Editura
Miracol, Bucuresti 1999
ISBN
973-9315-38-0
2003
Pentru prezenta ediţie:
Londra. Tuesday 13 March 1990 3nd
Seminar Session in the IPu Room. Am copiat textul din Programul intocmit de
organizatia Great Britain East Europe Center-British-Romanian Political
Seminar, la care am participat ca invitat. Al treilea seminar
avandu-i conferentiari pe reverendul Martin Ethnic and Religions Divides.
Nestiind englezeste ma insotea o traducatoare, emigranta din
Tema
asaltului gazetaresc, am scris-o si in prefata cartii HUNGARISMUL, ASTAZI, era
persecutia monstruoasa a etnicilor unguri din
Explorasem
ani de zile vrafuri de documente privind istoria Transilvaniei avand sansa sa
ma nasc in Crisana si sa traiesc o parte din viata mea in Crisana, Banat, la
Pot
spune ca eram toba de carte. Cu o experienta bogata a vietii cotidiene in zone
cu populate mixta. Romani, svabi sau sasi, sloveni, sarbi si bulgari, unguri.
Sigur ca stiam tot ce-au facut aici la Londra, pentru propaganda hungarista,
lordul Rothermere caruia dupa primul razboi mondial ungurii i-au oferit coroana
Sfantului Stefan si celebrul falsificator de bancnote frantuzesti, contele
Bethlen Sandor. Cunosteam in amanunt rolul nu prea prietenos jucat de Anglia
fata de
Mai
vechi si mai noi si atata patima antiromaneasca. Si atata dezinformare. Si
atata fervoare prohungarista. Mi-am dat seama ca in
La
analiza mea de fond a genocidului hungarist asupra romanimii din Transilvania
si din partile ungurene, a crimelor sadice savarsite de nemesimea transilvana
mi-a raspuns ca tortura, cruzimea si pedepsele capitale faceau parte din viata
feudala. Ca si la ei au existat manuale de tortura. Ca executiile se faceau in
piata, in amuzamentul nobilelor doamne si al vulgului. Ca au cazut cateva
capete incoronate atat la ei, cat si peste canal, la
frantuji. Ca aceasta a fost epoca si ca a pedala pe sfartecarea lui Horea cu
roata, pe casapirea trupului neinsufletit si atarnarea halcilor sangerande in
teapa spre a-i intimida pe romanii rasculati este cel putin o neindemanare,
chestiunea fiind in uzantele timpului. Ca asa zisele crime ale nemesimii nu
sunt cele mai bune argumente politice in occidentul dominat pana la revolutia
franceza de marea si mica nobilime. Ca la ora actuala opinia publica mondiala
este sensibila la altfel de argumente. Cum ar fi incercarile de
desnationalizare. De ingradire a liberei exprimari in limba materna. De
ingradire a expresiei etno-culturale. De purificare etnica. De intoleranta
religioasa. Adica, exact "argumentele" pe care ungurii le-au aruncat
pe piata opiniei publice mondiale, inversand rolurile. Mi-a mai reprosat ca am
cantonat in epoci prea vechi. Ca ar fi interesant de stiut cum au evoluat
relatiile incriminate dupa revolutia europeana de la 1848. In vremea
dualismului austro-ungar pe care el il considera exemplu pentru o asemenea
varianta politica. Si,mai ales, cum s-au stabilizat aceste relatii dupa primul
si al doilea razboi mondial. Cum sunt ele in actualitate.
Cand
problemele nationale trec in plan secund fata de problemele globale ale
umanitaii. Interlocutorul meu britanic, membru al parlamentului, depsise
rezerva si glacialitatea insalubra, atribute mai mult literare decat reale,
oamenii locului fiind in general volubili si spirituali. Lansat intr-un
excedent de idei teoretice, MP-ul imi aducea vantul in vele. Expresia tine de
epoca navelor cu panze. Interlocutorul fusese ofiter in Marina Regala.
Avansasem
la gradul de sublocotenent aviator in Aviatia Regala Romana.
Fapt
caruia ii datorez convingerile mele republicane. Cunoscusem amandoi razboiul.
Profesiile noastre din tinerete ne marcsera intr-un fel asemanator.
De
aici o comunicare mai directa. Mai sincera. Cu toate ca el ma suspecteaza de a
fi un om de stanga in travesti. Dupa cum eu il suspectez de a fi un om al
serviciilor speciale britanice in travesti. Oricum modul lui de a regandi
problematica romano-ungara imi aduce dinapoia traversului un vant de forta 4/5
pe scara Beaufort marin. I-o spun. Amandoi facem yahting de croaziera pe mici
barci cu panze si asta ne solidarizeaza in disputa noastra alunecata intr-un
univers al ideilor. El contesta argumentul dreptului istoric romanesc asupra
Transilvaniei. Spune ca si romanii si ungurii il revendica, dar ca ambele parti
il talmacesc cum le convine. Cu argumente subiective, tendentioase, unilaterale.
Ca istoricii in cauza abandoneaza domeniul stiintei, transformandu-se in
avocati pledanti pentru cauza natiunii lor. Din pricina elementului afectiv al
pledoariei, rigoarea stiintifica devine alogica si antiistorica. Si devine cu
totui antiistorica cand se refera numai la trecut. Aici imi da un citat
dintr-un contemporan, n-am retinut exact, Clarles Samarov sau ceva asemanator.
Citatul-definitie ar suna cam asa: Istoria este si o stiinta a prezentului, dar
si o prestiinta a viitorului. Si mai citeaza pe Alfred Stern care repeta
definitia de mai sus: Istoria este stiinta trecutului, prezentului si
viitorului. Faptul istoric vine din trecut, se dezvolta in prezent si se
proiecteaza in viitor.
Fostul
marinar infiereaza prejudecatile trecutului care mutileaza conceptul de drept
istoric. In seara aceea la hotel am intocmit o minuta a ideilor esentiale care
mi l-au dat legat pe fostul marinar. Care stia prea multe despre mine si despre
cartile mele, in mod sigur despre cele doua volume STRAMOSII - avand ca subtitlu GESTA
VALACHORUM, altfel neexplicandu-se tematica unei discutii aparent
intamplatoare.
Interlocutor
care a tinut sa-mi faca o fotografie. De foarte aproape, care putea deveni
obiect de studiu fizionomic, sau putea completa un dosar.
Traim
in epoca informaticii de toate felurile. Si a informatiilor de toate felurile.
Probabil acestor informatii datorez disputa londoneza din care s-a nascut
aceasta carte. Iata punctele principale ale minutei: - este o gregeala grava de
a deveni prizonierii trecutului. Un scriitor sau un om de stiinta este obligat
sa reconsidere unidimensionalitatea istorica a trecutului politic intr-o
pluridimensionalitate a conceptului, care sa insumeze si alti vectori
fundamentali ca: economicul, socialul, spiritualul, culturalul, ideologicul,
civilizatoricul. (Daca n-ar fi apartinut partidului Conservator, MP-ul asi fi
banuit ca este laburist si dialectician infocat. Chiar marxist in lege).
Istoria este si o stiinta a progresului realizat prin cultura si civilizatie
(Nota mea: de aici lupta pentru protocronism, de afirmatie a prioritailor
valorilor cultural-civilizatorii. Obligatia de a conjuga istoria politica si
economicai, cu cea cultural-civilizatorie si a stabili interdependentele ce se
impun. Subliniez ca ideile minutei s-au concretizat din dispute si ca
materialismul dialectic m-a ajutat substantial sa tin prova in valul starnit de
fostul ofiter de marina. Si ca manevrandu-ne reciproc, oricum o nava de lupta
fiind mai putin maneabila decat un avion de vanatoare,am ajuns la un consens
spre satisfactia ambilor beligeranti) Amold Toynbee:
Civilizatia
este obiectul principal si definitoriu al istoriei. Dreptul istoric insumeaza
si crearea de valori si constructia de civilizatie. Afirmarea si realizarea
etnologica a unei natiuni predominante.
Dreptul
istoric deriva si din asigurarea climatului optim de creatie si constructie
civilizatorie pe care-l impune populatia unui teritoriu. Daca istoria
civilizatiei este adevarata istorie a umanitatii, dreptul istoric revine celui
ce asigura conditiile optime unei vieti civilizate, de convietuire pasnica,
constructiva si cu deplina umanitate pentru populatia teritoriului in litigiu.
(Imi
recunosc meritul de a fi fost initiatorul acestei formulari primite cu
entuziasm de interlocutorul meu).
Dupa
cum se vede din punctajul minutei, MP-ul a incercat sa elimine din disputa
argumentele anterioritatii si ale majoritatii. Mai mult. A acuzat memoria
istorica de a fi depozitara unor argumente care invenineaza relatiile
interstatale si interumane contemporane. Ca pentru natiunile aflate in disputa
pentru un teritoriu, memoria istorica bazata pe o documentatie unilaterala,
oficiala, pe cultul razboaielor, al revolutiilor, devine un factor negativ.
Retrograd.
De perpetuare a unor conflicte revolute. Dupa cum lesne se deduce
din sinteza acestei dezbateri, toate trimiterile teoretice au adresa directa.
Dreptul istoric asupra Transilvaniei. Cum MP-ul a tot subliniat ca gandirea
istorica este obligata sa se structureze si prospectologic; cum a pus accent pe
rolul civilizator al etniilor aflate in dispute, mi-am spus ca bravul fost
marinar reprezinta un punct de vedere nu numai al forurilor politice din
Asta
m-a trimis direct la un reprezentant al politicii britanice din deceniul 4
despre care am mai scris in publicistica pe care-o practic si in volumul
amintit mai sus. Sir Samuel Orme-Sergeant care dupa cel de al doilea razboi
mondial a intocmit un raport catre FOREIGN RESEARCH AND PRESS SERVICE in care
propunea trei variante pentru autonomizarea Transilvaniei, ca si cand n-ar fi
existat optiunea poporului de la 1 decembrie 1918, nici Trianonul, nici
intreaga istorie de pana in 1995. Am descifrat la Londra in martie 1990, ca invitat
la o
Aceasta
concluzie nu m-a impiedicat sa iau in considerare dezbaterea prilejuita de al
treilea seminar londonez, gasind eu ca viziunea asupra Dreptului istoric care
insumeaza o serie ampla de argumente de ordin umanitar, juridic, spiritual,
civilizator, cultural si care completeaza principiile anterioritatii si
majoritatii, este o viziune logica, de istoricitate fundamentala si ca Dreptul
istoric al romanilor asupra Transilvaniei tratat conform acestei viziuni,
dobandeste valori care anuleaza din start intregul esafodaj propagandistic al
hungarismului.
In
zborul RO 210 Heathrow-Otopeni de sambata 18 martie 1990, contempland peisajul
european care se scurgea plin de enigme pe sub fuselajul avionului, am schitat mental
planul acestei carti. De atunci ofensiva salbatica a hungarismului a imbogatit
nesperat vechea mea documentare, obligandu-ma sa transform acel plan mental in
realitate.
Prezentul
volum nu subscrie in nici un fel la apelul politicienilor, de aiurea si de
aici, de a uita trecutul. Un popor fara memorie istorica este un popor mort. Un
popor fosil. Sau cel mult o masa centrifuga, lipsita de centre gravitntionale,
aflata la dispozitia oricarei forte si vointe straine. Relatiile romano-ungare nu
pot fi aduse la nivelul unei colaborari reciproce avantajoase decat in momentul
cand partea ungara va renunta la hungarism.
Adica
la imperialism. Este o crima impotriva natiunii romane, a prezentului si a
viitorului ei sa i se ceara trecerea trecutului de suferinta la arhiva, in
vreme ce natiunea maghiara fanatizeaza trecutul imperialist, il sacralizeaza,
proiectandu-l in prezent si mai ales in viitor.
Problema
problemelor este Transilvania. Ungaria nu are nici un drept istoric asupra ei.
N-a facut parte din regatui ungar, a fost principat autonom si actul formal al
alipirii la Austro-Ungaria prin incoronarea imparatului Francisc losif ca rege
al Ungariei la 8 iunie 1867 nu spune nimic in ordinea dreptului istoric. Cei 51
de ani cat reprezinta formal stapanirea ungureasca a Transilvaniei sunt
nesemnificativi raportati la istorie, dar esentiali pentru a caraeteriza
structurile hungariste.
Incompatibilitatea
hungarismului cu valorile statului de drept, Anacronismul lui funciar. Inghetat
la nivelul feudalismului primitiv. Exista o intreaga biblioteca pe tema
dreptului nostru istoric asupra Transilvaniei. Cu o argumentatie stiintifica
acceptata de majoritatea istoricilor straini. Prezenta PRECIZARE afirma ca
autorul se ocupa de aplicarea noilor principii ale dreptului istoric la epoca
scurta cat Transilvania a fost formal alipita la imperiul Austro-Ungar intre
1867-1918 si la intervalul 1940-1944 cand o parte din acest pamant romanesc a
fost cedata Unganei prin diktatul de la Viena.
Aceste
principii care largesc sfera notiunii de drept istoric se refera si la
modalitatile in care Ungaria a acordat romanilor dreptul la invatatura, la
limba materna, la drepturi politice si cetatenesti, la libertatea cuvantului,
la libertatea religioasa, la identitate etnica si culturala, cu o rostire uzata
astazi pana la tocire, in ce masura Ungaria a acordat romanilor drepturile
fundamentale ale omului. Si ale natiunilor. Cea ce este foarte important pentru
caracterul multinational al imperiului austro-ungar.
Mostenind
fanatismele kossuthiene, Ungaria dualismului le-a exacerbat, concentrandu-le pe
o idee politica aberanta: maghiarizarea fortata a celor 3 milioane de romani
care alcatuiau majoritatea zdrobitoare a locuitorilor din Transilvania,
Maramures, Crisana si
Revolutiile
europene de la 1848 au creat imperiului habsburgic probleme de viata si de
moarte. In primavara lui 1860 reprezentantii romanilor, ungurilor si sasilor
din Transilvania expun in VERSTARKTER
REICHSTRAT - senatul imperial intarit, tezele federalizarii monarhiei.
Manevra
diplomatiei austriece sensibila la opinia nemesimii unguresti si a nobilimii
autohtone total refractare la "tendintele garibaldiene" a fost prompta.
A abolit incercarea de unire a Transilvaniei cu Ungaria ca sa slabeasca
presiunea romanilor, dar terorizata de nasterea Principatelor Romane si de
tendintele unioniste ale miscarii romanesti, exprimate limpede la Blaj in 1848
- NOI VREM SA NE UNIM CU TARA – a impartit romanimea in patru unitati
administrative deosebite: Transilvania, Bucovina devenita in 1849 ducat
autonom, Crisana si Maramuresul incluse in Ungaria, Banatul inclus in Voivodina
sarbeasca.
Se
repeta politica duplicitara a Casei de Habsburg practicata fata de romani si
unguri cu mult inainte de revolutia lui Horea si razboiul taranesc din
Transilvania. Fruntasilor romani li se fac promisiuni. Li se sugereaza ca
reformele initiate de Viena sunt blocate de nemesime. Nemesimii transilvane i se
ofera perspectiva unei integrari avantajoase in noile structuri ale monarhiei.
Jocul devine din ce in ce mai restrictiv pentru romani si mai favorabil
ungurimii pe masura ce manifestarile romanesti din Transilvania capata un
caracter national, fiind sprijinite de peste Carpati. Cand domnitorul Alexandru
Ioan Cuza realizeaza Unirea Principatelor, cand se creaza astfel un pol de
putere si afirmare nationala peste Carpati, politica restrictiva a Vienei se
transforma in regim politienesc pentru romanii din Transilvania, regim
sprijinit fanatic de structurile feudale unguresti.
Razboiul
de independenta din 1877-1878, recunoasterea internationala a independentei, a
regatului
11
februarie 1861. Alba-Iulia. Conferinta reprezentantilor romani, unguri si sasi
avand dublu scop. Stabilirea unei unitati de vederi pentru reorganizarea
politica si administrativa a principatului, unitate de vederi care sa fie
prezentata Vienei. Ecourile revolutiei de la 1848 nu se stinsesera. Nu se
uitasera obiectivele. Reprezentantii ungurilor cer sa se aplice hotararile falimentarei
revolutii maghiare de la 1848. Romanii cer o lege care sa recunoasca drepturi
egale natiunii romane. Exercitarea acestor drepturi in proportia participarii
la sustinerea statului.
26
februarie 1861. Se publica Diploma imperiala si Patenta privind organizarea
politica si administrativa a principatului Transilvania.
13-16
ianuarie 1861. Conferinta intelectualilor romani de la
Conducerea
conferintei este asigurata de episcopii Andrei Saguna si Alexandru Sterca
Sulutiu, fostul consilier al lui Avram Iancu. Conferinta constata ca: romanilor
nu li s-a recunoscut egalitatea cu celelalte natiuni printr-un text de lege. In
dieta, transilvanenii nu sunt reprezentati in raport de numarul populatiei,
fapt care-i dezavantajeaza pe romanii majoritari. In administratia de stat sunt
foarte putini functionari romani. Conferinta cere Curtii imperiale: sa
elaboreze o noua lege electorala care sa dea drept de vot tuturor barbatilor
majori care au pamant, casa de locuit sau un venit anual de cel putin 50
florini. Votul sa fie secret... Pentru a comunica imparatului hotararile si a
le sustine cu argumente se imputerniceste o delegatie formata din trei membri:
dr. Ioan Ratiu, Iacob Bologa si Ilie Macelariu.
Curtea
de la Viena convoaca alegerile pentru Dieta Transilvaniei la 1 iulie 1863. Este
cel dintai rezultat pozitiv al revolutiei romane de la 1848.
Taranimea
romana isi voteaza candidatii in masa. Sunt desemnati in Dieta:
46
romani, 42 unguri, 32 sasi. Imparatul impune un numar de deputati regalisti: 11
romani, 12 unguri, 11 sasi. Prima Dieta postrevolutionara este formata astfel
din: 57 romani, 54 unguri, 43 sasi.
Votul
Censitar a impiedicat reprezentarea majoritara a romanilor.
Izbanda
romanilor este reala. Se rccunoaste ca formcaza majoritatea.
Deputatii
unguri nu mai pot elabora si impune legi de unii singuri.
Dezbaterile
dietale sunt sabotate de deputatii unguri prin neparticipare.
Se
alarmeaza nemesimea. Se pun bazele centrului unguresc de presiune politica
asupra Curtii Imperiale. Se lanseaza sloganul ca Dieta Transilvaniei nu este
constituita legal. Ca nu poate exista o dieta in Transilvania, din moment ce
aceasta s-a unit cu Ungaria la 1848. Functioneaza minciuna.
Dezinformarea.
Dieta
aleasa in Transilvania, cel dintai pas spre constitutionalitate in acest
principat autonom, tine la
Cele
doua legi acorda romanilor drepturi interzise de nemesimea ardeleana.
Paragraful 3 din prima lege: ...Cele patru natiuni recunoscute de lege, adica
natiunea ungurilor, secuilor, sasilor si romanilor fata una cu alta sunt pe
deplin egal indreptatite si ca atare, sa se foloseasca in sensul Constitutiunii
transilvane de asemenea drepturi politice.
In
acelasi paragraf se garanteaza ...liberul exercitiu religios precum si
egalitatea de drept cetatean si politic a tuturor locuitorilor tarii, fara
distinctiune de nationalitate si confesiune.
Intra
in actiune centre de presiune retrograde unguresti care gasesc ecou in
absolutismul habsburgic. Nemesimea actioneaza impotriva Patentei imperiale din
1861. Asa cum a actionat impotriva Rescriptului imperial din 9 septembrie 1743
si impotriva intregii legislatii absolutist-iluministe promulgata de imparatui
Iosif al II-lea, fiul Mariei Terezia. Se demonstreaza contradictia fundamentala
dintre absolutismul feudal si constitutionalitate.
Pus
sa aleaga intre libera propasire a natiunilor care alcatuiau imperiul austriac
cu consecintele centrifuge previzibile si interesele hegemonice absolute,
imparatul Francisc Iosif opteaza pentru absolutismul austriac, sprijinit pe
marea nemesime ungueasca. In iulie 1865 il elibereaza din functie pe
progresistul Anton von Schwerting si cabinetui sau. In urma convorbirilor cu
reprezentantii nemesimii transilvane condusa de Kemeny Ferencz accepta in
principiu si fara a propune un referendum, unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Dizolva dieta democrata de la
Planul
imperialo-nemesesc de franare a dezvoltarii legice spre constituirea natiunilor
politice din imperiu se pune in lucrare, sfidandu-se libera optiune a
popoarelor. Se pare ca adeptii hungarismului omit deliberat acest moment de
croitorie politica aberanta, cu consecinte dezastruoase pentru hibridoidul
austro-ungar si tragice pentru romani in perioada 1867- 1918.
La
20 noiembrie 1865 dieta de la Cluj alcatuita neconstitutional, isi incepe
lucrarile. Dominata de nemesime, cu toata impotrivirea romanilor, voteaza
unirea Transilvaniei cu Ungaria.
La
14 decembrie 1865, dieta Ungariei confirma hotararea dietei nemesesti de la
Cluj.
La
9 ianuarie 1866, imparatui proroga dieta, act prin care Transilvania isi pierde
autonomia.
Reactia
romanilor se concretizeaza in MEMORANDUM- ul semnat de 1493 de reprezentanti ai
poporului roman. 37 plenipotentiali condusi de dr. Ioan Ratiu pleaca la Viena
spre a inmana imparatului actul de protest al romanilor transilvaneni. Ioan
Ratiu este primit in audienta de Francisc Iosif la 31 decembrie 1866.
Consecintele
targului absolutism imperial-absolutism nemesesc se dezvolta pe doi vectori
antagonici cu ramificatii centrifugale. Romanii isi dau seama de ostilitatea
totala a habsburgilor, mascata de o diplomatie fara scrupule. Mitul imparatului
de la Viena se prabuseste. Romanii transilvaneni se orienteaza catre Bucuresti.
Imperiul pierde pe sprijinitorii lui din 1848- 1849. Pe cei care, ostasi fiind
in regimentele graniceresti, au salvat de la dezastru armata imperiala in
batalia de la Koniggratz.
Louis
Leger despre "unirea" Transilvaniei cu Ungaria... citez:
Maghiarii
nobili, cu egoismul lor obisnuit, nu se gandisera decat la propriile lor
interese... ei au profitat de victoria lor pentru a face sa apese o grea
dominatie asupra romanilor, a sarbilor si a slovacilor.
Robert
Kaun, istoric american, specialist in epoca monarhiei austroungare, despre
"unire" ... unul din cele mai deplorabile capitole din istoria
politicii nationalitatilor in cadrul monarhiei.
