică mântuirea atâtor milioane de suflete? Tocmai aceasta l-a determinat pe patriarhul Ilia al II-lea, Catholicos al întregii Georgii, să semneze, la 20 mai 1997, hotărârea de retragere din C.M.B. la îniţiativa celor mai de seama mănăstiri georgiene, care i-au