SCURTA REMEMORARE Prea
adesea ni-l reamintim pc Avram Iancu numai in chip de tribun si conducator de
osti taranesti, facand abstractie de destinul lui postrevolutionar determinat
tragic de aceeasi perfidie habsburgica, de veacuri cauza principala a unora din
marile drame istorice ale poporului roman. In care se inscriu asasinarea lui
Mihai Viteazul, martiriul conducatorilor taranilor de dupa rascoala si razboiul
taranesc din 1784, lungul sir al silniciilor savarsite impotriva credintei,
spiritualitaii, constiintei de sine si de neam. In 1849 Avram
Iancu pleaca la Viena sa consfinteasca pe cale administrativa ceea ce motii si
legiunile transilvane obtinusera cu lancea pe campul de lupta. Vreme de 10 luni
nu este primit in audienta la nici un nivel al autoritatii imperiale.
In
schimb este chemat la politie. Un nimeni ii inmaneaza o decoratie pe careo
respinge. Acelasi nimeni, ofensat, Il someaza sa paraseasca Viena in 24 de ore.
La
21 iunie 1815 imparatul Francisc Iosif aflat in "vizita de lucru" in
Transilvania este la Campeni. Fosta tabara mare, fostul loagar al Iancului.
Iancu
se prezinta pentru o audienta la imparat. Aghiotantul acestuia, contele Grime,
conform ordinelor primite, il scoate pe
Saguna,
Al. Sterca Sulutiu, Barnutiu, Baritiu sunt pusi sub urmarire politieneasca.
Momentul
1849-1867 nu poate fi sters din memoria neamului. Nici din cea afectiva. Nici
din cea politica. Destinul lui Avram Iancu este, si in acest rastimp, exemplar
in tragismul lui cutremurator.
Spaima
istorica a hungarismului a fost si a ramas raportul demografic zdrobitor dintre
romani si unguri in teritoriile disputate.
Raport
dintotdeauna favorabil romanilor.
Gustav
Kalnoky, ministrul de externe al Austro-Ungariei intr-un memoriu din 1881:
...In cifra totala a populatiei provinciilor coroanei ungare de aproximativ 15
milioane si jumatate, maghiarii detin o minoritate, care, chiar dupa evaluarile
cele mai favorabile lor, ramane mult sub cifra de 7 milioane.
Gustav
Kalnoky demonstra la 1881 ca statul unguresc isi autosabota pretentiile
hegemonice, anulandu-si pledoaria pentru stapanirea Transilvaniei prin masuri
rasiale despotice prin care interzicea romanilor libera lor dezvoltare, atat in
cuprinsul etniei lor, cat si in structurile regatului. Ca acelasi stat despotic
a anulat orice posibilitate a etniei romanesti de a avea acces la viata de
ansamblu a imperiului austro-ungar, construind prin legi, decrete, masuri
administrative speciale, un fel de teritoriu al discriminarilor in care romanii
erau supusi deliberat unor masuri abuzive prin care se numarau
desnationalizarea lor si maghiarizarea fortata spre a schimba raportul
demografic in favoarea ungurilor.
In
hibridoidul austro-ungar, guvernul de la Budapesta, in pofida tuturor evidentelor
etnice care faceau din imperiu un stat multinational, a declarat ca Ungaria
este un stat uninational. De la acest slogan rasial si antiistoric, a decurs
politica salbatica de asimilare prin maghiarizarea fortata.
Adica
crima in masa prin care vreme de cateva decenii s-a incercat desnationalizarea
romanilor. Pentru a-si realiza scopul strategic, folosind abil dieta,
guvernarile unguresti ale epocii 1867-1918, au promulgat o serie de legi
draconice menite sa formeze cadrul statal al maghiarizarii fortate. Iatale:
LEGEA
PRESEI pentru Transilvania prevedea: obligativitatea depunerii unei cautiuni
pentru editarea oricarui periodic, in valoare de pana la 10.000 florini, suma
era obligata sa depuna in prealabil exemplare la Ministerul de Interne, la
Tribunal si la Procuratura Curtii de Apel din raza teritoriala de competenta.
Aceste organe vegheau ca articolele sa nu poata fi interpretate
ca avand un continut contrar intereselor statului ungar, cu latitudinea de a
aplica amenzi zdrobitoare si pedepse cu inchisoarea pana la 2 ani.
Folosind
legea presei ca pe o arma antiromaneasca, statul maghiar a incercat sa
asasineze continutul national si social al gazetelor romanesti din Transilvania
prin suspendarea lor pe timp limitat sau definitiv, prin sanctionarea cu amenzi
usturatoare si, mai ales, prin aplicarea unor pedepse privative de libertate,
insumand pentru gazetarii respectivi, cateva vieti de om.
Vicontele
de Guichen publica in ziarul LA LIBERTE nr. 17.308 din 1913, reprodus in
ROMANUL nr. 167, din 1/14 august 1913 un rechizitoriu impotriva stapanirii
unguresti a Transilvaniei, din care citez: ...Procesele de presa se inmultesc
mereu pentru niste delicte fara nici o importanta, pentru proteste adeseori
demne si moderate, pentru libertatea cu care unii publicisti au proclamat sus
si tare dreptul la viata al compatriotilor lor. De la 1886 pana la 1908, nu mai
putini de 367 de ziaristi romani au fost tarati inaintea justitiei unguresti si
condamnati.
6
octombrie 1897. Andrei Baltes, redactor responsabil la TRIBUNA din
21
octombrie 1897. Dr. Andrei Muresanu,directorul GAZETEI TRANSILVANIEI este
condamnat de catre ministrul de interne la 8 zile temita si 100 coroane amenda,
pentru "agitatie".
8
decembrie 1897. Gazeta FOAIA POPORULUI din
22
februarie 1899. Emanuil Maglas • TRIBUNA POPORULUI - Arad este condamnat la
Oradea Mare cu o pedeapsa de 2 luni temnita si 20 coroane amenda pentru
articolul FERICITA TARA.
27
octombrie 1900. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA este condamnat la 3 luni
temnita si 100 coroane amenda 20 mai 1901. Acelasi redactor patriot Andrei
Baltes de la TRIBUNA este condamnat de catre curtea cu juati din Cluj la 15
luni temnita si 1100 coroane amenda pentru un protest scris impotrva guvernului
si autoritatilor care interzisesera intrunirea Despartamantului SATMAR al
ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN.
25
septembrie 1901. Iarasi Andrei Baltes este condamnat la 18 luni temnita si 4200
coroane pedeapsa in bani, pentru articolele din TRIBUNA in care apara memoria
lui Avram lancu.
19
martie 1902. Din nou Andrei Baltes de la TRIBUNA din Sibiu este condamnat de
tribunalul din Cluj la 2 ani temnita si 8400 coroane amenda pentru
"agitatie prin presa" 4 octombrie 1902. Ziaristul P. Baciu este
condamnat la Seghedin la 6 luni temnita si 2000 coroane amenda pentru articolul
CHESTIUNEA NATIONALITATILOR IN PARLAMENT.
6
februaie 1903. Gheorghe Mohan, redactor responsabil la TRIBUNA – Sibiu este
condamnat la 15 luni temnita si 11000 coroane amenda pentru un articol
"antipatriotic".
30
martie 1903. Tot Gheorghe Mohan, cu aceeasi functie, este osandit la 1 luna
temnita si 500 coroane amenda pentru articolul: COARDA SE INTINDE, ca a doua
zi, la...
31
martie 1903. Gheorghe Mohan sa fie din nou condamnat pentru
"agitatie" la 8 luni temnita si 1600 coroane amenda, pentru articolul
POLITICA MAGHIARA.
6
iunie 1903. Tr. H. Pop de la GAZETA TRANSILVANIEI este condamnat pentru 3
articole la 3 zile temnita si 20 coroane amenda.
29
aprilie 1903. TRIBUNA din
16
mai 1903. Parintele Ion Mota redactorul gazetei LIBERTATEA din Orastie este
condamnat la Cluj la 1 an temnita ordinara si 1000 coroane amenda pentru
articolul A MURIT MATIA. SI CU EL SI DREPTATEA.
12
septembrie 1903. V. Moldovan este condamnat la 3 luni temnila si 500 coroane
amenda pentru articolul MANEL-TEKEL-FARES publicat in TRIBUNA la 8 februarie
1903.
11
noiembrie 1903. Iuliu Ioanovici, redactor la LIBERTATEA parintelui Ion Mota din
Orastie primeste 5 luni de temnita ordinara pentru "agitatie impotriva
statului maghiar" cuprinsa in articolul SUS INIMILE VOASTRE. Procesul este
combinat tot la...
11
noiembrie 1903 cu cel al redactorului tribunist Silvestru Moldovan care este
condamnat la 50 zile temnita ordinara pentru vina de a fi reprodus din ziarul
bucurestean CONSERVATORUL o motiune studenteasca impotriva ungurilor.
16
martie 1904. Ziaristul este arestat si dus sub escorta la temnita din Seghedin
sa-si ispaseasca pedeapsa.
13
mat 1904. lui Moldovan i se mai dau 4 luni de temnita si 100 coroane amenda
pentru articole de istorie popularizata publicate in FOAIA POPORULUI din Sibiu,
DESPRE ORIGINEA NOASTRA.
26
octombrie 1904. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA -
19
februarie 1905. Iarasi Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA - Orastie este osandit
la 1 an temnita si 1000 coroane amenda pentru vina de a fi publicat poezia
ROATA DE LA BALGRAD semnata de intemnitatul V.
Moldovan.
17
aprilie 1905. Proces de presa la
19
iulie 1905. Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA POPORULUI, primeste
o amenda de 440 coroane pentru articolele lui politice.
5
decembrie 1905. Ziarul POPORUL ROMAN este amendat la Budapesta cu 500 coroane
pentru "agitatii". 22 ianuarie 1906. I. Russu- Sirianu este amendat
cu 40 coroane pentru cartea ROMANII DIN STATUL UNGAR.
27
februarie 1906. Petru Crina Damaschin este pedepsit cu 7 zile temnita pentru o
poezie populara publicate in POPORUL ROMAN.
27
februarie 1906. Al doilea ziarist condamnat in aceasi zi: Avram Indreica,
redactor responsabil la TRIBUNA -
22
aprilie 1906. Sever Secula, profesor, pedepsit la Oradea Mare cu o amenda de
200 coroane pentru
24
septembrie 1906. Stefan Ciceo Pop, este osandit la Cluj la 3 luni temnita si
800 coroane amenda pentru doua articole publicate in LIBERTATEA. In aceeasi
zi... " 24 septembrie 1906. este condamnat la Oradea Mare, Avram Indreica
la 7 luni inchisoare ordinara si 1200 coroane amenda pentru doua articole aparute
in TRIBUNA.
18
noiembrie 1906. Aurel C. Domsia, redactor la UNIREA - Blaj este condamnat in
Cluj la 8 luni si 1200 coroane pentru "agitatie antipatriotica prin
presa".
5
februarie 1907. Iarasi V. Moldovanu este osandit la Cluj la 18 luni temnitra si
1500 coroane amenda pentru "agitatie" prin articolele semnateinm
ORIZONTUL - Cluj.
20
mai 1907. Voicu Nitescu primeste 8 zile temnita si 40 coroane amenda pentru
articolul CONSTITUTIA ENGLEZA si CONSTITUTIA UNGARA (in 1940 va fi aparat de
maresalul Antonescu de prigoana legionara).
25
mai 1907. Octavian C. Taslauanu redactor al revistei literare LUCEAFARUL,
primeste 15 zile temnita pentru "agitatia" facuta intr-un articol
despre insemnatatea culturala a lui Papiu Ilarian.
18
iunie 1907. Din nou Voicu Nitescu este condamnat la 3 luni de puscarie si 200
coroane amenda pentru un articol din TRIBUNA-Arad.
20
septembrie 1907. Teodor V. Pacatianu, redactor la TELEGRAFU ROMAN - Sibiu, este
condamnat la Cluj, la 10 luni temnita si 700 coroane amenda pentru
"agitatie antipatriotica prin presa".
15
octombrie 1907. Vasile Macrea, redactor responsabil la gazeta LUPTA din
Budapesta primeste 8 luni temnita si 800 coroane amenda pentru "agitatie
atipatriotica prin presa".
31
octombrie 1907. Dr. Demetriu Lascu este condamnat la
23
noiembrie 1907. Dr. Ioan Lupas, (istoricul si profesorul de la facultatea
teologica din Sibiu) este osandit la Cluj la 3 luni temnita ordinala si 200
coroane amenda pentru un articol "antipatriotic" publicat in TARA
NOASTRA - Sibiu.
23
noiembrie 1907. I.N. Iova, redactor la TRIBUNA -
11
decembrie 1907. Lucian Boica, redactor la LUPTA din Budapesta, este pedepsit cu
14 zile temnita si 500 coroane amenda pentru relatarea faptelor abuzive ale
solgabiraului Korkan din Iam, comitatul Caras-Severin.
8
februarie 1908. Gheorghe Stoica redactor la LUPTA este osandit la Budapesta la
18 luni temnita si 1500 coroane amenda. Motivul? Agitatie prin presa.
10
februarie 1908. Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA - Orastie primeste 18 luni
puscarie ordinara. Motivul? Agitatie prin presa.
19
mai 1908. Sever Bocu, TRIBUNA -
17
septembrie 1908. Ioan Spuderca, redactor responsabil la GAZETA TRANSILVANIEI -
Brasov, primeste la Cluj 3 luni temnita si 500 coroane amenda. Motivul? A
reprodus dupa un ziar german o scrisoare a marelui scriitor nordic
Bjornsstjorne in care acesta condamna politica ungureasca fata de
nationalitati.
24
septembrie 1908. Silvestru Moldovan de la FOAlA POPORULUI - Sibiu este osandit
la Cluj la 4 luni temnita si 400 coroane amenda pentru "agitatie in
presa".
28
septembrie 1908. Ovid Gritta, redactor responsabil la TARA NOASTRA - Sibiu,
osandit la 6 luni temnita si 400 coroane amenda. A publicat un articol
"antipatriotic" semnat de Ilarie Chendi.
20
octombrie 1908. N. Juganariu redactor la DRAPELUL Lugoj primeste 3 luni temnita
si 400 coroane amenda. A reprodus fragmente din scrisoarea lui Bjornstjorne
publicata in GAZETA TRANSILVANIEI.
12
noiembrie 1908. Vasile Macrea de la LUPTA este pedepsit de Curia (Curtea de
casatie) din Budapesta la 28 luni temnita si 5200 coroane amenda. Moivul?
Agiatie prin presa.
28
noiembrie 1908. Sever Bocu, TRIBUNA, este condamnat la 2 luni puscarie
ordinara. Motivul? A publicat articolul CALVARUL continand o lista a
faradelegilor ungurilor impotriva nationalitatilor.
19
decembrie 1908. La
Motivul?
Articolele scrise in numarul jubiliar al GAZETEI TRANSILVANIEI.
8
februarie 1909. Victor Braniste redactor la GAZETA TRANSILVANIEI este judecat
la Tg. Mures pentru agitatie prin presa.
Verdictul:
3 luni temnita si 240 coroane amenda 4 martie 1909. Parintele Ion Mota care
tipareste la Orastie LIBERTATEA si suplimentele TOVARASIA si FOAIA INTERESANTA
este amendat de procuror cu 8 coroane. Motivul:
factorul
a ratacit suplimentele si nu i le-a inmanat la timp.
22
martie 1909. I. Rodina de la SFATUL POPORULUI primeste 35 zile temnita si 200
coroane amenda pentru agitatie prin presa. Procesul a fost judecat la
21
mai 1909. N. Juganariu redactor responsabil al gazetei DRAPELUL – Lugoj este
judecat la
24
mai 1909. Constantin Savu, redactor responsabil la TRIBUNA -
7
iunie 1909. Victor Braniste. GAZETA TRANSILVANIEI. Judecat la Tg. Mures.
Condamnat la 6 luni temnita si 1000 coroane amenda.
Motivul:
articolul antipatriotic SARBATORI VESELE.
12
noiembrie 1909. I. Mihu Ciufudeanu. Judecat la Cluj. Verdictul: 4 luni temnita
si 300 coroane amenda. Acuza: un raport publicat in LIBERTATEA din Orastie
asupra dinamitarii de catre unguri a PIETRII LIBERTATII si a CRUCII LUI IANCU
de la Blaj.
7
decembrie 1909. Dr. Sever Dan. GAZETA TRANSILVANIEI.
Osanda:
4 luni temnita si 500 coroane amenda pentru darea de seama asupra unui proces
de presa intentat GAZETEI.
9
decembrie 1909. Francisc Hossu-Longin. 1 an temnita si 1000 coroane amenda
pentru un articol publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
10
decembrie 1909. Augustin Folea. 2 luni temnita si 100 coroane amenda pentru un
raport publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
2
ianuarie 1910. Octavian Goga arestat la Budapesta. Adus sub escorta la Cluj in
arest preventiv pentru a raspunde in procesele de presa intentate lui D. Marcu,
redactor responsabil la TARA NOASTRA care murise.
10
octombrie 1910. Parintele Mota amendat cu 400 coroane pentru o brosura
"antipatriotica".
decembrie
1910. Romul Budai tipograf din
21
februarie 1911. Octavian Goga: 1 luna temnita si 600 coroane amenda, pedeapsa
primita in locul lui D. Marcu, decedat, pentru articolele din TARA NOASTRA.
13
aprilie 1911. N. Mitru. Revista PLUGARUL ROMAN. 120 coroane amenda pentru un
articol glumet, dar care cuprindea "agitatie in contra natiunii
maghiare".
7
octombrie 1911. Revista TRIBUNA -
9
octombrie 1913. Atanasie Halmagean redactor responsabil la ROMANUL -
Motivul:
agitate antipatriotica prin presa.
16
aprilie 1913. Ziaristii Constantin Savu si Dimitrie Casimir, fiecare cate 4
luni temnita ordinara si cate 500 coroane amenda pentru: invinuiri nedrepte
aduse administratiei si agitatii antipatriotice.
Cheltuielile
de proces erau in medie de trei ori mai mari decat amenzile.
La
9 aprilie 1903 redactiile TRIBUNA gi FOAIA POPORULUI din
Numai
in intervalul 1884-1894 au fost cumulati in 47 procese de presa un numar de 161
acuzati, procesele lor soldandu-se cu un total de 59 ani de inchisoare si
11.840 florini amenda.
La
indicatiile ferme ale promotorilor politicilor de deznationalizare si
maghiarizare fortata - contii Andrassy Iuliu si Apponyi Albert, un Huszar Antal
elaboreaza un tratat voluminos intitulat A Magyarorszagi Romanok (ROMANII DIN
UNGARIA) Budapest, 1907, care contine planurile si masurile pentru desfiintarea
romanilor ca natiune. Au fost tiparite in secret doar 25 de exemplare pentru
uzul exclusiv al guvernului. In acest tratat din care doua exemplare exista in
Legea
presei pentru Transilvania si aplicarea ei de catre justitia maghiara se
inscrie ca un act criminal indreptat impotriva libertatii de exprimare a
populatiei romanesti majoritare, care alaturi de cenzura s-a constituit intr-un
factor activ al politicii de deznationalizare fortata. Printr-un lung sir de
procese de presa, statul maghiar a terorizat redactiile ziarelor si gazetelor
romanesti, pe colaboratorii acestora, incercand sa transforme presa din
Transilvania intr-o anexa a presei unguresti, rupand-o de problemele grave
politice, economice, culturale si spirituale ale romanilor, sa-i anuleze continutul
protestatar si revendicativ, sa-i taie legaturile cu presa din Romania, sa-i
extirpe ideile militante pentru constituirea statului national unitar.
Pana
la aparitia legilor draconice Appony din 1907 care prevedeau maghiarizarea
invatamantului nemaghiarilor, statul ungar nu a subventionat nici un fel de
scoala cu limba de predare romana.
Scolile
romanesti au fost intemeiate si sustinute de cele doua biserici, ortodoxa si
greco-catolica sau unita cum i se spune in mod curent. Strategia de
maghiarizare fortata a inscris invatamantul romanesc ca obiectiv prioritar,
supunand scolile unui proces dur de aliniere la invamantul de stat maghiar.
S-au
sporit treptat orele de limba maghiara. S-a impus un continut maghiarizator
manualelor scolare. S-a pretins ca examenele de sfarsit de an sa se sustina in
limba maghiara.
Appony
Albert, ministrul invatamantului: ...in cativa ani legea va nimici toate
scolile nepatriotice...fiecare scoala si invatator, fara considerare la
caracterul scoalei si la imprejurarea ca beneficiaza sau nu de ajutorul de
stat, se indatoreaza a dezvolta si intari in sufletul elevilor spiritul de
alipire catre patria maghiara. Punctul acesta de vedere trebuie sa predomine
intreaga instructiune.
Arthur
Nichelson, consul general al Marii Britanii la Budapesta, intrun raport catre
ministrul de externe al Marii Britanii in anul 1891, luna iunie:
...Plangerile
romanilor transilvaneni sunt determinate in primul rand de maghiarizarea
scolilor intretinute de ei din fondul bisericesc. Este aproape imposibil sa
scoti un numar suficient de invatatori romani cunoscatori ai limbii maghiare,
de aceea exista temerea ca scolile nationale bisericesti vor fi inlocuite din
ce in ce mai mult cu scoli maghiare de stat. Cererile romanilor pentru
deschiderea de scoli medii au ramas nerezolvate si din 1868 n-a mai putut fi
intemeiat nici un nou gimnaziu romanesc. 0 a cincea scoala medie care le
apartinuse mai inainte a fost chiar inchisa.
La
cele 3.500.000 romani din Transilvania existau 4 licee si un gimnaziu sustinute
de Biserica ortodoxa.
Ministrul
Belgiei la Viena, Barchgrave in raportui din 19 noiembrie 1892 catre ministrul
de externe al Belgiei: ... Articolul 17 din "legea nationalitatilor"
da indicatii in mod oflcial guvernului sa stabileasca si sa intreatina pe
cheltuiala statului in provinciile cu notionalitati diferite, scoli medii avand
ca limba de predare limba romana. Romanii numara in comitatele din Alba de Jos
mai mult de 78% din Bistrita Nasaud peste 67%, din Fagaras peste 90%, din
Solnoc-Dabaca peste 77%, din Turda-Aries peste 73%. Guvernul liberal insa, in
cei 25 de ani de existenta, n-a infiintat nici o scoala medie, ci dimpotriva, a
facut tot ce s-a putut ca sa suprime liceul roman din Beius pe care-l
infiintase episcopul Vulcan, si lucrurile nemergand deloc bine, contele Csaky
l-a transformat intr-un liceu unde totul se preda in ungara.
Georges
Clemenceau in ziarul LA JUSTCE din 12 mai 1894: ...Scolile romanesti sunt
sustinute prin subscriptie privata, iar in ele invatamantul trebuie sa se faca
in limba maghiara.
In
anul 1868 se introduce invamantul maghiar de stat in Transilvania.
Limba
maghiara a fost introdusa ca obiect de studiu in scolile confesionale, ale
asociatiilor si persoanelor publice sau private. In guvernarea Tisza Kalman,
legile scolare Trefort din 1879 si 1883 au prevazut ca in toate scolile primare
limba de predare sa fie maghiara. In 1891 legea Csaky introduce maghiara si in
gradinitele de copii. In articolul 12 din legea Appony
(1907) se prevede ca guvernul are dreptul de a suprima orice scoala romaneasca
daca acest lucru este reclamat de interese superioare de stat, hotararea
ministrului de resort fiind inatacabila. Art. 17 din lege spune:
...invatatorii
trebuie sa intareasca in elevi spiritul de atasament la Patria ungureasca si
constiinta ca apartin natiei ungare.
La
10 martie 1907 in timp ce la Budapesta se dezbatea proiectul legilor Appony,
romanii au tinut la Blaj o mare adunare populara, convocata de conducatorii a
patru cercuri electorale. Hotararea luata de aceasta mare adunare populara
prevedea in ceea ce priveste invatamantul, urmatoarele:
...
4. limbile nationalitatilor nemaghiare sunt inlaturate chiar din acele scoli
agricole intretinute de nationalitati si de bisericile lor si in modul acesta
este lezat art. 17 din legea 44 din anul 1868, care obliga statul sa poarte de
grija, in toate scolile, chiar si in scolile de stat pana la Academii fi
Universitati, ca nationalitatile nemaghiare sa foloseasca in invatamantul
public exclusiv limba lor. In celelalte scoli elementare ale confesiunilor se
acorda limbii maghiare un teren atat de mare, incat pentru limbile
nationalitatilor abia mai ramane loc. Cele mai importante obiecte de invatamant
- aritmetica, istoria, geografia, constitutia patriei trebuie predate in
legatura cu invatamantul limbii magghiare si anume din astfel de manuale si
potrivit unui astfel de plan care a fost aprobat exclusiv de catre Ministerul
Cultelor si invatamantului, o imprejurare care face aproape cu totul imposibil
invatamantul copiilor in limba lor materna.
5.
Prezbiteriul Scolilor, preotii, invatatorii si autoritatile bisericesti cele
mai inalte sunt silite sa se ingrijeasca de invatamantul limbii maghiare in asa
masura, incat fiecare copil, cand paraseste scoala elementara sa poata citi si
scrie limba maghiara... proiectul de lege prevede pedepse aspre pentru
presbiteriile scolilor, pentru preoti, invatatori, precum si pentru
autoritatile bisericesti si merge chiar atat de departe incat in multe cazuri
sisteaza chiar dreptul bisericii de a-si mentine scolile proprii.
In
aprilie 1907 parlamentul maghiar voteaza legile scolare (Appony) care vizeaza
desfiintarea scolilor confesionale romanesti, slovace si sarbe.
Urmarile
se traduc prin asasinarea a 500 de scoli romanesti numai in 3 ani de la
promulgarea legilor Appony.
Din
2756 scoli elementae romanesti inscrise in statistica anului 1880, pana in
aprilie 1907 sunt desfiintate 100 de scoli elementare romanesti. Din aprilie
1907 pana in 1916 nu mai raman in Transilvania decat 2170 de asemenea scoli.
Appony
Albert in 1911: ...Scoala care n-are in vedere principiul ca cetatenii ungari
apartin hotarat si exclusiv patriei maghiare, degenereaza intr o scoala de pacatosi si
tradatori, care scoala merita tot atat de putin sa fie tolerata ca si o scoala
infectata de orice alt soi de imorlitate.
Scurta
rememorare: 1879, se introduce limba maghiara in scolile elementare romanesti.
1891, se voteaza legea gradinitelor de copii pentru ca:
...sa
trezeasca si sa dezolte in sufletul copiilor simtamintele de alipire la patria
maghiara si constiinta apartinerii la natiunea maghiara, precum si felul de
gandire religios moral...
In
1880 se scot din cartile romanesti de lectura toate capitolele si pasajele
despre daci si romani, despre marii voievozi romani, care sunt inlocuite cu
capitole din istoria maghiara.
In
1913, conform profesorului Benedek Jancso, la ministerul cultelor se lucra la
un manual al istoriei literaturii romane care nu cuprindea decat scriitori
romani din Transilvania, ceilalti scriitori romani, apartinand altui stat. Din
cartile de lectura sunt scosi autorii din Regat din pricina ca elevii ar putea
fi dornici sa afle cine sunt acei scriitori, iar acest fapt le poate trezi idei
care sunt incompatibile cu apartinerea de natiunea maghiara.
Inca
din 1904 ministrul Berzeviczy Albert inainteaza un proiect de lege prin care
cere ca in invatamantul primar al nationalitatilor sa se introduca 17 ore
delimba maghiara pe saptamana, lasand 15 ore pentru restul materiilor.
Pentru
a castiga adeziunea invatatorilor la programele de maghiarizare a
invatamantului primar se ridica leafa de la 600 de coroane la 1000 coroane
anual, apoi la 1200 si in 1914 la 1400 coroane anual. Asta inseamna ca
parohiile romanesti saraace abia isi puteau plati invatatorii.
Spre
a inchide scolile romanesti care-si desfasurau activitatea in case taranesti
s-au fixat prin lege dimensiunile claselor. Dupa care au curs inspectii dupa
inspectii si masuratori dupa masuratori. Daca dimensiunile claselor erau mai scunde
cu 10-12 centimetri, autoritatea ia masuri radicale.
Suspenda
invatatorii si inchide scoala. Sunt destule cazuri in care dupa ce a fost
inchisa scoala romaneasca fiind necorespunzatoare ca dimensiuni, a fost
transformata in scoala ungureasca.
Spre
a maghiariza elevii romani, statul creaza orfelinate si internate conduse
exclusiv de pedagogi unguri la Halmi, Debretin, Seghedin, Torokszentmiklos,
Cluj, Sibiu, in targurile secuiesti. La Seghedin se aflau zece asemenea
institute de maghiarizare pentru nationalitati in care invatau si se
desnationalizau 4000 de copii romani, sarbi si svabi. Asemenea institute sau
organizat Si pentru maghiarizarea fetelor. Dupa modelul alcatuirii corpului
de ieniceri, statul maghiar a imaginat obligativitatea ca toti copiii romanilor
sa fie crescuti de stat de la o anumita varsta.
Izbucnirea
primului razboi mondial a pus capat planurilor unguresti de maghiarizare
fortata prin intermediul scolilor elementare.
Razboiul
sistematic dus de stat pentru maghiarizarea scolilor secundare romanesti se
poarta sub aceeasi flamura a silniciei legiferate. in 1913 existau in
Transilvania 4 licee, 1 gimnaziu clasic, 1 gimnaziu modernreal, 7 preparandii
sau scoli normale superioare, o preparandie de fete infiintata in 1911.
Invatmantul se facea exclusiv in limba romana. Tisza Koloman deschide
ostilitatile impotriva scolilor secundare romanesti. In mai multe randuri le
inchide. Exemplu celebru este al gimnaziului de la Blaj asupra caruia voi
reveni. in 1883 Tisza Koloman introduce in scolile secundare romanesti limba
maghiara ca obiect de studiu. De pe la 1910 ministerul de resort si
autoritatile au inceput sa pretinda ca macar jumatate din procesul de
invatamant sa se faca in ungureste. Daca la Blaj, Brasov si Nasaud actiunea
statului maghiar s-a izbit de o rezistenta impenetrabila, la Beius, din pricina
slabiciunii forurilor romanesti, ocarmuirea a reusit sa impuna ca in cursul
inferior jumatate din studii sa se faca in limba maghiara; iar in cursul
superior limba romana sa aiba doar 4 ore pe saptamana studiului literaturii
romane.
Neaprobandu-se
invatamant universitar in limba romana, statul maghiar a facut concesia ca la
universitatile din Cluj si Budapesta sa functioneze cate o catedra de limba
romana, cu intentia de a transforma aceste catedre in centre politice de
presiune. Pentru inceput guvemul numeste la Cluj pe Grigorie Silazi, iar la
Budapesta pe Alexandru Roman, oameni onesti. Dupa moartea lor, autoritatile isi
dezvaluie intentiile numind la Cluj un renegat notoriu pus in slujba hungarismului,
Grigorie de fapt Gergely Moldovan a carui numire a fost apreciata de autorii
Memorandumului ca o ofensa adusa poporului roman si invamantului superior; iar
la Budapesta pe Ion Ciocan, tradatorul care ajutase guvemul sa puna mana pe
averile fondului graniceresc din Nasaud. Cand la 1909 Ciocan se retrage,
guvernul numeste la catedra pe Iosif Silgescu, spion notoriu al episcopiilor
greco-catolice si nevrednic combatant pe frontul antiromanismului. Un fel de
Gabriel Andreescu de astazi. Sau un alt nimeni, Valentin Stan.
Este
edificator pentru modul in care guvernul maghiar a dus politica de maghiarizare
fortata a scolilor romanesti din Transilvania, ordinul Ministrului de interne,
Prenay Joszef catre comitii comitatelor si primarii din Ardeal cu privire la
asa zisa demonstratie antistatala cu caracter daco-roman a elevilor gimnaziului
din Blaj.
Citez
din ordin: ... Dupa cum este stiut, in randurile elevilor gimnaziului din Blaj
au avut loc la mijlocul lunii mai a.c. demonstratii, care au fost in mod
evident indreptate impotriva statului ungar, respectiv au avut un caracter
daco-roman. Au fost luate masuri: cei care au participat direct sau indirect la
aceste demonstratii au fost sever pedepsiti... De aceea este necesar sa se ia
cele mai severe masuri impotriva tuturor curentelor nationale, pornite de la
tineretul studios sau din alte cercuri si sa nu se tolereze nici un fel de
demonstratii nationale... sa reprimati in situatiile date, cu acelasi calm si
mijloace preconizate chiar si cele mai mici demonstratii proiectate.
Constituie
cadrul opresiv direct al hungarismului, mijlocul politic discriminatoriu prin
care se indeparteaza electoratul roman de viata politica a statului,
instrumentul activ al maghiarizarii fortate. Legea electorala din 1868
reproduce in prevederile ei intentiile politice maghiaromane de la 1848 care,
prin artificii si chitibusuri avocatesti incearca sa pastreze hegemonia
maghiara asupra popoarelor din regat dupa desfiintarea doar formala a
feudalismului. Modificarea legii electorale din 1868 in anul 1874, mentine
aceleasi prevederi discriminatorii pentru Transilvania, censul fiind de aproape
9 ori mai mare decat in Ungaria.
Asta
insemnand ca in Transilvania romanii aveau drept de vot in proportie de 3,3% in
vreme ce ungurii beneficiau de o proportie de 6,5%.
Din
MEMORANDUM: ...Pe cat de nedreapta e legea pe atat de artificiala e si
arondarea cercurilor electorale. E lucru curat ridicol a vedea cum in unele
cercuri electorale alegatorul roman e silit a calatori cale de o zi si mai mult
ca sa ajunga la localitatea unde isi poate exercita dreptul. In Transilvania
traiesc abia 200 de mii de maghiari risipiti prin o proportiune romana de peste
un milion si jumatate. Legiuitorii au purtat de grija insa, ca prin arondarea
cercurilor electorale sa asigure acestei infime minoritati maghiare majoritatea
voturilor la urna... Abuzurile savarsite cu acapararea alegatorilor sunt atat
de notorice, incat ne vedem in fata unei organizari sistematice a coruptiunii
electorale, al carei sprijinitor si factor principal se adevereste a fi insusi
organismul administrativ al statului ungur. In fata acestei falsificari
generale si sistematice a alegerilor este prea natural, daca chiar in dieta
ungureasca s-au simtit mai multi insi indemnati a-si ridica glasul pentru
apararea dreptului de libertate electorala care, precum se stie, si azi e un
"pium desiderium". Atat de departe merge in statul ungar coruptiunea
electorala si violentarea constiintelor, abuzul de putere ce se face in alegeri,
incat numai cu capul la mana se mai poate avanta cetateanul in luptele
electorale si alegerile au ajuns sa aiba infatisarea razboiului civil...
poporul
roman afla ca ar fi o intreprindere nedemna si nepatriotica de a intra cu
ciomagul si cu toporul in lupta pentru validarea celui mai cardinal dintre
drepturile sale.
Guvernul
hungarist de la Budapesta a urmarit in mod deliberat excluderea de la vot a
romanilor prin censul marit impus pe venitul proprietatii de pamant si prin
eliminarea tuturor celor care nu stiau citi si scrie in limba maghiara.
Din
raportul consulului general al Marii Britanii la Budapesta, conform lui Scotus
Viator/ R.V. Seton-Watson in RACIL PROBLEMS IN HUNGARY,
Astfel
astazi 67,4% din toti alegatorii transilvaneni sunt nobili.
...Romanii
sunt exclusi prin tot felul de siretlicuri de la functiile administrative
obtinute prin alegeri...
Conform
legii electorale, dupa cum se desprinde si din citatele de mai sus, aveau drept
de vot nobilii, mosierii, clerul avocatii, functionarii si foarte putini tarani
instariti, pana in 1848 fiind iobagi. Numarul deputatilor nu se stabilea
proportional cu numarul populatiei. Parlamentul din Budapesta numara in 1910
413 deputati din care: 393 unguri, 13 germani, 2 slovaci si 5 romani.
Votului
universal cerut de romani Si prin MEMORANDUM i s-a opus contele Tisza, seful
guvernului, care a condus Ungaria 15 ani intre 1875- 1890 afirmand ca:
...acesta ar fi fost mai fatal decat orice pericol de criza, intrucat el ar fi
nimicit in mod definitiv statul national.
PESTER
LLOYD din 24 iulie 1894, ziar ostil romanilor, condus de evrei, citat de Eminescu in acest sens. Citez:
...legislatiunea privitoare la acest drept (n.n. de vot) cel mai important intre
toate drepturile cetatenesti – serveste spre bucuria chitibusarilor, caci
preciziunea determinatiunilor face cu putinta chiar si un copist advocational
de o mediocra capacitate sa contesteze fiecarui om din aceasta tara dreptul de
alegator, intocmai cum il face cu putinta sa motiveze acordarea acestui drept
oricui.
Modul
de intocmire a legilor electorle exclude de la vot majoritatea populatiei
romanesti, constituindu-se in CRIMA IMPOTRIVA LIBERTATII CETATENESTI.
Dispozitiile de aplicare a legilor electorale transmise de ministrii de interne
organelor administrative in subordine si in special
Jandarmeriei, au transformat alegerile, dupa cum se consemneaza in MEMORANDUM
in razboi civil si in vanatoare de oameni cu consecinte grave pentru electoratul
romanesc.
Baronul
Banfiy Desider fost presedinte al Consiliului de Ministrii intre anii
1895-1899: ...Politica mea sovina este o nazuinta irezistibila catre un scop
determinat si catre atingerea lui cu orice pret. Acest scop este crearea unui stat
unguresc unitar si cu o singura limba. ... Sau ...Interesele Ungariei cer
ridicarea ei pe extremele cele mai sovine... far sovinism nu se poate realiza
nimic.... Acelasi fost prim-ministru Banffy Deszo (Dezider): ...in Transilvania
nu exista romani, in Transilvania exista populatie de rasa romana, ceea ce este
cu totul diferit.
Cinismul
legilor electorale se transforma in practica electorala in crima.Iata cateva
exemple mai mult decat graitoare:
20-21
octombrie 1897. Politia din
Vercerdea;
Onoriu Tilea; Zaharia Boiu; dr. I.A. de Preda la cate 3 zile inchisoare si 440
coroane amenda.
13
mai 1903. Sepreus -
24
aprilie 1904. Masacrul dela Alesd - Bihor. Taranii si socialistii veniti in
numar mare la o adunare kosuthista intrerup oratorii unguri sovini.
Husarii
sarjeaza la sabie... Jandarmii deschid focul. Cad in foc 23 de morti, 30 de
grav raniti, din care mor inca 7 insi, raniti usor peste 100 de participanti.
Nici unul dintre atacatori nu este ranit.
26
decembrie 1904, a doua zi de Craciun la Bretea - Hunedoara. Ion Iuga este
osandit la 10 zile temnita si 100 coroane amenda. Motivul: si-a indemnat
consiatenii sa se fereasca de straini si sa nu se vanda la alegeri.
Adica
a facut agitatie impotriva natiunii maghiare si a statului national maghiar.
16
februarie 1905. Cehul - Silvaniei, Salaj. Alegere de deputat. Cete de batausi
unguri organizate de autoritati si inarmate cu pari ataca alegatorii romani
care vor sa-si voteze candidatul. Presedintele comisiei de alegeri nu intervine.
Jandarmii fac haz. Sunt schiloditi 30 de votanti romani. Gheorghe Pop de
Basesti, presedintele Partidului National Roman, la venerabila varsta de 80 de
ani se alege cu capul spart. Presedintele comisiei dispune arestarea tuturor
alegatorilor romani pentru producerea de tulburari, expulzandu-i de la vot.
17
aprilie 1906. Birchis, Caras-Severin. Satenii nu vor sa voteze candidatul
ungur. Jandarmii deschid focul asupra multimii. Rezultatul: 1 mort, 1 grav
ranit.
27
aprilie 1906. Amati, Satmar. Echipele de soc electorale ucid noaptea cu
securile pe satenii Gheorghe Conci, Ioan Suta si Iosif Dragos care facusera
propaganda pentru candidatul roman. Autoritatea nu intreprinde nici o ancheta.
29
aprilie 1906. Tot Cehul-Silvaniei. Ziua alegerii pentru parlament.
Echipele
electorale de soc ataca alegatorii romani. Sub ochii jandarmilor ucid in batai
cu ciomegele si lanturile pe parohul Demetriu Pop din Motis, pe Iacob Botis din
Naprade si inca un alegator.
29
aprilie 1906. Corni-Salaj. Jandarmii deschid foc asupra votantilor care se
incoloneaza sa mearga la Somcuta-Mare pentru a-l vota pe dr. Al.
Vaida
Voievod. Cad morti in drum: Ioan Gont, Niculae Pop a lui Costa.
Raniti:
Zaharia Pop, Costan Bert, Ioan Costin.
9
mai 1906. Baia Mare. Echipele de soc ataca noaptea romanii pe strazi si in
case. Sunt ucisi 6 romani; alti 3 sunt raniti mortal, mai multi sunt raniti
usor. Autoritatile aresteaza 27 de unguri, care sunt eliberati in aceeasi zi.
Trebuiau sa voteze.
16
mai 1906. Dobra. Alegere de deputat. Romanii disciplinati asezati in siruri
lungi. Cand presedintele vede ca dr. Aurel Vlad intruneste majoritatea
zdrobitoare a voturilor, da ordin sa se suspende votarea si jandarmii sa
imprastie alegatorii romani.
Acestia
ataca la baioneta. Este ucis un batran fiind lovit in cap cu patul armelor. Mai
multi alegatori sunt raniti. Cand jandarmii vor sa deschida foc, comandantul
detasamentului de infanterie venit de la Orastie pentru asigurarea ordinii,
revoltat de actiunea criminala a jandarmilor, da ordin infanteristilor sa-i dezarmeze.
14
august 1906. preotul din Hodos, Simeon Blajovan este condamnat la 1 luna
temnita si 10 coroane amenda pentru violenta fata de autoritati in decursul
alegerilor parlamentare.
9
mai 1907. Tinca - Bihor. Alegeri de deputat. Jandarmii impusca mortal pe G.
Marcas si aresteaza mai multi alegatori romani pentru nesupunere in fata
autoritatilor.
22
august 1907. Beius. Alegerea patriotului memorandist, preotul Vasile Lucaciu ca
delegat in parlament. Jandarmii strapung cu baionetele pe taranul I. Dragoi
si-l poarta siroind de sange prin satele din jur ca sa inspaimante alegatorii
lui Vasile Lucaciu.
13
octombrie 1907. Tribunalul din Oradea Mare preia cazul alegerii de deputat la
Tinca, unde jandarmii l-au impuscat mortal pe G. Marcas. 36 de martori dovedesc
nevinovatia acuzatiilor. Tribunalul tine sa-si dovedeasea apartenenta la
hungarism, condamnand taranii Moise Cos la 2 ani temnita, Gheorghe Cos la 8
luni si Ioan Bertea la 3 luni temnita. Motivul? Agitatie contra statului
maghiar si nesupunere fata de autoritati. Toti martorii au dovedit ca Gheorghe
Cos n-a fost in sat in ziua de 9 mai. Lucra la camp.
Sentinta
a ramas nesehimbata.
11
ianuarie 1908.
Motivul?
A indemnat satenii sa nu-l primeasca in casa pe candidatul ungur.
21
mai 1910. Margineni - Fagaras. Padurarul erarial Erdosi si 5 jandarmi ridica o
poarta de verdeata in capul satului pe sub care sa-l poarte in triumf pe
candidatui ungur Verner Gyula. Sas maghiarizat. Notez ca Margineni era un sat
curat romanesc. Taranii curiosi, mai ales femei si copii vor sa vada alaiul
candidatului. Jandarmii interzic iesirea din sat. Cum multimea sta in priveala
padurarul si jandarmii deschid foc asupra ei. Cad morti feciorii Valer Ilie si
Gheorghe Vlad. Multimea fuge in panica.
Jandarmii
si padurarul Erdosi o urmaresc cu foc. Cad morti feciorasii Gherasim Pandea si
Ioan Suvaina de 16 ani. David Lie cade ranit grav, murind dupa putina vreme.
Ancheta oficiala stabileste ca jandarmii si padurarul erau in legitima aparare.
27
decembrie 1910.
Preotul
nu vrea sa-l treaca pe lista.
Taranii
il propun pe Ilie Marhau. Bisztray se opune. Taranii il ridica pe umeri pe Ilie
Marhau si vor sa-l duca in fata pretorului care, scandalizat de curajul taranilor,
da ordin jandarmilor sa imprastie multimea. Se trage foc.
Se
trece la atac cu baioneta. Cad 3 morti, 2 ucisi de gloante, unul strapuns pe la
spate cu baioneta. Mai cad 7 raniti care sunt transportati peste munti si vindecati
la Spitalul Brancovenesc din Bucuresti. Ancheta stabileste a jandarmii au fost
in legitima aparare.
Anul
1911 inregistreaza la capitolul CONSECINTE ale legilor electorale procesul
preotului Aurel Popovici din Ticvaniul Mic, Caras-Severin pedepsit cu o luna
temnita si 200 coroane amenda si pe al taranului Gruia Buna care este pedepsit
cu 2 luni de puscarie si 200 coroane amenda pentru motivul ca au dojenit pe cei
care-l votasera pe tradatorul Segeszku Jozsef.
Lista
asa ziselor delicte "electorale" este departe de a fi completa. In
retragerea ei din Transilvania, armata ungureasca a incendiat sau a transportat
spre Ungaria arhivele compromitatoare. Din putinele documente ramase in
paginile presei romanesti haituita de autoritatile hungariste, se desprinde
concluzia bestialitatii criminale prin care statul maghiar a incercat sa-si
impuna vointa electoratului romanesc, siluindu-i dreptul de optiune libera,
incercand sa-i maghiarizeze votul sau sa-l indeparteze de la urne prin crima,
silnicie si violenta.
In
anul 1994 am primit de la baimareanul Sabin Muresan doua caiete dictando
continand traducerea legilor statului maghiar de dupa 1867 pana in 1919,
traducere care confruntata cu o suma de documente de epoca ii atesta caracterul
stiintific, autorizandu-ma sa-l citez pe autor in bibliografia acestei carti.
Primul
razboi mondial marcheaza agonia imperiului austro- ungar. In timpul acestuia
politicienii unguri in loc sa caute caile de intelegere cu popoarele subjugate,
inaspresc masurile de maghiarizare fortata si de excludere a acestora de la
viata politica.
Pe
aceasta linie absurda antiistorica de miopie politica se inscrie proiectul de
reforma electorala prezentat la 21 decembrie 1917 de ministrul Vaszonyi. Prin
acest proiect 61,7% din electoratul Ungariei erau maghiari si doar 9,8% erau
romani desi populatia romaneasca insuma un procent de 61,7% fata de 54,5% cat
reprezinta populatia ungureasca.
In
1918 contele Bethlen prezinta un alt proiect de reforma electorala care mentine
principiul suprematiei maghiare, drepturile electorale fiind conditionate de
cunoasterea limbii unguresti - vorbit si scris – restrictia cuprinzand si pe
militarii decorati pe front.
Legile
scolare restrictive aduc o incalcare a autonomiei bisericesti, biseriea fiind
principala forta economica si spirituala care a infiintat, subventionat si
programat invatamantul in limba romana in scolile confesionale din intreaga
Transilvanie, Banat, Crisana si Maramureasl istoric.
Pentru
a maghiariza preotimea, una din categoriile sociale de rezistenta nationala
eroica, rezistenta impinsa pana la martiriu, guvemul maghiar al anului 1900
incearca sa corupa clerul romanesc prin introducerea unei indemnizatii anuale
numita congrua. Se voteaza legea congruei pe timp de 9 ani astfel: preotii cu 6
clase liceale primesc o indemnizaaie anuale de 800 coroane, cei cu
bacalaureatul o indemnizatie de 1200 coroane.
Rezultatul
este invers decat cel scontat de autoritati. Intarita material preotimea are
acces la tipariturile romanesti si se intareste in credinta patriotica. In 1909
guvernul revine asupra legii si conditioneaza acordarea congruei de atitudinea
patriotica ungureasca. Daca preotul este reclamat ca antimaghiar i se retrage
congrua. De aici un sir intreg de santaje, care prinde la destui preoti,
proveniti din familii taranesti sarace, la oficierea slujbelor religioase.
Lovitura
de gratie data bisericilor romanesti a incercat sa fie infiintarea unor
episcopii unguresti ortodoxe si unite sub jurisdictia carora sa fie puse
bisericile noastre. Se reia planul mai vechi de a se infiinta o episcopie
greco-catolica la Hajdu-Dorog. Insist asupra subiectului fiind el de mare
actualitate si implicand atunci, ca si acum, Vaticanul in lupta lui impotriva
ortodoxiei.
Guvernele
unguresti si-au inceput demersurile in acest sens pe langa
Episcopii
greco-catolici sunt invitati ceremonios la conferintele episcopilor
romano-catolici, incercand sa li se impuna hotararile acestor conferinte.
Prin falsificarea recensamantului populatiei
din 1910 s-au scos la iveala 300.000 de unguri greco-catolici. De fapt ruteni
si romani maghiarizati, sau care vorbesc si ungureste.
Pe
aceste date guvemul
Curtea
imperiala de la Viena sprijina demersul contelui
La
9 februarie 1912 se organizeaza o noua conferinta la care mitropolitul unit de
la Blaj, Victor Mihali este somat dc ministrul cultelor sa participe. De fapt
mitropolitul Mihali si conferinta episcopilor inaintasera la Roma un memoriu
prin care se explica manevra guvernului care in fapt urmarea desnationalizarea
romanilor, reproducand afirmatiile contelui Zichy, ministrul Cultelor. Citez:
...aceasta este o episcopie inainte de toate ungureasca, ca ungurii o socotesc
ca o dioceza cu limba bisericeasca maghiara.
In
tratatul strict secret semnat de Huszar Antal despre care a mai fost vorba in
aceasta carte se scrie ca Biserica Ortodoxa este cel mai de seama factor al
nazuintelor romanesti. Ca se impune desfiintarea autonomiei Bisericii Ortodoxe
si abrogarea statutului ei organic ca astfel sa dispara aceasta cangrena
polilica care roade trupul natiunii si al tarii. Biserica Greco- Catolica s-a
integrat in curentul de politica ultraromaneasca.
29
mai 1912.
Episcopul
Demetriu Radu si parintele Vasile Lucaciu iau drumul Romei spre a protesta.
1
iulie 1912 apare bula papala CHRISTIFIDELE GRAECI prin care se infiinteaza
episcopia unita de la Hajdu-Dorog in care sunt arondate 100 de comune
romanesti, urmand ca cea mai mare parte a serviciului divin, precum si
administratia se fac in ungureste. Episcopia este pusa temporar sub ascultarea
episcopului rutean maghiarizat Antoniu Papp din Munhaci, vicar fiind Mihail
Jaczkovics.
Infiintarea
episcopiei greco-catolice unguresti de la Hajdu-Dorog determina doua reactii adverse.
Preotimea greco-catolica romaneasca se opune vehement poruncilor vicarului. Se
tin mari adunari populare de protest. Se trimit telegrame nuntiului papal de la
Viena si Papei la Roma. Administratia hungarista ia masuri drastice.
Intareste posturile de jandarmi din comune si
dezlantuie teroarea impotriva romanilor greco-catolici.
aprilie
1913. Vicarul Jaczkovics face o vizita canonica pe teritoriul noii sale
dioceze. In alai sunt incadrati doi subprefecti si pana la 50 de jandarmi.
Compozitia alaiului episcopal este de la sine graitoare.
9
aprilie. Comuna Resighea-Satmar. Preotul Cornel Alexandru refuza sa-l
recunoasca pe vicar drept superior. Nu vrea sa stea de vorba cu Jaczkovics.
Satenii il huiduie. I se striga sa iasa afara din sat. Il bat cu tina (noroi)
si cu oua clocite.
10
aprilie. Comuna Moftinul Mic. Precaut, vicarul este insotit de reprezentantii
autoritatii. Subprefectul Madarassy. Preotul Gheorghe Muresanu oficiaza in
biserica. Vicarul insotit de subprefect intra in altar.
Vestea
strange poporenii care striga ca vicarul sa iasa din biserica si din comuna.
Cativa barbati il scot din biserica pe sus.
Este
obligat ca impreuna cu subprefectul sa se urce in trasura si sa paraseasea
Moftinul, petrecuti cu huiduieli si oua clocite. Reactia apostolic-hungarista
este prompta. Jandarmii ascunsi afara din comune navalesc pe ulite si incep
catehizarea taranilor cu patul armelor, baioneta si garbaciul. Dupa aceasta
arvuna, aceeasi jandarmi fac o noua navala apostolica, de data asta in noaptea
de 10 pe 11 aprilie spre orele 2.00. Il aresteaza pe preotul Gheorghe Muresan
si inca 15 sateni si-i duc pe jos, sub escorta, in temnita de la Satu- Mare.
Pentru punerea lor in libertate guvemul cere o cautiune de 160.000 coroane.
Arestatii stau in temnita de la 11 aprilie 1913 pana la 23 aprilie 1914. Mai
bine de un an de puscarie pentru impotrivirea la maghiarizarea slujbelor
religioase.
11
aprilie. Comuna fruntasa Dob, astazi Doba primeste vizita canonica a vicarului
naravit la oua clocite. Fiind postul Pastelui, protopopul Mihai Ciurdariu
oficia sfanta slujba. Protopopul era planificat ca de la 1 mai sa-si inceapa
cele 3 luni de inchisoare la care fusese condamnat pentru crima de asi fi
indemnat enoriasii, de la amvon, sa-si invete copiii sa se roage in limba
romaneasca si sa cumpere calendare romanesti. Vicarul insotit de doi
subprefecti si 16 jandarmi poposesc la proprietarul ungur Kerekes Laszlo.
Cand
alaiul pleaca spre casa parohiala, satenii trag clopotele in dunga. Semn de
primejdie. Poporenii se strang in graba. Striga: Nu ne trebuie Hajdu-
Dorog...Ajunsi la casa parohiala trimit doi jandarmi sa-l aduca pe epitrop
caruia i se porunceste sa se duca la biserica dupa protopop. Biserica este
inconjurata de multimea care striga: Nu-l dam pe domnu' parinte... Epitropul nu
este lasat sa intre in biserica. Jaczkcovics si subprefectii incearca sa treaca
prin multime. Sunt opriti. Se intorc la casa parohiala. 0 delegatie de fruntasi
ii declara vicarului ca satenii nu-si vor parasi biserica si limba romaneasca.
Concluzia: Nu ne trebuie Hajdu-Dorog. Dialogul
este cu totul exemplar. Jaczkovics le spune fruntasilor ca a fost preot rutean
la sat si acum este cel mai mare ungur. Raspunsul taranului fruntas Ioan Ceghi:
Dumneatale
fiind om invatat, sa-ti fie rusine ca ti-ai lasat limba, domnule! In vremea
acestei intalniri memorabile, jandarmii si-au facut meseria. Batai cu patul
armelor. Femei izbite cu capul de zidul bisericii, faptul spre a fi mai
convingator subliniat verbal, in afara de injuraturi, prin indemnul: Sarutativa
biserica, daca vi-i asa de scumpa! Multimea infuriata ii dezarmeaza pe
jandarmi. Vicarul si subprefectii intocmesc un proces-verbal, cerandu-i sotiei
protopopului sa-l semneze. Aceasta refuza. Echipa sta in Dob pana pe-nserat
fara sa poata da ochii cu protopopul. Cand se retrage este petrecuta cu
huiduieli si oua clocite.
In
unele sate jandarmii sparg usile bisericilor spre a-i deschide cale, vicarului.
Epitropii arunca cheile bisericilor in fantani spre a nu le preda vicarului.
Protopopul
Ciurdariu in varsta de 70 ani este intemnitat la Seghedin.
Dupa
ispasirea primei pedepse este arestat din nou.
Motivul:
s-a impotrivit autoritatilor. Multi preoti sunt arestati si condamnati intre 3
si 6 luni de temnita. Motivele: au indemnat enoriasii sa se duca la marea
adunare de la Alba-Iulia. Impotrivindu-se infiintarii episcopiei de la Hajdu-
Dorog au atatat pe romani impotriva natiunii maghiare.
23
aprilie 1914. Dupa un an de inchisoare preventiva se judeca procesul preotului
Gheorghe Muresan si al taranilor din Moftinu Mic. Din 30 de acuzati, intre care
figureaza si doua femei, sunt condamnati 15 tarani, preotul primind 1 an si 6
luni de inchisoare. Nu scapa nici sateanul fruntas Uoan Ceghi in varsta de 63
ani care l-a infruntat pe vicar la Dob. Este pedepsit cu 8 luni si 3 saptamani
de inchisoare ordinara. Taranii din Moftin primesc intre 3 si 6 luni temnita
ordinara.
23
februarie 1915. Suntem in plin razboi mondial. Autoritatile unguresti au trimis
in linia intai 300.000 de romani din care vor muri 100.000. Finalul procesului
silnic de maghiarizare prin biserica este spectaculos, tragic si exemplar. Ilie
Catarau pune o bomba artizanala in palatul noului episcop de Hajdu-Dorog,
Miklossy. Rezultatul razbunarii:
vicarul
Jaczovics cel care catehiza romanii cu baioneta si patul armelor jandarmeresti,
impreuna cu doi dintre apostolii lui zelosi sunt ucisi.
Episcopul
Miklossy si inca 20 de slujbasi sunt raniti. Dupa atentat statul hungarist reia
ofensiva apostolica cu si mai mare inversunare.
In
1894 se voteaza legea colonizarii. Zonele compacte romanesti din Transilvania
cu o economie pe cale de a se inchega
dupa abolirea iobagiei, au fost penetrate cu colonistii unguri recrutati
dintre muncitorii agricoli fara pamant din pusta ungureasca.
Politica
de colonizare si industriala, care are ca scop intarirea si expansiunea
ungurilor, ne poate ajuta sa patrundem in mijlocul nationalitatilor.
Fondul
de colonizari este la inceput de 3 milioane de forinti. In 1910 ajunge la 10
milioane forinti. Cu el se cumpara pamant in Transilvania pe care se
colonizeaza muncitorii agricoli din pusta. Adica 7.524 loturi insumand 91.000
ha.
In
asezarile noi statul cladeste scoli unguresti si biserici. Cum colonizarile nu
dau rezultatele scontate, prietenul premierului Tisza Koloman, ziaristui
Beksics Gustav propune ca obiectivul principal al colonizarilor sa fie orasele
care, la randul lor, vor maghiariza satele. Statul infiinteaza in orasele
transilvanene o puzderie de institutii financiare si industriale, colonizand
meseriasi si functionari unguri care au dat la vremea respectiva un puternic
accent unguresc acestora.
Comitatul
Caras-Severin populat in intregime de romani a facut obiectul strategiei de colonizare
a ministrului Daranyi. Aici se ridica sate unguresti pe seama statului. De la
case incapatoare, suri, biserici si scoli, totul a fost cladit cu fonduri de la
buget.
Dislocarea
armatei se face conform aceleiasi strategii de colonizare. In tinuturile
romanesti sunt aduse trupe unguresti. Soldatii romani sunt inrolati la honvezi
- trupe de infanterie - comenzile se dau in ungureste, ofiterimea este de un
sovinism salbatic, pedepsele sunt barbare.
Un
aspect complementar si perfid al colonizarilor il constituie politica economica
diferentiata, practicata de statul hungarist fata de zonele majoritar romanesti
si cele unde erau insule maghiare si secuiesti. Vastele tinuturi romanesti sunt
scoase din planificarea investitiilor. Soselele, caile ferate, morile,
gatarele, fabricile se construiesc in putinele zone cu populatie ungureasca. Se
merge atat de departe cu aceasta forma de sprijin a ungurimii si de persecutare
a romanilor incat pana si garile se construiesc sa slujeasca doar asezarilor
unguresti. Locuitorii marilor comune romanesti trebuie sa strabata distante
mari spre a ajunge la o gara, in vreme ce calea ferata trece prin apropierea
acestor comune.
Functionarizarea
statului este o alta metoda complementara de maghiarizare. Pe la 1915 Ungaria
era slujita de 500.000 de functionari sovini, multi din ei adusi in
Transilvania cu misiuni foarte exacte. Din 8
milioane de unguri, statul sustine material 2 milioane, daca luam in
consideratie ca cei 500.000 de functionari au familii formate din cel putin 4
membri. Celelalte natiuni insumand 12 milioane sunt doar contribuabile la
bugetul din care se intretine armata de functionari si familiile acestora.
Conform
legii nationalitalilor ar fi trebuit ca statul sa plateasca 200.000 de slujbasi
unguri si 300.000 de slujbasi romani, sarbi, slovaci, ruteni si germani.
Pentru
a grabi desfiintarea natiunii romane si a sterge de pe harti toponimia
romaneasca, in 1897 se promulga Legea numirilor de localitati, prin care se dau
nume ungurest tuturor satelor si oraselor cu nume nemaghiare din Ungaria, ca si
tuturor statiilor de cale ferata.
In
1898 apare la Budapesta, A 2-a editie revazuta si imbunatatita, Imprimeria din
Pesta, Soc. Anonima a lucrarii HOGY MAGHYAROSITKSUC
A VEZETEKNEVEKET? adica CUM SA
Comparabil
cu botezul religios prin care omul devine crestin si membru al comunitatii
crestine, maghiarizarea numelui patronimic, imbracand caracterul unui botez
national, opereaza admiterea definitiva a maghiarului purtator al unui nume
strain in societalea maghiara, printre adevaratii copii ai natiunii. Acest
botez, expresie a credintei patriotice, este mai important din punct de vedere
social si national decat botezul religios. In timp ce acesta din urma nu face
decat sa confere un prenume si sa mareasca numarul credinciosilor, botezul
national redand maghiarilor numele de familie, face sa creasca increderea
reciproca intre noi si contribuie la a ne face egali, jucand astfel un rol etic
de prim ordin in unificarea natiunii noastre.
Numele
maghiar este, ca sa spunem astfel, credo-ul politic al maghiarului...
Maghiarizarea numelui este un juramant de fidelitate, un legamant patriotic...
Cutare reprezentant eminent al literaturii noastre, al fiintei noastre, al
artei noastre, foarte adesea nu e considerat ca maghiar din moment ce poarta un
nume de rezonanta straina si in fiecare caz identic cultura
noastra se gaseste in pierdere sensibila a prestigiului dincolo de granita...
Las
comentariul textului pe seama cititorilor.
Ferindu-i
pe dornicii de a-si maghiariza numele de ispita de a-si alege nume nobiliare
"ilustre" ca Rakoczi, Batthany, Banffy, autorul face recomandari
ample: sa se adauge un i la numele locului de bastina Arad - Aradi; sau sa se
aleaga un nume din toponimia Ungarei careia sa i se adauge un i: Bekes -
Bekesi; sau sa-si puna numele profesiei: Acs (dulgher), Barbely (barbier); sunt
recomandate nume pentru intelectuali, vechile genuri de producrie furnizeaza si
ele nume din belsug; iar daca cel care-si maghiarizeaza numele tine neaparat sa
transmita urmasilor numele neamului pe care l-a renegat, poate sa se cheme
Bajor (bavarez); Gorog (grec), Horvat (croat), Tot (slovac) si desigur Olah
(roman).
Culoarea
parului, regnurile din natura, denumirea zilelor de nastere, sufixele adaugate
substantivelor, onomastice din literatura maghiara, ofera
Procedura
este simpla si contine: actul de nastere, certificatul de apartenenta la o
comuna, cererea si timbrul de 50 a "krayezari".
Ziarul
EGYETERTES facea urmatoarea constatare in iunie 1904.
Citez:
...dupa treizeci de ani de legislatie maghiarizanta, maghiarizarea
nationalitatilor este o imposibilitate, o halucinatie, care nu face decat sa
alimenteze si sa atate mereu adanca nemultumire a nationalitatilor nemaghiare.
BUDAPESTI
HIRLAP (Cotidianul budapestan) din 18 mai 1904, intrun articol, semnat de
prietenul premierului Tisza Kalman sau Koloman, ziaristul sovin Bekists Gustav:
...Stapanirea limbii nu face pe nimeni maghiar... Tocmai agitatorii daco-romani
si slovacii cunosc cat se poate de bine limba maghiara. Clasele culte ale
slovacilor si valahilor vorbesc, in general, limba noastra. Cu toate acestea
ele nu s-au alaturat, din pacate, cauzei national maghiare.
Huszar
Antal in tomul de 1000 de pagini asupra romanilor comandat de guvern, A MAGYARORSZAGI ROMANOK, Budapest,
1907: (n.n.
ASTRA)
...de la infiintare, in 1861, si pana azi a servit fara intrerupere scopurilor
nationaliste romane fiind unul din principalii factori ai agitatiilor romane si
cel mai periculos element din punctul de vedere al politicii de stat maghiare.
Despre activitatile culturale ale ASTREI: ...in realitate sunt cele mai
potrivite ocazii pentru a trezi in poporul roman din diferite regiuni
"constiinta nationala".
Definirea
sau imposibilitatea definirii culturii romanesti in contextul culturii
unguresti ...cultura romana nu poate fi incadrata nici intr-un fel, caci in
Ungaria exista numai cultura maghiara.
Iata
masurile pe care Huszar Antal si colaboratorii lui le propun guvernului pentru
lichidarea culturii romanilor transilvaneni: controlul strict si sever,
sistematic al activiaii corurilor, orchestrelor, in perspectiva dizolvarii
ASTREI, pana atunci schimbarea denumirii in SOCIETATEA LITERARA SI CULTURALA A
ROMANILOR DIN UNGARIA, desfiintarea despartamintelor pe tinuturi ale ASTREI,
controlul ei in mod special, desfiintarea bibliotecilor satesti ale ASTREI,
epurarea bibliotecilor de carti nationaliste.
Simion
Barnutiu catre Valeriu Braniste ...La fiecare vorba ce o scriu tin inaintea
ochilor codul penal si imi inchipui ca la spatele meu sta jandarmul! In
vremurile de astazi numai asa poate sa scrie un redactor roman.
In
Transilvania ca replica la ASTRA se infiinteaza societatea culturala ungureasca
EMKE; iar in Banat, DMKE, carora statul le acorda sbventii de milioane de
coroane din care se construiesc scoli unguresti in satele romanesti si se
acorda prermii mari invatatorilor romani care obtin cele mai bune rezultate la
raspandirea limbii maghiare. Emisarii EMKE a DMKA, ca astazi cei udemeristi, au
batut satele dand mita parintilor spre a-si incredinta copiii internatelor
unguresti.
Lordul
Fitzmaurice, in 1890: ...Ungurii urmaresc o politica violenta si oarba fata de
nationalitatile supuse coroanei ungare si in special contra romanilor. In
Transilvania atitudinea provocatoare a minoritatii maghiare contra romanilor
poate declansa de la o zi la alta tulburari.
Mocsary
Ludovic, fost presedinte al Partidului Maghiar al Independentei la sfarsitul
anului 1907: ...O teama grozava ne impinge sa savarsim actiuni extravagante. Ma
refer la tendinta generala de maghiarizare... Zadarnic vrem sa negam toate
acestea, caci aceasta dorinta bolnavicioasa traieste in noi. Si constituie unul
din elementele esentiale care stau la baza politicii noastre cu privire la
nationalitati.
Unul
din vectorii de forta ai maghiarizarii a fost cel economic. Cu cat starea economica
a romanilor va fi fost sub pragul generalizat al saraciei, cu atat sansele
desnationalizarii lor ar fi fost mai mare. Toate guvernele unguresti care s-au
succedat de la 1867 pana la 1919 au imaginat o serie de masuri prin care sa
impiedice dezvoltarea economica a romanilor; iar recomandarile lui Huszar Antal
demonstreaza ca genocidul prin saracirea planificata a 3,5 milioane de oameni
n-a produs nici un fel de proces moral guvernantilor.
Huszar
Antal si coautorii tratatului amintit isi fixeaza ca prim obiectiv economic
bancile si institutiile de credit romanesti care formeaza, citez: ...o casta
independenta de functionari (cca. 600) avand zilnic contact cu poporul si care
exercita o puternica influenta nationala asupra lui. Acolo se pun la cale toate
alegerile de primari, de deputati si chiar de vladici!...
Pentru
a opri infiintarea de banci noi se propune ca bancile nou infiintate sa dispuna
de un capital social in valoare de 400.000 coroane, suma exorbitanta, iar
membrii directiunii sa dispuna fiecare de un capital in valoare de 10.000
coroane. Spre a concura bancile si institutiile de credit romanesti, autorii
tratatului propun infiintarea unor banci populare judetene maghiare care sa
acorde credite avantajoase romanilor spre a-i scoate de sub influenta
propriilor lor institutii de acest gen.
Aceeasi
politica de ingradire a romanilor spre a nu evolua economic se aplica strict si
in domeniul meseriilor si al meseriasilor. Statistica anului 1910 este
explicita: ungurii aveau 172.270 de meseriasi, adica 52,5%; sasii, 52.108 sau
15,9%; iar romanii, 88.808 sau 27,1%. In comert si banci ungurii aveau 33.533
sau 59,8%; sasii 13.285 sau 22,3%; iar romanii 9.525 sau 16,0%.
In
timpul Razboiului pentru Independenta din 1877-1878, Comitetul femeilor romane
din
Iata
raspunsul Iuditei Macelariu adresat prefectului:
Domnule prefect, Ordinul
dvs.de la 30 mai 1877 cu nr. 396, prin care ma invitati a suspenda actiunea
comitetului de doamne din
Iudita
Macelariu.
Conform
celui mai falsificat recensamant unguresc, de altfel si ultimul pentru
Transilvania - din 1910 - in cele 23 judete au fost inregistrati 2,909.260
romani si 1.617.231 unguri. Transilvania masura o suprafata de 20.259.304
jugare cadastrale din care proprietatea mare de peste 500 jugare cadastrale era
stapanita de unguri in proportie de 85%, 8% e germani si numai 6% de romani,
restul de 1% fiind "altii". In schimb mica proprietate era in mana
romanilor in proportie de 70%; ungurii posedand 19%; germanii 6%, altii 5%.
Stapanirea
micii proprietati este unul din cele mai puternice argumente pentru
anterioritatea romanilor in Transilvania. Din cele 20.259.304 jugare cadastrale
ale Transilvaniei; 11.950.547 se aflau la 1890 in posesia a 2.556.441 romani
care locuiau in 2.971 localitati; 1.146.990 unguri stapaneau doar 2.560.040
jugare cadastrale locuind in 616 localitati; 367.839 secui locuind in 417
localitati stapaneau 2.180.167 jugare cadastrale; 713.730 germani locuind in
350 localitati stapaneau 1.918.182 jugare cadastrale; 263.137 de sarbi
stabiliti in 105 localitati stapaneau 1.031.922 jugare cadastrale; 124.622
ruteni din 98 localitati aveau 453.351 jugare cadastrale;
iar 156.095 de alte nationalitati risipiti in 40 de localitati aveau cate 1
jugar cadastral, adica 156.095 jugare cadastrale.
Romanii
erau proprietari tabulari doar pe 59% din propriul lor pamant stramosesc.
Autoritatile
au facut imposibilul ca asezarile romanesti sa ramana in afara circuitului
economic, al retelei de sosele si cai ferate, incercand sa bareze accesul
satenilor nostri la credite si aruncand asupra lor povara tuturor impozitelor
statului.
Din
MEMORANDUM: ...Guvernul dispune prin slujbasii sai, ca folosirea padurilor si
pasunilor erariale sa nu i se mai dea nici pe bani poporului roman, ci sa fie
vanduta altora. Astfel, mai ales in muntii Transilvaniei, unde poporul de
veacuri s-a sustinut din prasirea de vite si negotul cu lemne, Romanii abia se
mai pot hrani...
Friedrich
Lachman, agent de informatii, raporta in urma documentarii in Transilvania, septembrie
1881: ...Taranul lucreaza numai pentru a plati mereu.
Daca
a terminat cu impozitul, vine la rand o instalatie de spital, sau, sub un nume
oarecare taxa judecatorului scaunal, dijma bisericii, constructia de sosea,
executorii impozitului, etc. pentru a incepe de la capat la prilejul potrivit.
La o ancheta severa, care s-ar face cu toata seriozitatea, s-ar constata sute
de cazuri in care taranii si-au platit impozitele de 3-4 ori, chitantele nu se
dau totdeauna si cand apoi si-a incordat ultimele sale forte pentru a raspunde
obligatiei pe care a platit-o poate de 2-3 ori si pentru a-si salva mijloacele
de castigare a painii de toate zilele, judele satesc ii absoarbe si restul
pentru dobanda unui capital pe care taranul nu l-a primit poate niciodata in
mana...
Scriitorul
Kosztenszki Geza: ...Sa lasam la o parte minciuna
conventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem nationalitatile
nemaghiare. Da! Noi vrem sa le suprimam si trebuie sa le suprimam!
Premierul
Tisza Kalman sau Koloman cere modificarea codului penal (1894) pentru ca statul
maghiar sa poata face fata citez: ... agitatiilor celor fara de patrie...
ochiul ager si mana care pedepseste si apara statul maghiar trebuie sa
intervina cu autoritate. Noi am tratat pana acum aceasta problema prea
cavalereste.
Aici
este vorba de agitatorii evrei bolsevici, dar si de reprezentantii popoarelor
din regatul ungar.
Guvernul
Fejervary adopta masuri draconice care ofera hungarismului cele mai crancene
mijloace de represiune impotriva romanilor angajati pe calea legica a
realizarii natiunii politice.
Se
mareste spectaculos numarul jandarmilor. Mai mult, se pune la dispozitia
comandamentelor teritoriale de jandarmi o forta armata necesara de la caz la
caz. Se interzic adunarile publice. Se simplifica procedura penala, in asa
zisele cazuri de instigate la daco-romanism si razvratire, cei considerati
vinovati fiind pedepsiti in regim de urgenta. Acest ansamblu de legi si masuri
represive deschid calea abuzului jandarmeresc care de cele mai multe ori
degenereaza in crima sub pretextul stupid al legitimei aparari. 0 buna parte
din abuzul si represiunea jandarmereasca frizeaza ridicolul. Dar si tragicul.
Iata exemplele cele mai elocvente consemnate in presa vremii.
8
iunie 1897. Somcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiti cu o
amenda de 1.300 coroane fiecare. Motivul: au cantat in romaneste imnul imperial
Gott erhalte.
15 octombrie 1897. Ciufud, comitatul Alba de Jos. V. Morar, preot este osandit la 18 luni temnita Si 600 coroane amenda; Simion Craciun, invatator, la 1 an temnita si 400 coroane amenda si Ioan Simu student teolog la 6 luni puscarie si 200 coroane amenda. Motivul: au cantat DESTEAPTATE ROMANE si DOINA LUI LUCACIU.
16
octombrie 1897. Orsova. Petru Calciunar, avocat, este dus la Biserica Alba,
judecat si condamnat la 5 zile inchisoare si 100 coroane amenda. Motivul:
agitatie. In aceeasi zi...
16
octombrie 1897 si tot la Biserica Alba, Ioan Neagu din Gladna Romana este
osandit la 6 luni inchisoare. Motivul: agitatie.
22
octombrie 1897. Poiana. Preotul E. Besu este osandit la Sibiu la 6 luni
inchisoara ordinara si 50 coroane amenda pentru un toast
"antipatriotic".
8 noiembrie
1897. Bruznic, Caras-Severin. Preotul M. Rubinovici primeste 6 luni temnita
ordinara si 538,30 coroane amenda. Motivul:
agitatie.
18
decembrie 1897.
12
februarie 1898. Tarian - Bihor. Preotul Ioan Secheli este dus la Oradea Mare si
condamnat la 3 luni puscarie ordinara plus 300 coroane amenda. Motivul: agitate
impotriva legilor noi privitoare la biserica.
14
martie 1898. Vurpar. Manoila Sara este condamnata la Alba lulia.
3
luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: agitatie.
16
aprilie 1898. Gheorghe Micu, invatator, condamnat la 2 luni tenmita pentru
agitatie.
13
decembrie 1898. Avram Giuagiu si Andrei Rusu sunt judecati la Tg.
Mures,
pentru agitatie. Pedeapsa: 14 zile temnita si 120 coroane amenda.
14
decembrie 1898. T.L. Albini este adus la
22
decembrie 1898. Bucium-Sasa. Sat mare la est de Abrud unde cozile de topor l-au
arestuit pe Horea, eliberat marti 8 noiembrie 1784 de Ionut Dandea, capitanul
buciumenilor rasculati care lovesc casa lui Macavei Baiesan, capetenia
tradatorilor. Dar asta este o alta clipa de istorie. Deci popa Ioan Banut din
Bucium este condamnat la o luna temnita pentru agitatie.
30
decembrie 1898. Biucum-Sasa. Motii Grigore Sima, Aurel Danciu, Ioan David,
Nicolae Baiesan, probabil un stranepot de-al lui Macavei Baiesan, Virgil
Todescu, Simion Bandea si loan Naicu sunt adusi la Alba Iulia si pedepsiti cu 8
zile temnita.
Motivul:
au iesit in calea popii Babut care se intorcea acasa dupa pronuntarea
sentintei, pentru agitatie.
20
ianuarie 1899. Curtici -
12
iunie 1899. Dragomiresti, Caras-Severin. Ioan Hurca. Preot. 2 luni temnita.
Agitatii.
10
februarie 1900. Veac XX. 24 feciori din Saliste iau fiecare cate 12 zile
temnita. Delictul: au purtat braie tricolore.
26
septembrie 1900. G. Novacovici si Ioan Scurtu sunt pedepsiti cu cate 10 zile
temnita si 10 coroane amenda. Motivul: au pus o coroana de flori pe mormantul
lui Iancu. Curtea de apel, generoasa, le ridica pedeapsa la cate 2 luni temnia
ordinara.
28
mai 1902. Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva
profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii
de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane.
Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au
purtat stegulete tricolore.
Iulie
1902. Balint, Caras-Severin. Poporenii iesiti in intampinarea protopopului
venit sa sfinteasca biserica. Inaintea trasurii au iesit calaretii purtand
cateva steaguri tricolore. Jandarmii deslantuie goana dupa stegulete.
Intra
in biserica inarmati, acoperti, navalesc in altar prin
14
mai 1903. Cluj. Dr. Cassiu Maniu. 1 an puscarie si 200 coroane amenda. Motivul:
agitatii in contra ideii de stat maghiar.
15
mai 1903. Barcea Mare, Hunedoara. Preotul Iosif Stupineanu.
Judecat
la Deva. Condamnat la 3 luni temnita si 100 coroane amenda.
Motivul:
a spus copiilor din sat sa-l salute numai romaneste. Deci agitatie impotriva
limbii maghiare.
12
octombrie 1903. Sannicolaul Mare - Torontal. Pedepsiti cu cate 2 zile
inchisoare si cate 100 coroane amenda urmatorii: Dr. N. Oprean, preotii T.
Oprescu si Ioan Petrovici, invatatorul I. Lipovan. Motivul: au purtat tricolor
la chiotoare.
Duminica
Pastilor 1904. Lapusnic - Hunedoara. Fierarul Ioan Gavrila se duce la biserica
tinand o lumanare cu panglicuta tricolora. Lumanarea confiscata de jandarmi.
Notarul si jandarmii ii fac o perchezitie acasa, il bat si-l trimit la
judecatorie.
A
doua zi de Pasti 1904. Hunedoara. Opt "calusari" din Batiz au
aprobare sa joace in orasel "caluserul" si "batuta". Adica:
Petre Munteanu, vataf; Nicolae Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ioan Predone,
Nicolae Bucsa, Mihai Frentoniu, Aron
Munteanu si Mihai Cirlea. Cu toata aprobarea sunt arestati in strada descinsi
de braiele tricolore si dusi la politie. Peste 8 zile sunt pedepsiti cu 6 ore
de inchisoare si 2 coroane amenda. Motivul: agitatie.
2 noiembrie
1904. Ilia Muresana - Hunedoara. Solgabiraul (pretorul) Hohn Karoly intalneste
intre Branisca si Buteu doi tarani din Tarnava mergand pe langa carul cu roata
rupta. Striga sa opreasca dupa ce trecuse de ei. Cei doi nu opresc. Solgabiraul
le pune pistolul in piept, ii aresteaza, ii duce la postul de jandarmi si-i
amendeaza cu cate 160 de coroane. Motivul: nesupunere in fata autoritatilor.
19
aprilie 1905. Preotii I. Sacarea din
7
iunie 1906. Vermes, Caras-Severin. Corul bisericesc este invinovatit de
agitatie, neavand statutele aprobate de ministerul de interne. Preotul N.
Bolboca
primeste 5 zile de temnita si 100 coroane amenda, invatatorul Iosif Midau tot 5
zile temnita si 100 coroane amenda, cei 35 de coristi se bucura de 1 zi temnita
si cate 10 coroane amenda.
1
iulie 1906. Orastie. Curia (Curtea de casatie) aproba sentinta conform careia
bunului roman, preotul Ioan Mota sa i se retraga pentru totdeauna congrua sau
ajutorul ce i se cuvenea ca preot si sa nu i se mai dea oriunde ar sluji ca
preot.
8
august 1906. Ilia Muresana. Acelasi solgabirau abuziv pedepseste cu cate 1 zi
inchisoare si 10 coroane amenda pe Ana Moisescu, Savia Poliac, Neta Poliac,
Savia Poliac a lu' Mihai si pe Damaschin Crisan pentru port de tricolor la
camasi.
18
august 1906. Hezeris, Caras-Severin. Preotul Traian Caspar. 10 zile temnita si
800 coroane amenda. Motivul: port de tricolor.
17
septembrie 1906. Ilia Muresana. Surorile Maria si Simina Boboc primesc de la
solgabirau cate 5 zile de temnita. Motivul: au purtat panglica tricolora in
par.
27
octombrie. Ilia Mureasana. Acelasi solgabirau feroce condamna pe fetita Marta
Colibasa la 10 zile temnita si 50 coroane amenda. Motivul:
panglica
tricolora in par.
30
octombrie. Ilia Muresana. Solgabiraul il condamna pe avocatul dr.
St.
Rozvan la 15 zile temnita si 200 coroane amenda. Motivul: florile care impodobeau
poarta erau colorate in cele trei culori.
2
noiembrie. Magherat. Sunt dati in judecata 13 tarani. Motivul: au cantat
Desteapta-te romane.
18
Noiembrie.Timisoara. Tabla regeasca (Curtea de apel) aproba sentinta
tribunalului din Lugoj referitoare la preotui Traian Caspar. Adica:
10
zile si 40 coroane amenda, pierderea slujbei pe timp de 1 an. Motivul:
agitatii.
19
noiembrie. Plescuta -
12
decembrie. Tauti -
20
decembrie.
28
decembrie.
12
februarie 1907.
Tutu,
3 luni; M. Iordan, 4 luni; Iosif Crapucean, 4 luni; V. Jigan, 4 luni; G.
Flore,
4 luni.
2
martie 1907.
8
martie. Deva. Taranul Petru Laslau, osandit la 2 luni puscarie ordinara pentru
agitatie.
18
aprilie.
9
iulie. Brad. Zi de targ. Se bate toba. Se face strigarea: cine poarta
tricolorul romanesc va fi pedepsit cu cea mai mare asprime. 0 femeie din Vaca,
satul in care s-a nascut si a trait destui ani Giurgiu Marcu retinut de istorie
sub numele de Crisan, belli-duce al ostirii taranesti facand parte din
triumvirat alaturi de Horea si Closca, deci o femeie din Vaca este arestata si
obligata sa plateasca 10 coroane amenda. Purta impletita in par o panglica
tricolora.
12
iulie de Sanpetru. Petroman - Timis. Jandarmii sfarteca rochia domnisoarei
Sofia Cercel. Avea in cusatura cele trei culori romanesti.
Aresteaza
si descing de braie fetele Octavia Micu si Viorica Cera.
Solgabiraul
le pedepseste pe toate trei cu cate 1 zi temnita si 5 coroane amenda.
20
august. Satmar. Protopopul G. Iernea, amenda 100 coroane. A indemnat poporul sa
tina la limba lui romaneasca.
1
octombrie.
Hertila,
D-tru Dona si D-tru Baba din Caransebes cu cate 15 zile temnita si 20 coroane
amenda. La sarbatorirea protopopului A. Ghidiu au cantat Desteapta-te romane.
18
noiembrie. Micalaca -
23
decembrie. Barzova -
15
aprilie 1908. Doroltiu - Satu Mare. Preotul Constantin Lucaciu este pedepsit de
solgabiraul din
27
mai 1908. Deva. Doamna Anuta Vlad. Agitatie. Pedeapsa: 1 luna inchisoare si 300
coroane amenda.
Ziua
nasterii Sf. Ioan Botezatorul (7 iulie). Harau - Hunedoara.
Sergentul
major Bajka si jandarmii stalcesc in bataie taranii care la carciuma povesteau
despre Avram Iancu. Povestitorul principal, masarul Florescu din Deva este
pedepsit la Cluj cu 1 luna puscarie.
5
august 1908. Ineu -
18
decembrie 1908. Orastie. Sunt citati de politie si pedepsiti cu cate 2 zile
inchisoare si cate 30 coroane amenda, 30 de cetateni care la costumul national
au purtat tricolorul romanesc. 18 decembrie 1908. Orastie.
Deci
in aceeasi zi, dr. Aurel Oprea si Ioan Mihali iau si ei cate 2 zile temnita si
30 coroane amenda. Copilasii lor aveau tricolorul la costumele romanesti.
13
februarie 1909. Salagiu. Pentru agitatii antipatriotice sunt pedepsiti cu 200
zile temnita si 1000 coroane amenda 20 de tarani.
14
februarie 1909. Geoagiu. Alti 4 tarani sunt pedepsiti pentru agitatie cu 20
zile temnita si 800 coroane amenda 16 august 1909. Dob - Satu Mare, Culmea
ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este
pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat
l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc
ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala
ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea
sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.
iunie
1909. Apateu -
iunie
1909. Bania, Caras-Severin. Preotul Dimitrie Bogoevici. 6 zile temnita si 60
coroane amenda. Agitatie.
3
iulie 1909. Bucium - Poeni, Alba de Jos. Solgabiraul din Rosia (tinutul este
cel al rascoalei horenilor si al bataliilor purtate de motii lui Avram Iancu)
il pedepseate pe Ioan Iancu cu 200 coroane amenda. Din procesul-verbal: pe
fruntea calului de la trasura atarna o panglica rosie, sub ureche era o placa
de nichel, care desi privita de aproape e de culoarea nichelului intinat, de
departe insa pare galbena, iar sub aceasta placa era prinsa o panglica
vanata... Fara comentarii.
9
iunie 1909. Orastie. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul. Smulg
cingatorile, baierele de la straite, bat si aresteaza multime de romani.
Politia pedepseste taranii pentru agitatie impotriva statului national maghiar.
14
iulie 1909. Lupsa, Turda - Aries. Nunta. Jandarmii navalesc sa vaneze
tricolorul. Sfarteca hainele nuntasilor. Steagul cu naframe de matase legate de
prajina cu panglica tricolora. Bat si aresteaza.
20
iulie 1909. Blaj. Jandarmii descing de braie tricolore 20 de feciori si fete
carora le intocmesc proces-verbal de contraventie si agitatie.
2
august 1909. Sfantul Ilie. Olpret, Solnoc - Dobaca. Feciorii Gheorghe Radovan,
Augustin Petris, Florea Ciubaneanu, Ionut Pop sunt arestati. Poarta braie sau
panglici tricolore. Pe Toader Sabadas il bat pana la sange. A refuzat sa
vorbeasca ungureste.
9
august 1909. Orastie. Din nou doamna Anuta Vlad este pedepsita cu 2 zile
temnita si 40 coroane amenda. A purtat brau tricolor.
23
august 1909. Campeni. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul.
Aresteaza.
Bat. Sfasie hainele. 0 femeie este despuiata in mijlocul targului.
Jandarmii
i-au sfaiat iia cusuta cu rosu, galben si albastru. Targul se sparge.
Sunt
multi raniti cu baioneta.
28
august 1909. Ocna Sibiului. Anuta Soreanu venita de la Caracal la bai. Arestata.
Motivul: copiii purtau tricolor la hainute.
15
septembrie 1909. Igris, Timis - Torontal. Ioan Gallu: 1 zi temnita si 10
coroane amenda. A purtat brau tricolor.
16
octombrie 1909. Ghioroc -
31
ianuarie 1911. Nasaud. Nunta. Navala jandarmereasca. Steagul voinicilor era
alcatuit din naframe rosii, galbene Si albastre. Este sfasiat. Se smulg
panglicile tricolore de la haine. Se face proces-verbal de contraventie.
10
februarie 1911. Doroltin - Satu Mare. Acelasi preot Constantin Lucaciu primeste
3 zile de temnita si 60 coroane amenda. Motivul: in cuvantarea avuta la
Sechesti a agitat impotriva ideii de stat national maghiar, indemnand poporul
sa tina la limba stramoseasca.
2
martie 1911. Sancel, Tarnava Mica. Preotul si 32 de tarani sunt amendati cu
1320 coroane. Au cantat Desteapa-te romane.
14
martie 1911. Diciosanmartin. Protopopul Iosif Lita. 8 zile puscarie si 40
coroane amenda. Motivul: la o adunare populara a zis: "Blestemat sa fie
acel roman care nu va tine cu neamul sau, ci va tine cu strainii".
12
mai 1911. Hodoc, Mures - Turda. Patru femei sunt pedepsite cu cate 4 zile
temnita si cate 10 coroane amenda. Port ilegal de braie tricolore.
15
mai 1911. Ocna Sibiului. Copilita Paraschiva I. Baltes venind de la camp cu
maica-sa este arestata de jandarmi care-i descing braul tricolor.
Data
pe mana politiei este pedepsita cu 1 zi inchisoare si 5 coroane amenda.
14-16
mai 1911. Campenii lui Horea si ai Iancului. Salbaticii jandarmeresti. Fete si
femei batute. Haine sfasiate. Perchezitii salbatice prin case. Motivul:
tricolorul. Scandal. Fierbere. Spre potolirea spiritelor oficialitatile anunta
gazeta TRIBUNA ca se va declansa o ancheta iar vinovatii vor fi pedepsiti. N-a
fost pedepsit nici un jandarm.
Documentele
publicate nu mai pastreaza datele proceselor. Lugoj, este arestat de Ispas,
Achim Ciocu. Port ilegal de brau tricolor. Savaghisla, Turda Aries. Targ.
Jandarmii
bat si descing pe cei care poarta braie tricolore. Marcovat, Timis. Jandarmii
aresteaza si descing pe taranul Toader Ureche. Manarade, Alba de Jos. Preoteasa
Handoca este pedepsita cu 3 zile de inchisoare si 40 coroane amenda.
Motivul:
i-a oferit lui luliu Maniu un buchet de flori legat cu panglica tricolora.
Tisa,
Motivul:
au cantat Desteapta-te romane.
10
ianuarie 1912.
26
ianuarie 1912.
20
august 1912. Odarau, Satu Mare. Solgabiraul imprastie cu jandarmii o mare
adunare poporana. Motivul: oratorii vorbeau romaneste si el nu intelegea limba.
noiembrie
1912. Dob, Satu Mare. Vechiul client al jandarmeriei, protopopul Mihai
Ciurdariu care a implinit 70 de ani, primeste alte 3 luni de temnita. Motivul:
De la amvon si-a indemnat credinciosii sa cumpere si sa citeasca carti
romanesti.
noiembrie
1912. Cinei - Uioara. Cate 15 zile de inchisoare pentru taranii: Isidor Ilea,
Ioan Man, Martin Popa, I. Gherman, Andronic Popa.
Motivul:
au cantat: Sus, romane, sus. Am trecut peste multe abuzuri jandarmeresti
consemnate in presa romaneasca din Transilvania, Cridana si Banatul acelor ani.
Ma opresc la cateva acte opresive care vizau asasinarca culturii romanesti.
27
noiembrie 1902. Cluj. Carturarul Teodor V. Pacatian este osandit la 8 luni
temnita si 1987 coroane amenda pentru colectia sa de documente CARTEA DE AUR.
Autor si documente care stau la baza documentarii acestui volum.
12
martie 1905.
Septembrie
- decembrie 1906. Sunt invinovatite de agitatie si tradare de patrie corurile
si societatile care au luat parte la serbarile si expozitia de la Bucuresti.
12
decembrie 1906. Profesorii de la Beius care au fost la expozitia de la
Bucuresti sunt prigoniti crancen.
11
februarie 1907. Ministrul de interne nu aproba statutele REUNIUNII ROMANE DE
CANTARI din Beius. Motivul: Reuniunea a vizitat expozitia de la Bucuresti in
vara 1906.
2 iunie
1907. Beius. 24 de artisti amatori joaca o piesa de teatru. Sunt amendati cu
cate 20 coroane. Motivul: agitatie.
4
august 1911. Sangeorgiul Romanesc. Zaharia Barsan, sotia lui si domnisoara
Brasoveanu dau o reprezentatie teatrala. Declama si versuri din CARMEN
SAECULARE. Autori St. O. Iosif si D. Anghel. Solgabiraul amendeaza trupa cu
cate 60 de coroane apoi o expulzeaza cu toate ca Zaharia Barsan era inca
cetatean maghiar.
Hungarismul a exercitat o teroare crancena
asupra corpului didactic romanesc care este tinta represiunilor jandarmeresti
si politienesti. Pe langa dascalii pedepsiti cu temnita si amenzi din lunga lista de mai
sus, motivul fiind stereotip: agitatie, iata si cateva cazuri care
materializeaza continutul criminal al masurilor represive luate impotriva
romanilor care slujesc scoala.
23
aprilie 1907. Berechiu -
12
iunie 1907. Orastie. Iarasi doamna Anuta Vlad, sotia dr. Aurel Vlad este
pedepsita cu 1 luna inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul: la examenul de
sfarsit de an a indemnat copiii sa vorbeasca si sa citeasca romaneste.
1
iulie 1907. Faget. Maialul copiilor. Jandarmii prind si bat salbatic doi copii
care purtau tricolor la palarie.
24
martie 1908. Ministrul Appony ordona o ancheta disciplinara dura impotriva
corpului didactic romanesc din Caransebes invinuit de agitatii antipatriotice.
20
iunie 1908.
propovaduirea
spiritului nepatriotic in scoala.
27
iunie 1908. Seghesti - Beius. Invatatorul Cornel Popovici primeste osanda de 6
luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: purtare antipatriotica.
decembrie
1908. Invatatorul N.A. Tulea, 6 luni si 15 zile temnita pentru agitatie.
20 septembrie
1909. Doroltiu, Satu Mare. Acelasi preot patriot Constantin Lucaciu este
amendat cu 200 coroane. Protestand impotriva infiintarii unei scoli unguresti
de stat in localitate, a insultat autoritatea.
Politica
de maghiarizare fortata a romanilor si a altor popoare incluse prin accidentele
istorice in regatul unguresc a starnit in Europa timpului o reactie negativa.
Mari personalitati, mai ales din domeniul culturii, dar si politice, au luat
atitudine in presa europeana impotriva maghiarizarii. Aurel C. Popovici, marele
nostru politolog din secolul trecut, dedica problemelor de fond ale statului
federal si ale unor posibile state unite
ale Europei lucrarea monumentala DIE
VEREINIGTEN STAATEN VON GROSSOSTERREICH tiparita la
Popovici
in legatura cu o Romanie apartinand unei federatii avand ca stat pilot Austria
Mare sunt acceptabile macar ca teorie. Istoria le-a infirmat fara drept de
apel. Opera politologului nostru este fundamentala prin analiza
pluridisciplinara facuta monarhiei austro-ungare in general, analiza cuprinsa
in PARTEA I-a: SITUATIA PE ANUL 1867, in care aprofundeaza teoriile,
structurile, obiectivele, metodele si esecurile istorice ale maghiarizarii fortate.
Am staruit asupra acestei opere din pricina ca se bazeaza pe o documentare
ampla insumand opinii ale specialistilor si politicienilor europeni fata de
hungarism.
Daca
maghiarizarea fortata a trezit mai mult o reactie de opinie in Europa, nu fara
foloase pentru cauza nationala a romanilor, reactia romaneasca s-a convertit in
lupta politica, economica, culturala si spirituala, mobilizand masele care s-au
solidarizat cu idealul national. Nesfarsitul lant de procese de
"agitatie" si "nesupunere", de presa si opinie, religioase
si scolare, se constituie in spasmul visceral al despotismului in
imposibilitate de a stapani fenomenul social de el declansat care atinge
limitele bestialitatii prin crimele impotriva umanitatii, ca ultim si degradant
argument al hungarismului.
Bertrand
Auerbach, austriac, profesor la universitatea din Nancy- Franta: ...Pentru
martorul dezinteresat, se pare ca maghiarii comit un anacronism atunci cand
incearca sa fondeze o natiune una si traitoare pe cadavrele diverselor nationalitati,
pe care trebuie sa le ucida si care nu doresc decat sa traiasca.
J.
Novicow: ...in numele carei superioritati intelectuale ungurii pretind sa-i
maghiarizeze pe sarbi sau pe romani?...
Circulara
confidentiala adresata de inspectorul scolar din comitatul Bihor, Sipos Orban,
invatatorilor nemaghiari din subordine INSPECTORATUL
SCOLAR AL COMITATULUI BIHOR Stimate Domnule Profesor!
Va
aduc la cunostinta ca prin promisiunea Inaltului Ministru Regal Maghiar al
Cultelor, colegul d-voatra Radovich Nikolaus, profesor la scoala de Stat din
Kozepes, si-a schimbat numele de familie in cel de Keti; apoi Bruckenthal
Augustus, profesor la Scoala de Stat din Haimagi si-a schimbat numele in cel de
Bihari si, in sfarsit, Modora Johann, profesor la scoala de Stat din Olosig
si-a schimbat numele in Timodi. Va rog deci, ca in corespondata d-voastra cu
susnumitii, sa intrebuintati de acum inainte numele lor maghiarizate. Cu
aceasta ocazie, imi exprim speranta si astept ca aceste pilde patriotice, care
nu ating nici credinta religioasa, nici interesele limbii materne si nu sunt
decat o dovada a sentimentului patriotic care se ridica deasupra tuturor
considerentelor, vor fi urmate imediat de catre profesorii care nu poarta inca
nume maghiare; caci, spre marele meu regret, in caz contrariu va trebui sa ma
conving cum ca profesorii respectivi n-au vointa necesara si nici curajul
trebuincios pentru a da o dovada neindoielnica devotamentului lor catre patria
maghiara; ori vor dovedi ca ei subordoneaza acest scop inalt unor alte
considerente marunte. Invitandu-va si pe d-voastra sa sprijiniti aceasta
miscare patriotica, Va salut, Oradea Mare, 25 ianuarie 1898 Sipos Orban,
Inspector Scolar Regal.
O alta circulara la fel de explicita.
MINISTERUL REGAL MAGHIAR DE INTERNE Circulara
catre toate municipiile, Va trimit alaturat cateva exemplare din brosura:
"Cum sa ne maghiarizam numele noastre", scrisa de Tekes Sandor,
presedintele asociatiei centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi
raspandite printre membrii municipiului, va invit ca sa indemnati pe functionari
sa contribuie la promovarea
acestei miscari utile a maghiarizarii numelor, in cercurile cele mai largi.
Budapesta,
5 februarie 1898 Pentru Ministru Latkoczy Jozsef, Secretar de Stat.
Moldovan
Gergely, roman renegat si profesor universitar numit de guvern, de care a mai
fost vorba in aceasta carte, aflat fatis in solda hungarismului: ...Oare a
vazut cineva pe teritoriul Statului maghiar, dupa un regim maghiar de 41 de
ani, macar un singur roman desnationalizat?
In
HUNGARISMUL, ASTAZI afirm lipsa de imaginatie si de originalitate a politicii
maghiare fata de romani si
Originale
sunt doar metodele de bestialitate hunica care au pus in practica acele
politici sterpelite de la idolii si protectorii istorici ai hungarismului: germanismul.
De
fapt Ungaria anilor 1867-1918 maimutareste slugarnic si lamentabil politica
Prusiei fata de polonezi. Iata cateva spicuiri din documentul german, document
programatic plagiat de politica hungarista, avandul ca autor pe Hans Delbruck,
intitulat DIE POLENFRAGE. Citez:
...Ideile
dupa care germarii, care poseda un desvoltat sentiment national, se orienteaza
astazi in chestiunea poloneza, s-ar putea formula cam in felul urmator:
polonezii sunt cetateni pe care nu ne putem bizui niciodata. Ei ravnesc sa
refaca un mare imperiu polon si trebuie s-o faca daca vor sa ramana credinciosi
nationalitatii lor. Ei sunt prusieni cu termen.
Noi
trebuie sa cautam sa micsoram pericolul care reiese pentru
Toate
aspiratiile poloneze trebuie sa fie aspru reprimate de guvern... O colonizare
sistematica trebuie sa duca colonistii germani si anume tarani, in tinuturile
poloneze.
Rezultatele
germanizarii fortate in Posen si Prusia Occidentala, ca si ale maghiarizaii
fortate in
Profesorul
german Brockh analizand raportul dintre germani si polonezi in provinciile mai
sus amintite intre anii 1881 1890, publica in PREUSSISCHE JAHRBUCHER -
septembrie 1899 rezultatul studiilor sale:
in
districtul Bromberg polonezii au crescut cu 4,5% fata de germani, iar in
districtul Posen, cu 7%.
Balogh
Pal, unul dintre cei mai mari etnografi unguri, in legatura cu rezultatele
maghiarizarii fortate: ...Maghiarii au castigat 261 comune si au pierdut 456,
prin urmare au inregistrat o pierdere de 195 comune. Cele mai multe le-au
cucerit de la slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre svabii din Baranya
si romanii din Transilvania... Cu un castig incheie bilantul in primul rand
romanii. dupa ei slovacii, apoi germanii.
Coloniile
unguresti masive din
Gustav
Beksits in BUDAPESTI HIRLAP din 12 mai 1904: ...Este un pericol, si inca unul
ingrijorator, faptul ca romanimea se intinde si castiga teren nu numai in
comitatele Bistrila-Nasaud, Fagaras, Turda-Aries, ci ei dau un asalt incununat
cu succes si comitatului Trei Scaune, una din cele mai puternice fortarete
maghiaro-secuiesti...
Sentinta
definitiva in procesul hungarismului de maghiarizare fortata l-a dat istoria.
Ca
din stravechimi viata economica, sociala, spirituala a tuturor romanilor din
vatra genezei lor a fost unitara si interdependenta in toate tarile romanesti,
indiferent de regimul politic. Am subliniat faptul ca Unirea Principatelor,
apoi dobandirea independentei de stat a Romaniei prin razboiul din 1877-1878 a
avut un ecou pozitiv in provinciile romanesti de peste Carpati dinamizand
constiinta politica, consolidand ideea de unitate nationala motivand profund
gestica eliberatoare.
Procesele
amintite mai sus demonstreaza cu prisosinta cresterea constiintei nationale in
Un
alt eveniment istoric care electrizeaza romanimea din provinciile administrativ
incluse regatului ungurcs este
In
1891 studentii universitatilor Bucuresti si
Studentii
unguri raspund printr-un alt MEMORIU.
In
replica tinerii Transilvaneni in frunte cu Aurel C. Popovici tiparesc la 1892
in romana, italiana, franceza si germana o admirabila REPLICA A JUNIMEI
ACADEMICE ROMANE DIN TRANSILVANIA sI UNGARIA.
O
analiza amanuntita a tragediei romanilor din imperiul austro-ungar. De aici se
naste tot in 1892 celebrul document analitic adresat imparatului sub numele de
MEMORANDUM. Documentul a fost semnat de comitetui care la alcatuit: dr. Ioan
Ratiu - presedinte, Gheorghe Pop de Basesti si Eugen Brote - vicepresedinti,
dr. Vasile Lucaciu - secretar general, Septimiu Albini - secretar.
O
deputatie din 120 personalitati, intelectuali si tarani duc documentul la
Viena. Imparatul refuza sa primeasca deputatia. Documentul ramane la Ioan Ratiu
care-l depune la cancelaria imperiala.
Frantz
Iosif nu deschide plicul. Il trimite primului ministru ungur la Budapesta,
contele Szapary. Care nedeschizand plicul il inapoiaza lui Ioan Ratiu.
Romanii
tin o Conferinta nationala in 1893 si publica MEMORANDUM-ul in TRIBUNA.
De
aici prigoana jandarmereasca si judecatoreasca deslantuita de guvenul unguresc.
31
august 1893. Curtea cu juratii din Cluj condamna pentru REPLICA din 1892 pe
Aurel C. Popovici la 4 ani temnita si 1000 coroane amenda; iar pe contabilul
tipografiei, Nicolae Roman, la 1 an temnita si 600 coroane amenda. Procuror, un
Jeszenszky ultra sovin despre care a mai fost vorba in aceasta carte. Acelasi
Jeszenszky acuza Comitetui National Roman, raspunzator de MEMORANDUM, de inalta
tadare si agitatie pentru dezmembrarea statului unguresc.
Rolul
habsburgului este odios, conform traditiei care incepe cu asasinarea lui Mihai
Viteazul si continua cu a corifeilor Horea, Closca si Crisan, cu asasinarea
morala a lui Avram Iancu. La 10 septembrie 1893, aflat la Sebes, habsburgul le
spune mitropolitului Ioan Metianu si episcopului Mihail Pavel, citez: ...n-are
cuvinte prin care sa osandeasca indeajuns acele primejdioase atâtari care in
unele tinuturi tintesc sa ademeneasca poporul pe cai gresite. Miopia politica a
habsburgilor este una din cauzele prabusirii imperiului bicefal.
7
mai 1894. Cluj. Incep dezbaterile in procesul memorandistilor.
Orasul
este invadat de mase romanesti venite din
Vin
ziaristi din Franta, Italia, de peste munti. Se alcatuieste un birou de presa. Opinia
publica europeana este in alerta. Procesul este tipic pentru dictatul
absolutismului.
Ministrul
Teleszky interzice transmiterea telegramelor de press.
Ziaristii
sunt obligati sa trimita curieri in fiecare zi la Predeal sau Viena cu
telegramele respective. Inculpati: 22 de fruntasi romani. Cu o zi inainte de
inceperea procesului, acestia ii telegrafiaza habsburgului.
23
mai 1894. Procurorul Jeszenszky isi tine rechizitoriul. Fruntasii Partidului
National Roman sunt acuzati de: incalcarea legilor, atatari la rascoala,
tradare de patrie. Sfarseste rechizitoriul asa: ...interesele inalte ale
statului national maghiar cer ca fapte cu scopuri atat de primejdioase sa-si
afle rasplata vrednica.
Declaratia
lui Ioan Ratiu, dupa rechizitoriu: este sub demnitatea acuzatilor sa se apere
in fata unor invinovatiri absurde.
De
fapt doctorul in drept Ioan Ratiu face un rechizitoriu aspru al hungarismului.
Momentul este unul din cele cruciale ale istoriei transilvane:
...Ceea
ce discutam aici, domnilor, este insasi existenta poporului roman.
Existenta
unui popor nu se discuta, se afirma. Si concluzia care exprima esenta
hungarismului: ...Prin spiritul de intoleranta de rasa, fara seaman in Europa,
osandindu-ne, veti izbuti numai sa dovediti lumii ca maghiarii sunt o nota
discordanta in concertul civilizatiunii.
27
mai 1894. Se pronunta sentinta. Cel mai primejdios, preotul dr.Vasile Lucaciu,
5 ani temnita; Dr. Ioan Ratiu, 2 ani; Gheorghe Pop de Basesti, 1 an; Demetriu
Cornea 3 ani; dr. Daniil P. Barcianu, 2 ani si 6 luni; Nicolae Cristea,
viitorul mitropolit si patriarh, S luni; Iuliu Coroianu, 2 ani si 8 luni;
Patriciu Barbu, 2 luni; dr. Teodor Mihali, 2 ani si 6 luni; Aurel Suciu, 1 an
si 6 luni; Mihail Veliciu, 2 ani; Rubin Patina, 2 ani si 6 luni; Gherasim Domide,
2 ani si 6 luni; Dionisie Roman, 8 luni; Septimiu Albini, 2 ani si 6 luni. In
total 31 de ani di 2 luni, plus cheltuieli apasatoare de judecata.
La
16 iunie 1894, ministrul de interne Hieronimy interzice activitatea Partidului
National Roman.
Ratiu,
Coroianu si Luaciu sunt intemnitatii in dura inchisoare de la Seghedin.
Ceilalti la Vat. Alti memorandisti si cativa ziaristi iau calea temnitelor. Se
inaspreste teroarea jandarmereasca. Foarte multi patrioti iau calea exilului.
Cei mai multi trec muntii in
Autoritatile
fanatizeaza masele unguresti care navalesc asupra caselor celor intemnitati,
pradandu-le avutul si daramand o parte din ele.
CONSECINTE SI CONCLUZII.
Reactia
romaneasca si europeana la procesul monstruos intentat de hungarism memorandistilor
este una de fond, care pune premizele condamnarii lui ca patologie exacerbata
pana in zonele aberantului.
In
27
noiembrie 1893. Ungurii devasteaza casa lui Ioan Ratiu din Turda.
In
senatul Romaniei, Dimitrie A. Sturdza pronunta un discurs fara echivoc in
legatura cu evenimentele din Transilvania...
Nu
trebuie sa ne temem sa vorbim de chestiunea romanilor din Ungaria; nu trebuie
sa ne temem pentru ca daca ne-am teme si am tacea in parlamentul roman, ce ar
mai insemna
N-ar
mai insemna nimic, ar fi o
Avem
interese permanente, cum o spune domnul Tocilescu; acele interese permanente
sunt insa mai mari decat interesele financiare; acelea sunt interesele neamului
romanesc. Aceste interese trebuie sa fie aparate, caci ori ele vor fiaparate si
vom trai, ori nuvor fi aparate si vom pieri... nu poate exista acest Regat fara
sa existe si ceilalti romani. Cand romanii care traiesc in afara de Regat vor
fi desfiintati Si zdrobiti, va suna si ceasul nostru foarte curand...
25
septembrie 1894. In parlament, acelasi exemlpar Dimitrie A Sturdza, ca raspuns
la condamnarea memorandistilor: ...Cand insa vom vedea a treia parte din neamul
nostru ingenunchiat si desfiintat, atunci va intra in noi indoiala si indoiala
si slabeste si slabiciunea e sfarsitul...
pericolul
de maghiarizare de dincolo de Carpati a adus intreg neamul romanesc in grea
cumpana... cum sa nu ne ridicam si noi glasul cu toata lumea culta si sa zicem:
Dreptate pentru cei oprimati! Sa nu mai fie in Ungaria faradelegea, lege! Sa nu
se mai schingiuiasca poporul roman...
Apartinand
de bastina Europei culte... am fi o mortaciune, daca am sedea impasibili.
Academia
Romana adreseaza un apel catre toate popoarele civilizate:
...Academia
Romana, cercetatoare a istoriei neamului romanesc, pastratoare a limbii
natiunii romanesti face un calduros apel la membrii institutelor de cultura ale
intregului neam omenesc, ca sa se intereseze de cauza cea dreapta a romanilor
din Transilvania si Ungaria...
4
iunie 1894. Miting urias la Bucuresti. Se semneaza de catre 423.537 de persoane
un manifest-apel adresat opiniei publice europene: ...cetatenii Romaniei
dezvaluie actiunile de deznationalizare a romanilor din monrhia austro-ungara
prin legile scolare, asociatiile culturale-politice. prin masurile de
maghiarizare a numelor, prin colonizare si procese de presa.
LIGA
CULTURALA organizeaza mitinguri de solidaritate cu memorandistii la Bucuresti,
Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Focsani, Targoviste, Galati, Pitesti, Campina.
Nicolae
Iorga prin SEMANATORUL si conferinte militeaza inflacarat pentru cauza
romanilor transilvaneni. La Paris, Roma, Londra, Bruxelles se organizeaza
manifestari in favoarea romanilor la care iau cuvantul politicieni importanti
ca W. Ed. Gladstone, Casimir Perier, Georges Clemenceau sau oameni de arta ca
Emile Zola, Mistral, Lecomte de Lisle.
26
mai 1894. A. von Monts consul general al Germaniei la Budapesta.
Raport
catre cancelarul Reich-ului german: ...Oricum ai gandi in problema romanilor,
procesul ca atare este o mare greseala chiar din punctul de vedere maghiar...
De remarcat ca semnatarii Memorandum-ului nu sunt in nici un caz oameni de
paie, ci delegati alesi pe baza unei organizatii nationale a tuturor
comitatelor locuite de romani. Verdictul loveste deci totalitatea neamului...
Van der Steen, ministrul Belgiei la Viena, catre Ministrul sau de Externe:
...In prezent, persecutiile impotriva romanilor nu mai sunt o inchipuire, ci o
trista realitate! Incidentele la procesul de la Cluj au produs o senzatie enorma
in
Prin
brutalitatea procedeelor sale, guvernul maghiar a provocat o miscare deosebita
de simpatie in favoarea oprimatilor si se poate intrevedea momentul cand
problema romaneasca va deveni o problema europeana!...
Tipografia
marelui organ popular TRIBUNA din
19
septembrie 1895. Sub presiunea opiniei publice din Austria si din Europa, la
interventia diplomatica a Romaniei, imparatul Franz Iosif I este nevoit sa-i
gratieze pe memorandisti.
Intre
1902-1912 jandarmii unguri au impuscat fara motive peste 300 de romani. Dau
cateva din masacrele in masa, crimele si atrocitatile savarsite de hungarismul
ajuns la inceputul secolului 20 intr-o stare de ferocitate deliranta.
Octombrie
1901. Cornereva, Caras-Severin. Veche asezare granicereasca prezenta inm ciclul
meu de romane: MUNTELE si BIOGRAFIE DE RAZBOI, BIOGRAFII DE PACE. Oamenii
locului pastreaza si astazi obiceiuri straromane. Sunt aprigi. Locuitori ai
muntilor in care au haiducit secole dupa secole. Participant la "lotria"
banateana, la confruntari armate cu toti ocupantii: turci, austrieci, unguri.
Multimea venita de prin catunele risipite pe vaile Camenei, Toplei, Belarecai,
Ciumernei, de la Zanogi, Zmogotin, Cozia, Pogara, stransa in fata primariei
pentru impartirea izlazurilor comunale. Fiind muntenii crescatori de oi,
cornute si ramatori.
Jandarmii
vazand multimea, intra in alerta. Ordona sa se imprastie. Multimea nu se
supune. Doreste sa fie lamurita de notar cum au fost impartite izlazurile. Cei
15 jandarmi deschid foc. Ucid 3 barbati. Ranesc pe multi altii.
Deschizand
focul de la peste 300 metri, ancheta a stabilit ca jandarmii au fost in
legitima aparare. Judecatoria pedepseste 30 de tarani pentru nesupunere in fata
autoritatii.
August
1904. Valeadeni, Caras-Severin. Hora. Feciorii isi bat joc de dragutele
jandarmilor prin strigaturi. Jandarmii deschid foc. Trei feciori cad sub
gloante.
24
aprilie 1904. Alesd - Bihor. Mare adunare koshutista. Romanii veniti in numar
mare nu vor sa asculte oratorii hungaristi. Trupele de paza si ordine, jandarmi
si husari calari deschid ostiliatile. Jandarmii deschid foc.
Multimea
intra in panica. Husarii sarjeaza la sabie. Bilantul: 23 de morti, 30 grav
raniti din care mor inca 7 romani, 100 de raniti usor.
25
august 1907. Panade - Blaj unde este incartiruit batalionul 4 din Regimentul 24
honvezi (infanterie). Ofiterii si soldatii supun satul la corvezi si batjocuri.
Duminica. Ofiterii chefuiesc in localul scolii. Dascalul Ioan Borcea vine la
scoala si anunta ca soldatii secui (batalionul era secuiesc) insulta poporenii
veniti la hora. Bravul capitan Jakali pedepseste obraznicia valahului,
scotandu-si sabia si izbindu-l in cap. Dascalul cade plin de sange.
Dupa
care bravura, capitanul il strapunge pe insotitorul dascalului, sateanul Leon
Cipariu, nepot al lui Timotei Cipariu. Victorios, ofiterul da alarma si ordona
trupei sa-i zdrobeasca pe valahi. Cu baioneta la arma secuii ataca multimea
venita la hora. O urmareste pe ulite. In case. Se trece la schingiuiri.
Taranul
Ioan Borcea Sorica, ruda cu dascalul, venea acasa cu carul. Este spintecat cu
baioneta. Sunt spintecate doua femei carora le ies intestinele.
Vanatoarea
de oameni continua pana la orele 19.30 cand locotenentcolonelul asaltat de
cererile notarului Grigorie Simion, da ordin sa se opreasca macelul. Bilantul
de "lupta" al eroicului batalion 4 honvezi secui, din Regimentui 24
honvezi al armatei regale ungare: raniti grav, dascalul Ioan Borcea tata a 5
copii; Ioan Borcea Sorica, Gh. Zerias si sotia Maria Zerias, aveau 5 copii;
Leon Tipariu; vaduva lui Dumitru Campeanu crestea 5 copii; Ioan Brasoveanu si
mama acestuia, care mai avea 3 copii; Maria Tipariu; Maria Z. Ciugudeanu, avea
4 copii. Raniti usor: Anton Irimie, Leon Tipariu al lui Iacob, Ana Boldis,
Maria Dicoiu, Irimie Loghin, Vasile Bonariu, Petre Brad, Niculae Brad, Teodor
Tipariu cu sotia Ana Tipariu, vaduva lui Nicolae Barbat, Pavel Lupeanu, Valer
Borcea, Vasile Sarlea, Ioan Campeanu al lui Augustin, Traian Lunceanu, Gh.
Ciugudeanu, primarul Alexe Pasa, Diomid Aldea si inca 10 sateni. Ancheta
stabileste ca batalionul s-a aflat in legitima aparare. Satenii si mai ales
satencele, i-au atacat cu mainile goale. Din 40 de raniti, 10 sunt femei. Unele
taiate cu baioneta prin ograzi sau case. Intre cei 10 raniti grav sunt 5 femei.
Din aceasta lupta crancena, nici un soldat nu s-a ales nici macar cu o
zgarietura.
6
octombrie 1907. Pecica Romana -
13
octombrie 1907. Cristian -
Camarazii
celui beat dau alarma la cazarma. Husarii navalesc inarmati in carciuma si
ranesc grav 25 de romani. Motivatia: valahul nu are dreptul sa rada de un
soldat maghiar.
23
august 1910. Telma - Alba de Jos. Iesirea din biserica. Jandarmii brutalizeaza
credinciosii, smulgandu-le braiele tricolore. Dupa amiaza la hora jandarmii
sparg hora si alearga dupa feciorii incinsi cu braie tricolore.
Cum
feciorii nu vor sa dea braiele, jandarmii cu pene de cocos la palarii, deschid
foc. Cade mort feciorul Ioan Barz. Pe Lazar Tatu il prind intr-o casa.
Il
strapung cu baioneta. Ii zdrobesc capul cu baionetele, dupa care il tarasc in
curtea erariala unde Lazar Tatu moare in chinuri cumplite, langa cadavrul
insangerat al feciorului Ioan Barz. Ancheta stabileste ca jandarmii au fost in
legitima aparare.
In
1911 asasinatele se tin lant. La Dragus-Fagaras jandarmii il bat pana la sange,
apoi il strapung cu baionetele pe taranul Ioan Groza. Motivul: era
"valach incanit". La Faget il asasineaza cu baioneta pe feciorul
Traian Murarescu. La Romos-Hunedoara il impusca pe Mihai Hudila.
Pe
masura ce Puterile Centrale sufera infrangeri dupa infrangeri in primul razboi
mondial, pe masura ce lupta pentru independenta a popoarelor din monarhia
austro-ungara dobandeste succese, represiunea hungarismului atinge cotele
dementei. Iar atunci cand se contureaza premizele constituirii statului
national Romania Mare, represiunea coboara in bestialitate si
iresponsabilitate, manjind pentru totdeauna drapelul hungarist. Anii 1918 si
1919 sunt anii care dezlantuie continutul criminal, antiuman, si salbatic,
antiistoric si antieuropean al imperialismului hungarist, ca si atavismele
hunice ale ungurilor.
Octombrie-noiembrie
1918. Belis, astazi pe malul unui mare lac de acumulare. Zona a operatiunilor
de aparare a cetatii Apusenilor de catre gruparea de centru-nord comandata de
Avram Iancu in revolutia de la 1848- 1849 in zona
Marisel-Belis-Calatele-Giurcuta de Sus-Fata Lapusului dispusese Iancu si o
parte din rezerva generala. Trupe neinduplecate de motogani si motogane,
purtand vie traditia horenilor. La Marisel si Fantanele si-au scris epopeea de
arme Pelaghia Rosu, tribunii Nicolae Corches si Iacob Olteanu. Aici au pierit rusinos
sub pietroaiele, lancile si pustile motoganilor si motoganelor, 8500 de honvezi
avandu-l in frunte pe capitanul Vasvary, poreclit Kossuth cel Tanar. Nu
trecusera decat 69 de ani de la infrangerile spectaculoase ale trupelor
kossuthiene in Apuseni si de la fuga lui Kossuth in Statele Unite, hungaristii
pastrand o ura zacuta motilor pe care-i considerau vinovati de infrangerea
revoiutiei lor.
Codrii
din partea locului erau exploatati crancen de familia Urbanczy, nume care
revine rusinos in istoricul crimelor sadice savarsite impotriva romanilor. La
exploatarea forestiera a unui Istvan Urbanczy lucra pe langa localnicii
neinrolati in armata, un detasament de prizonieri, mai ales italieni.
S-a
produs o busculada intre prizonierii care-si cereau drepturile si garzile
unguresti care i- au brutalizat. Rezultatul: 3 garzi ucise. Fratele lui Istvan,
Nandor, mare latifundiar publica in PESTI
HIRLAP, un apel pentru alcatuirea unui detasament de represiune. Asa ajunge
in zona, venind pana la Huedin cu trenul, detasamentul format din 14 ofiteri si
60 de soldati fara capatai. La Huedin se ataseaza in chip de calauza,
locotenentul de jandarmi Cseresznyes, cu o subunitate de jandarmi. Comanda
intregului detasament o avea capitanul Dietrich Antal. Drumul de munte urca de
la Huedin prin Sancraiu, Calata si Calatele. Dietrich il presara cu morti.
Ucide tot ce-i iese in cale. Ajuns la Belis, Dietrich ordona represiunea.
Sunt
prinsi si ucisi prin tortura 40 de tarani si 5 taranci. Marturiile din epoca,
atat ale locuitorilor, cat si ale membrilor Consiliului National Roman si al
celui Maghiar din Cluj, veniti sa ancheteze cazul, sunt infioratoare.
Trupurile
celor muceniciti, unele dand inca semne de viata, au fost cladite in magazia de
cartofi a exploatarii, dupa care li s-a dat foc.
KORUNK-februarie
1929. Avocatul Kertesz Eugen, membru al comisiei de ancheta maruriseste:
...Aici se ridica o gramada de cadavre.
Deasupra
se gasea o femeie cu pumnii inclestati si un tanar de 18-19 ani imbracat in
haina militara, cu un ranjet de groaza pe fata. Gramada de cadavre fumega inca.
Ea raspandea un miros oribil.
Cinismul
criminalului capitan este cinsmul care caracterizeaza esenta hungarismului. In
comunicatui oficial, Dietrich declara ca a dat foc cadavrelor, neavand mijloace
sa le ingroape.
Masacrul
de la Belis din 1918 deschide seria masacrelor din 1940. Ip, Trasnea Moisei
sunt culmile pe care s-a catarat hungarismul in materie de bestialitate si
genocid.
Nu
pot incheia acest capitol infiorator, fara sa amintesc despre alte asasinate
bestiale ale ungurilor in acel timp al prabusirii imperiului de pulpana caruia
s-au agatat sa supravietuiasca si sa-si faca loc in Euopa.
Octombrie-noiembrie
1918. Pietris-Arad. Sunt impuscati 20 de tarani romani. Se organizasera in
Garda Nationala.
Cherelus-Arad.
Locotenentul de jandarmi Gabor Ferencz alcatuieste o banda de mercenarisi
jandarmi si produce un masacru la Cherelus. Din proprie initiativa.
Mandruloc
-
Nr.
25, 1/14 februarie 1919. La 31 ianuarie soldati unguri din trenul
"panterat", adica blindat, au oprit trenul in hotarul Siriei si i-au
impuscat pe Teodor Baba aflat pe camp. Ranit mortal, omul a murit in chinuri la
12 februarie.
Nr.
29, 7/20 februarie 1919. Ceciche- Bihor. Soldatii secui, unguri si jandarmii
impusca pe sateanul Teodor Corb. Pe fratele acestuia de 14 ani, il strapung cu
baioneta. Cum mama copiilor sare in aparare, ii vara baioneta in pantec.
Chisar.
Este asasinat preotul Danila.
Nr.
131, 10 octombrie 1919. Sunt ingropati la Simand preotii C.
Popescu
si C. Leucutia asasinati de bandele de soldati unguri. Apoi Virginia Hotaran si
fiul ei. Crime la Sanmartin.
6
noiembrie 1919. Mihalt -
Pietris:
20 de tarani impuscati.
Somosches:
tarani impuscati pe la spate.
Seitin:
8 tarani asasinati.
Renunt
sa descriu progromul salbatic de la Arad,
dupa vizita generalului Berthelot, bine cunoscut in vreme si ma opresc asupra
progromului de la Faget din 8 si 9 noiembrie 1918, ordinea cronologica fiind
calcata deliberat.
Bandele
unguresti dupa ce au pradat Marginea, au luat de la Fagetul nemtesc cativa din
garda maghiara comandata de judele Vas Ignac printre care si pe ovreiul Paskecz
Mor. Bantuie comunele romanesti din zona, iau prizonieri 6 sateni, notati de
strajamesterul de jandarmi Krausz Lajos. Intorsi la Marginea, capitanul Saybley
le preda banditilor inca un roman, pe Ioan Meza din Grosi. De remarcat numele
unor strajamasteri de jandarmi, svabi maghiarizati ca Rikker Adolf, unul din
asasini, si Krausz Lajos.
Dusi
la gara, cei 7 romani sunt impuscati in tarina. Ovreiul Paskecz Mor
despoaie un cadavru de jambiere. Jandarmul Szabo Sandor prada alt
cadavru de o pereche de bocanci si o palarie. Szanka Istvan, prada o pereche de
bocanci si Adamovits Joszef, fura doua perechi de bocanci. Iata numele
victimelor: Dionisie Pandurescu, 24 ani, din Romanesti, un glont in cap, doua
in piept; Gligor Muntean, 39 ani, Romanesti, un glont in piept; Ioan Meza, 28
ani, Grosi, impuscat in ceafa, capul explodat; Dragos Arsenie, 34 ani,
Romanesti, glonte in gat si in piept; Ioan Florea, 24 ani, Romanesti, glont in
piept de foarte aproape; George Petric, 24 ani, Romanesti, 3 gloante in piept;
Dumitru Stanila, 22 ani, Goizesti, glont in piept.
Acest
capitol este scris dintr-o nevoie de echilibru. Crimele hungarismului ca
argumente ale maghiarizarii fortate, deci ca politica de stat devenita
constanta fundamentala a istoriei imperialismului unguresc,s-au legiferat, dupa
cum am argumentat in capitolele precedente, in anul 1867, perfectionandu-se ca
sistem in deceniile 8 si 9 ale secolului trecut. Cum atmosfera europeana dupa
revolutia de la 1848 era favorabila luptei popoarelor pentru definirea lor ca
natiuni politice, presa si opinia publica continentala au jucat un rol
important in moderarea hungarismului. Regatul
Dupa
diktatul de la Viena si pana la 23 august 1944 situatia generaleuropeana a fost
favorabila tuturor exceselor hungariste, Germania hitlerista stapanind o buna
parte din Europa, cu un program rasist devenit politica de stat. Acest program
rasist brodat pe cel al expansiunii teritoriale a potentat hungarismul,
creindu-i spatiul demografic in care sa se exercite, ca si cadrul ideologic si
politic care sa-l motiveze.
Reluand
tezele hungariste de la sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului 20,
teze transformate in politica de stat, sincronizandu-se cu tezele
germanismului, reluand metode si mijloace ale Gestapo-ului, crancena politie
politica a celui de al III- lea Reich, beneficiind de protectia diplomatica si
militara a Germaniei hitleriste si de complicitatea Italiei fasciste, Ungaria
lui Horthy, roasa de sindromul razbunarii, a ridicat hungarismul in zonele
patologiei politice, transformandu-l intr-o practica de asasinat sadic si
responsabil; iar teritoriul Ardealului de Nord-Est intr-un iad al suferintei
umane. Intr-un urias abator uman. Intr-un spatiu al deznadejdii si al ororii.
Intr-o explozie a instinctelor bestiale care a aruncat Ungaria in epoca
triburilor pagane, mancatoare de carne cruda fezandata sub valtrapuri,
asezonata cu sudoare de cal si lapte de iapa.
Nu
mai injosesc hartia reproducand din delirul ucigas al ideologului hungarismului
deceniului 4 al secolului nostru, criminalul sadic Ducso Csaba cu al lui tratat
asupra genocidului intitulat NINCSKEGYELEM
- Fara indurare - dupa cum nu pot relua in intregime crimele juridice,
culturale, spirituale, economice, savarsite de hungarism din septembrie 1940
panain octombrie 1944, cand armatele romano-sovietice au eliberat teritoriul
cedat.
Intreaga
tragedie este cuprinsa intr-o suma de volume, reprezentativ si cutremurator
fiind TEROAREA HORTYSTO-FASCISTA IN
NORDVESTUL ROMANIEI, volum tiparit la Bucuresti in 1985.
Am
afirmat ca acest capitol este unul de echilibru. O completare care sa
demonstreze ca indiferent de titulatura regimului politic, democrat-liberalnobiliar
ca cel dinaintea primului razboi mondial; declarat rasist si imperialist ca cel
horthyst; comunist sau democrat, hungarismul bestial, antiuman, antieuropean,
antiistoric, inadaptabil la contemporaneitate, ridicand crima, minciuna, sperjurul,
holocaustul la rangul de politica de stat, ramane doctrina politica
fundamentala a ungurilor si constanta istorica principala a diplomatiei,
ideologiei si spiritualitatii unguresti.
Gyorgy
Ferenczy, gazetar secui, activ la Budapesta, Satu Mare si Cluj.
A
editat gazeta KIMANDOM - Ma pronunt.
Citez din volumul GOLGOTA TRANSILVANIEI,
Asasinatele
si executiile se tin lant si toate acestea doar pentru ca unica vina a
nenorocitelor victime este aceea de a se fi nascut roman... pe pamantul
Golgotei din Transllvania, unde vantul sufla lesurile celor spanzurati, unde
cadavrele martirilor asasinati cu o salbatica cruzime vestesc ca instinctul
bestial s-a eliberat si barbarismul si razbunarea joaca dansul salbatic al
mortii... A chinui... cu un vandalism necrutator oameni lipsiti de aparare -
este nemaiintalnit in istoria statelor civilizate ale Europei... nu-mi ramane
altceva decat sa ma rusinez ca m-am nascut secui-maghiar si sa reneg si faptul
ca am invatat prima oara sa ma rog lui Dumnezeu in limba maghiara.
Cutremuator.
Inspaimantatoare marturisire. Ce alt argument mai convingator poate fi adus
impotriva hungarismului ca doctrina de stat, criminala? Care este gradul de
competenta al civilizatiei cu hungarismul?
Mi
se pare sinistru sa reproduc o statistica a atrocitatilor hungariste, doar
intr-o scurta perioada, 30 august 1940 - 1 noiembrie 1941, statistica neputand
cuprinde inspaimantatoarele valuri tragice care au indoliat sute de mii de
familii romanesti. Sau chinurile prin care au trecut in moarte cei martirzati.
In
judetul Salaj care a primit cel dintai valul hunilor razbunatori, pomanagii ai
bacsisului de la Viena, s-au savarsit: 436 de crime bestiale; 235 de
schingiuiri; 602 de batai cumplite organizate; 978 de arestari; 9 profanari; 22
de devastari organizate; 91 de devasari savarsite individual. Toate acestea cu
contributia parintilor si rudelor udemeristilor de astazi, ieri tortionari
comunisti, atunci criminali horthysti sadici.
In
judetul Somes. 38 crime bestiale; 34 schingiuiri; 329 batai cumplite; 1223
arestari; 5 profanari 2 devastari organizate; 17 devastari savarsite
individual. Cu contributia localnicilor unguri din organizatiile paramilitare
si teroriste pe care udemeristii de astazi le-au reanimat si care asteapta
momentul unei noi si nesfarsite nopti a Sfantului Bartholomeu.
In
judetul Bihor, judet tinta al hungarismului din epoca 1867- 1919: 151 crime
bestiale; 203 schingiuiri; 951 batai salbatice; 2593 arestari; 7 profanari; 5
devastari organizate; 21 devastari facute de bestii cu chip hungaroid.
In
judetul Satu-Mare, 28 asasinate; 164 schingiuiri; 451 batai salbatice; 1157
arestari; 14 profanari; 11 devastari organizate; 8 devastari
horthysto-comunisto-udemeriste, adica parinti si rubedenii ale autonomistilor
de astazi.
In
judetul Cluj, 174 crime bestiale; 216 schingiuiri; 701 batai salbatice; 6369
arestari; 12 profanari; 7 devastari colective; 93 devastari facute de bravii
minoritari care se ocosesc prin toate comitiile si comitetele de pe mapamond,
ba amenintand, ba spurcand, ba milogindu-se.
Acelasi
statut pentru judetele Trei Scaune, Ciuc, Nasaud, Odorhei, Maramures.
Se
adauga: schingiuirile in masa, la Belini, 22; la Poiana Sarata 14 (jud.Trei
Scaune); 20 la Miercurea Nirajului - Mures; 13 la Carei, 37 la Cosniciul de
Jos, 22 la Horea, 25 la Ianculesti, 29 la Morca, 33 la Scarisoara Noua, 11 la
Zalau astea toate numai in judetul Salaj; apoi bataile in masa: 56 numai la
Diosig, 165 la Oradea, 334 la Mihai Bravul, judetul Bihor, ca sa nu incarc
constiintele ungurimii din Mures, Trei Scaune, Salaj, Somes, Ciuc, unde la
Gheorghieni s-au inscris spre necinstea lor vesnica 223 de batai in masa;
Nasaud Cluj si Satu Mare. Daramari de biserici romanesti: in Mures la Panet, in
Trei Scaune la Borosneul Mare, Capeni, Camandia, Zagon; in Ciuc la Borsec si
Ditrau: la Odorhei in Aldea, Biborteni, Craciunel, Varghis, Meresti, Ocland,
Racosul de Sus; in Maramures la Bistra...
Ce diferenta intre hoardele hungariste
dezlantuite in 1940 si hoardele unguresti din secolul X?
Unde este rolul civilizator al ungurilor? Care este blazonul lor de cultura?...
Acestui sir de netrebnicii li se mai adauga satele romanesti devastate: in
judetul Trei Scaune: Covasna unde au fost devastate 80 de case romanesti; Lunca
Ozunului, Valea Mare, Ozun, Zabala, Zagon;In Salaj: Horea, Istrau, Ianculeati,
Ip, Lucaceni, Marba Noua, Scarisoara Noua,Traznea; in Ciuc: Tulghes, Frumoasa,
Bicazul Ardelean; in Cluj:
Manastur,
Baciu, Chiuteni, Cojocna, Floresti; in Bihor: Diosig, Iosia- Colonie, Mihai
Bravul, Salard, Salonta-Colonie, Sohodol-Lazuri; in Satu- Mare: Gelu, Istrau,
Lazuri, Lucaceni, Principele Mihai, Colonel Paulian.
La
toate crimele, samavolniciile si holocaustul impotriva populatiei romanesti din
teritoriul cedat au participat, conform unui plan comun de exterminare, Armata
Regala Ungara, prin unitati si sub-unitati dislocate in teritoriu, coordonate
de Biroul 2 al Marelui Stat Major; Magyar Kiralyi Rendorseg-Politia regala
maghiara, instalata in toate capitalele de judet si in orasele de subordonare
judeteana; sectia speciala din Capitanatul general al politiei, Kozbiztonsagi
Osztaly sau sectia sigurantei publice; corpul detectivilor si serviciul de
aparare al statului - ALLAMRENDESZETI
OSZTALY. Tot acest esafodaj al terorii sprijinit activ de organizatiile
paramilitare si teroriste incadrate cu unguri.localnici si de informatorii
alcatuiti din preoti catolici, unitarieri, protestanti, din invatatorimea
ungureasca, functionarime si elementele declasate ale societatii.
Este
bine sa reamintesc naivului sau sfantuitului lobby occidental al hungarismului
ca nu exista in Europa un stat mai bine organizat pentru teroare si expansiune
imperialista decat Ungaria. Numai pe teritoriul romanesc vremelnic ocupat au
actionat savarsind unlung lant de crime:
RONGYOS
GARDA, garda zdrentarosilor.
Ordinul
vitejilor care a dat colonisti in teritoriile cedate dintre membrii cu merite
deosebite in prigoana impotriva romanilor, fiind improprietariti cu vitezi
telkek sau loturi vitejesti.
TURANI
VADASZOK sau vanatorii turanici, organizatie teroristinformativa cu centre
judetene, de plasa si orasenesti, autoare si complice la holocaust.
MAGYAR
RENDFENNTARTO BIZOTTSAG - Comitetul maghiar pentru mentinerea ordinii.
NEMZETORSAG
- Garda nationala, auxiliar al serviciilor de informatii si reprimare, ca sa nu
insir decat cateva din organizatiile subversive, paramilitare, teroriste pe
care paranoia hungarista le-a inventat, le
inventeaza si ie fanatizeaza, pe care le-a folosit si le foloseste pentru
realizarea utopiei feudale numita Ungaria Sfantului Stefan.
7
septembrie 1940. Mihai Bravu - Bihor. Soldati unguri sub comanda aduna de la
munca campului 20 de tarani romani pe care- i impusca. In lot se afla un taran
cu cei doi feciorasi. Ca in tragedia lui Brancoveanu. A cerut sa fie impuscat
primul spre a nu-si vedea copiii morti.
8
septembrie 1940. Almasul-Mare. Soldati unguri executa 13 tarani romani.
10 septembrie
1940. Salonta- Bihor. Ucis in chinuri, torturat sadic, Iosif Cristea.
10/11
septembrie 1940. Santion. Ucisi de soldati unguri Gheorghe Tiponut si fiul sau.
8
septembrie 1940. Zalau. 4 femei si 3 barbati asasinati de trupe.
Cadavrele
femeilor dezgolite si batjocorite. In curtea liceului Wesselenyi – groful sovin
si atâtator la asuprirea romanilor are o ditamai statuia in Zalau si romanii
n-au dat-o jos, cum cu prisosinta merita - un capitan ungur impusca un barbat
si doua femei. Trupele marsaluind spre Romanesti peste Meses gasesc
gospodariile lui Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt impuscati pe
loc. Gavrila Vicas si sotia, fratele Alexandru Vicas. Sotia lui Gheorghe Vicaa
gravida in ultima luna... Ciumarna. Trupele ucid 11 romani:
Ioan
Ghiurutan, subprimar, Ioan Tiriac si sotia sa Ana; N. Rati; Teodor Tiriac;
Rozalia Tirac, Gavrila Oprea Ticau; Gavrila Ortelecan; Florea Ciglaneanu;
Gavrila Oprea; Niculae Barbanas si un taran din Traznea care deschide seria
holocaustului de la Traznea. Toate aceste crime odioase intr-o singura zi in
Zalau, pe drumul in serpentine Zalau-Ciumarna pe care, dupa marturiile
invatatorului Ioan Toma refugiat din zona, citez: ... Muntii Meses sunt plini
de cadavre ale romanilor din Stana, Ciumarna, Unguras. Romanii au fost legati
de maini si dusi zeci de kilometri.
Nu
pot sa fac o dreapta si sfanta pomenire a tuturor victimelor bestialitatilor
hungariste, bestialitati pe care in buna parte le-au savarsit sau la care au
participat localnici unguri. Exemplara in acest sens este asasinarea prin
tortura a protopopului Aurel Munteanu din Huedin, schingiuit timp de 4 ore in
centrul orasului de o banda formata din 21 unguri. Gardianul Gheorghe Nicula
care i-a sarit in ajutor a impartasit soarta protopopului.
10
septembrie 1940. Huedin. De dimineata. Protopopul in drum spre locul unde
trebuia sa oficieze slujba de inmormantare a unui enorias. Acostat de o banda
de unguri. Incepe martirajul. Chinurile primilor crestini, unii din ei
canonizati, nu au atins gradul de suferinta morala si fizica prin care a trecut
in moarte si in istoricul de suferinta al ardelenilor, protopopul Aurel
Munteanu. A fost facut "popa hot" si "valah imputit". I s-a
smuls parul si barba cu carne cu tot. O bestie sadica purtand nume neaos unguresc,
Budai Janos Gyezu i-a infipt in gura un baston de mai multe ori pana a reusit
sa i-l scoata prin ceafa. La spectacol asistau soldatii Ungariei care isi etala
prin ei valorile civilizatorii.
Lovit,
calcat in picioare, sfartecat, protopopul a deschis lista slujitorilor
Bisericii ortodoxe martirizati de hoardele hunice. Cu o minunata
devotiune creatineasca si umana, cu un curaj vrednic de cinste, gardianul
public Gheorghe Niculae a sarit in ajutorul protopopului, suferind si el moarte
de martir. Criminalii au aruncat cadavrele sfartecate intr-o groapa pe mosia
grofului Banffy. Nici dupa 10 zile nu i s-a permis sotiei sa-l inmormanteze
crestineste. Bestiile asasine sunt localnici. Din Huedin si satele invecinate:
Gall Ferencz din Saula, fratii Geza a Erezey Ciszmar, Szeheres Janos din
Pricalat, Mathe Ferencz, Koszma Andras Bartha, Kudar Ianos, Kovacs Andas,
Mihaly Sandor, Budai Janos, Gal Iulika, Eresei Ferenc, Matefi Ianos,Otvo Ianos,
Pass Ianos.
17
octombrie 1940. Hodos - Cluj. Un macelar din Huedin, Guras Janos pus in fruntea
unei bande de teroristi, asasineaza fruntasii comunei, dupa ce au torturat si
maltratat satenii. Sunt ucisi: Nicolae Taru, fost primar si rubedeniile lui,
alt Nicolae Taru, casierul primariei, Gheorghe Taru si el fost primar, Teodor Taru,
Dumitru Lungu, carciumar.
Notele
de mai sus nu reprezinta decat o punere in tema. Tragedia ardelenilor din
teritoriile cedate nemernic de Carol al II- lea ca o incununare a intregii lui
domnii nefaste, oblojitoare a tuturor vanzatorilor de tara, a tuturor
traficantilor de Romania, se inscrie in tragedia tuturor popoarelor europene
care au fost martirizate de fascism, hitlerism si bolsevism. Cu o singura
deosebire. Ca la noi s-a gasit un Eugen Jebeleanu care sa dedice unui sat obscur
din Cehoslovacia,
9
septembrie 1940. Treznea sau Trasnea. Zi si localitate care ar trebui sa fie
prilej de pelerinaj. Al scolilor si universitatilor. Al armatei. Al
jandarmilor. Al serviciilor speciale. Al populatiei. Zalau-Agrij, intre doua
masive paduroase care o despart de Ciumarna la nord-vest si Bozna la sud,
distanta de numai 3 kilometri. Dupa faptele glorioase de arme de la Zalau, de
la "hodaile" agronomilor Gavrila Vicas si Gheorghe Prunea, dupa asasinatele
de la Ciumarna avangarda armatei regale unguresti ajunge in hotarul satului
Traznea. Ca sa-si faca mana si sa se imbarbateze, impusca toti copiii aflati pe
islaz cu vitele la pascut, lasandu-i acolo. Fiecare in patul lui de sange. Popa
Costea adunase populatia spre a primi trupele cotropitoare. Act de supunere
care l-a costat pe el si enoriasii lui. Cativa soldati beti, ...dadusera de
rezervele de horinca, trag focuri de arma in marginea satului. Crezandu-se
atacati, vitejii armatei regale dezlantuie un foc nimicitor asupra satenilor
adunati sa-i primeasca. Se pun in bataie armele automate. Se ataca la
Preotul
conciliant scapa si se ascunde in casa parohiala.
Cei
in intampinarea carora iesise dau foc casei. Popa arde de viu.
Preoteasa
si fiica sar pe fereasta si pur si simplu dispar. Sunt impuscati cei 9 soldati
demobilizati din armata romana. Invatatorul si sotia sunt rastigniti pe
Dupa
ce-l sfarteca pe Vasile Margarus cu baionetele, ostasii Sfântului Stefan ii
explodeaza teasta cu un glont dum-dum.
Milton
G. Lehrer in LES ASSASINATES: ...Toate armele moderne au fost utilizate pentru
a satisface instinctele brutale: pusti, mitraliere, tunuri si grenade.
Dupa ce au fost trase primele salve, soldatii au patruns in case si au asasinat
pe oricine gaseau in calea lor, incendiind casele.
Dupa
incetarea focului, eroii lui Hotthy au inceput vanatoarea de copii. Pe cei
prinsi i-au aruncat de vii in flacarile care mistuiau gospodariile.
Moment
de apocalips. Femeii Ana Negoeanu, 65 de ani, i-au taiat mainile.
Pe
Ana Salajean au strapuns-o cu baioneta prin sarcina, indeplinind cu sfintenie
poruncile lui Ducso-Csaba, teoreticianul holocaustului: ...Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale. Voi aprinde satele
noaptea - satele valahe! Voi trage in sabie toata populatia, voi otravi toate
fantanile si voi ucide pana si copiii in leagan.” Copilul Ioan Salajan de 2
ani a scapat de purificarea prin foc, fiind ucis cu
Pe
ce motivatie sensibililor sustinatori ai drepturilor omului si fani ai
hungarismului?... La plecare dupa batalia care i-a acoperit de glorie
nepieritoare; soldatoii criminali i-au legat de un tun pe Gavrila Andries si
Ana Danila tarandu-i pana in comuna Hida, judetul Cluj, unde i-au imuscat.
Masacrul
are ca autori morali pe groful ungur Ray Ferenc, pe notarul si preotul reformat
din Traznea, rubedeniile acestora nu fac oare, astazi, propaganda hungarista?
Sau, poate sunt bantuiti de cosmare care le sfasie clipele de singuratate si
insomniile? Miram-as!
Noaptea
de 13/14 septembrie 1940. Ip – judetul Salaj - pe comunicatia principala
Marghita - Nuspalau - Simleul Silvaniei.
Locotenentul
Vasvary Zoltan din Regimentul 201 motorizat - Budapesta, condus de localnici,
insotit de trupa, de formatiuni ale organizatiei teroriste Nemzetorseg
declanseaza holcaustul precedat de torturi bestiale si violuri.
Romanilor
li se smulg unghiile, li se rup oasele cu ciomegele si paturile armelor, copiii
sunt sfartecati cu baionetele dupa reteta Ducso Csaba.
Dupa
aceste preliminarii urmeaza macelul. Jefuirea cadavrelor si a caselor. Din
biserica se fura 80.000 lei. Victimele, unele horcaind, sunt incarcate in
carute, aruncate intr-o groapa peste care se arunca var si pamant.
Masacrul
insumeaza 157 de romani de toate varstele. Amintesc ca printre cei asasinati au
fost: vaduva Ana Boican si toti cei 4 copii; vaduva Ana Sarb si cei 2 copii; Ioan
Boican, sotia Floarea Boican si inca 4 membri din familie; sotii Vasile si
Floarea Buboi asasinati bestial impreuna cu cei 7 copii; sotii Gheorghe
si Floarea Crisan asasinati cu cei 2 copii; Ioan Halmajan, sotia Maria,
asasinati cu cei 4 copii; Mihai Butcovan ucis impreuna cu 5 copii; Gheorghe si
Ana Cosma asasinati cu cei 4 copii. Lista aceasta tragica, lista care
demonstreaza pe langa sadismul hunic atavic o politica de stat de exterminare a
romanilor, lista aceasta care ar trebui sa fie a neuitarii, insumeaza 157 de
romani adevarati, mortii romani al caror nume, ca si numele celor de la
Traznea, de la Moisei, de la Marca si din toate asezarile bantuite de ciuma
hungarista ar trebui sa figureze in cartile de istorie. In cartile de citire.
In bisericile si scolile localitatilor jertfite. Numai dupa 4 ani, Armata
Romana eliberatoare a intrat victorioasa in Ungaria, strabatand-o prin lupta
pana in inima Budapestei.
Era
indreptatita moral sa razbune ororile facute de armata regala ungureasca
invinsa si fugarita rusinos cu baioneta la spate. Nu exista nici un document
care sa ateste revansa. Dimpotriva. Exista zeci de documente ale autoritatilor
civile unguresti prin care se aduc multumiri comandamentelor romanesti pentru
ajutorul si protectia acordate populatiei. De la hrana la lemne de foc. De la
protejarea monumentelor, la acordarea de asistenta medicala.
Incultul
lobby hungarist din Occident, inainte de a varsa flacari pe nari, ar trebui sa
se scolarizeze.
Inainte
de a anunta masacrul de la Moisei, notez masacrul din:
14
septembrie 1940 savarsit de trupe in comuna Marca - Salaj unde au fost
asasinati 12 romani, intre care se aflau un protopop si doua femei, carora li
s-au adaugat intru mucenicie, 11 slovaci.
In
aceeasi zi soldatii au ridicat 60 de barbati din Cosniciul de Sus, pe apa
Cerasei,ducandu-i la Ip unde i-au supus la torturi cumplite. Pe 16 dintre
acestia, mai slabi de inger si de virtute, i-au impuscat si ingropat in alta
groapa comuna. Restul, profitand de betivaneala trupetilor calai, au scapat cu
fuga. Din comuna Cerisa aflata la cativa kilometri de Cosniciul de Sus, tot pe
apa Cerisei de la care isi trage numele, inaintasii udemeristilor, folositi
drept calauze si denunatori, au insotit trupa care a ridicat 24 de romani si 6
evrei pe care i-au dus in padurea Domneasca, i-au torturat si i-au impuscat.
Nesatui
de sange au mai fost torturati si asasinati 4 romani si o familie slovaca
compusa din 4 membri. Se mentioneaza ca dupa romani si evrei, rar cativa sasi,
slovacii au suferit aceleasi represalii; platind cu martiriul crearea statului
national Cehoslovacia.
Sambata,
14 octombrie 1944. Lagarul de exterminare Viseul de Sus.
Dupa
4 ani de asasinate, deportari, schingiuiri, jafuri, navalitorii huni se retrag
in deruta, urmariti de armatele romane si sovietice. Ultimii supravietuitori
din lagar, tinuti fara mancare si apa peste 20 de zile sunt 30 de romani si 2
evrei. Pentru a scapa de acesti martori suparatori, in prostia egalata
numai de bestialitate, ultimele formatiuni militare, tabori csendor-i, jandarmi
de front, primesc ordin sa-i lichideze. Locul supliciului: Moisei la
incrucisarea drumurilor Viseul de Sus-Beclean-Borsa. Sat maramuresan asezat pe
apa Viseului, strajuit spre sud de masivul Pietrosul. Criminalii: 6 plutonieri
de jandarmi. Victimele sunt transportate cu un camion militar dincolo de
Moisei, spre Borsa, unde erau doua case taranesti izolate. Am vazut locul
intr-o dupa amiaza ploioasa de vara. Cei 32 au fost siliti sa intre in una din
casute. S-a zavorat
...nu
am incercat sa luptam cu ei ca eram foarte slabiti, pentru ca douazeci si una
de zile nu ne-au dat nici de mancare, nici apa.
Martirilor
de la Moisei li s-au adaugat martirii din Valea Bargaului.
Hoardele
hunice in retragere au aprins satele, demonstrandu-si atavismele.
Ca
nimeni sa nu-si faca iluzii iata cum se traduce in fapt cuvantul schingiuire:
...soldati, jandarmi si bande inarmate de "patrioti" civili
cutreierau satele romanesti, devastand locuintele... Unora li s-au zdrobit
oasele cu ciomegele, altii au fost inpunsi cu baionetele, altora li s-au scos
ochii, li s-au taiat urechile, unei fetite de 4 ani din Suncuius - Bihor, i-au
turnat petrol in cap si i-au dat foc, altora le-au sfaramat dintii, li se
smulgea parul cu carne cu tot - protopopul Aurel Munteanu, Maria Dobra din
Cluj; lui Cocoi Florea din Voiniceni - Somes i s-a pus soda caustica pe piele,
apoi s-a tumat apa calda. La 6 septembrie 1940 un pensionar din
Marturiile
victimelor scapate cu viata sunt cutremuratoare. Aurica Manea a fost
schingiuita de jandarmi si apoi violata sub ochii tatalui ei, Bretcu - Trei
Scaune; la Oar; Satu Mare a fost schingiuita intreaga populatie in frunte cu
preotul. Listele cu ororile hungariste pot incheia un volum de sute de pagini.
Aceasta este adevarata identitate a hungarismului. Acestea sunt
"valorile" care-i caracterizeaza. De aceea se face apel sa uitam
istoria.
De
aceea scartaie propaganda hungarista coardele sentimentaloide ale incheierii
conturilor romano-ungare printr-o fratietate eurocarpatica in care ungurii sa
fie in sa si romanii sub sa.
APOCALIPSUL.
Ordinele 625; 766; 1.188 emise de Comandamentul
24
mai 1942 Manifestatie de studenti unguri la Cluj. Lozinca zilei:
Kias
olah csordaval! sau pe romaneste: Afara cu turma de valahi!
Comandamentul
militar al orasului Cluj Nr. 385 din 4 octombrie 1940 ..............
Dlui
...................................................
Strada
...............................................
Cluj
...................................................
Va
expulzez cu efect imediat de pe teritoriul Ungariei, impreuna cu familia
d-voastra. Va pun in vedere ca in termen de 3 ore de la primirea acestui ordin,
dar cel mai tarziu pana la orele 14.00 sa va prezentati la gara Cluj, avand
dreptul de a lua cu dvs. bagajul strict necesar (eventual o patura si hrana
rece pentru o zi).
Prezentul
ordin este dat fara drept de apel.
Colonel
Beck Comandantul militar al orasului Cluj In perioada septembrie - 1 decembrie
1943 au fost expulzati sau siliti sa se refugieze 218.919 romani, din care:
30.740 tarani; 21.971 muncitori; 12.646 meseriasi; 2.317 negustori; 20.974
functionari publici; 4.256 functionari particulari; 1.027 liber profesionisti;
4.658 servitori; 47.711 femei casnice; 24.083 studenti si elevi; 29.921 alti
intretinuti, 9.702 alte profesii; 1.254 preoti; 5.429 profesori si invatatori;
942 avocati; 741 medici; 547 ingineri.
Un
exod in masa. O depopulare planificata spre a realiza visul paranoic al
hungarismului: superioritatea demografica.
La
23 august 1944 totalul expulzatilor si al refugiatilor din teritoriul cedat s-a
ridicat la peste 500.000 de romani.
Legea
nr. 1.212 din 14 septembrie 1940 referitoare la transformarea constructiilor in
stil romanesc... citez ...in Ardeal, romanii, pentru a accentua mai
mult caracterul romanesc, folosesc stilul romanesc cu bolti, in constructiile
publice ori particulare. In interesul impiedicarii acestei tendinte veti tine
sub observatie prin unitatile comandamentelor constructiile aflate in lucru si
veti interzice executarea lor in stil romanesc. In locul boltilor semirotunde
la geamuri si porti, se vor folosi grinzi drepte.
12
octombrie 1940. Ziarul budapestan MAGYARORSZAG. Articolul Pentru satele
secuiesti batjocorite... citez ...Satelor unguresti trebuie sa li se redea
aspectul lor vechi prin inlaturarea bisericilor zidite in stil bizantin (n.n.
romanesti)
care nu se potrivesc cu mediul acestora.
16
octombrie 1940. Ziarul central NEMZETI
UJSAG: ...Transilvania reanexata reclama urgenta solutionare a cladirilor
bisericilor ortodoxe romanesti.
Iata
motivarile profund civilizatorii care au condus la daramarea bisericilor
ortodoxe din Transilvania, fapt neconsemnat decat de teroarea iudeo-bolsevica
din Rusia.
Dupa
datele organelor unguresti de instructie publica numai la inceputul anului
scolar 1941/1942 au fost desfiintate 792 de scoli romanesti in plus fata de
cele desfiintate in anul precedent. In anul scolar 1939-1940 in judetele Bihor,
Maramures, Salaj si Satu Mare erau inscrisi la invatamantul primar 114.730 elevi
romani si 36.996 elevi unguri, adica 75,61% romani fata de 24,39% unguri.
Functianau
3.134 de invatatori si invatatoare, din care 410 unguri, adica 13%... In anul
scolar 1941/1942 sub biciul hungarist mai ramasesera in judetele mai sus numite
doar 303 invatatori romani.
Din
totalul de 800 profesori romani aflati in invatamantul secundar inainte de
navalirea hunilor, au ramas dupa navalire doar 162 si acestia supusi tuturor
presiunilor morale si fizice. Acesta este raportul hungarismului cu cel dintai
element al culturii: scoala.
20
decembrie 1940. Se emite ordonanta nr 9380/1940 M.E. prin care se
deznationalizeaza intreprinderile, se trec proprietatile romanesti in posesia
ungurilor, se exclude din viata economica elementul romanesc. Hungarismul
stoarce bogatiile subsolului. Intre 1941-1944 se produc 10.346 kg aur si 88.096
kg argint, cantitati mult mai mari decat intreaga productie a Romaniei pe anul
1939.
Aceleasi
metode de secatuire s-au aplicat minelor de carbune de la Sarmasag - Salaj si
la cele bituminoase de la Dorna - Tatarus. Codrii romanesti stravechi au facut
obiectul unor taieri masive, grofii unguri desproprietariti prin reforma
agrara, landu-si revansa pe seama padurilor noastre
seculare. In 1942 s-au exportat numai in
21
februarie 1941. Ordonanta nr. 1.440/1941. M.E. ataca proprietatea agricola
dobandita de romani dupa 1918 prin mijloace uzuale: vanzaricumparari sau prin
efectul reformei agrare din 1921, afectand grav asezarea economica rurala din
teritoriul ocupat.
Decretul
1440/1941 a prilejuit revizuirea reformei agrare in favoarea mosierilor
expropriati, a cumparatorilor si vanzatorilor de imobile, dand ocazia
revizuirilor abuzive si anularilor instrainarilor imobiliare. La Satu Mare se
ia terenul pe care a fost cladita catedrala ortodoxa. Primaria Clujului a
intentat 489 procese pentru restituirea proprietatilor municipale dinaintea
anului 1918. In acest sens s-au vizat locurile pe care s-au ridicat catedralele
ortodoxe si greco- catolice, ca s locul daruit lui Octavian Goga.
Pana
la mijiocul anului 1941, hungarismul a expropriat pe cale judecatoreasca 77.160
jugare cadastrale din proprietatea romanilor, din care 42.236 jugare au fost
trecute mosierilor unguri.
Deposedarea
economica a micilor proprietari de pamant romani face parte din ansamblul
planurilor criminale de hungarizare fortata a Ardealului de nord-est.
Ordonanta
nr.1890/1941 M.E. din 7 martie 1941 dispune revizuirea improprietaririi cu
pasuni, lovind direct in proprietatea colectiva a satelor romanesti, care au
fost deposedate de pasuni in folosul grofilor unguri.
Prin
expulzari, atrocitati, refugieri fortate, o buna parte din averile romanesti au
trecut in administratia hungarista prin intermediul custozilor.
Pana
la 15 februarie 1941 numai din Cluj au plecat 2.181 proprietari de imobile
romani.
9
octombrie 1940. Teleki Pal, Prim-ministru. Cuvantare tinuta in parlament: De
ieri am trecut la represalii. Am trecut peste granita 850 personalitati... Am
inceput represaliile la Cluj si
Cartea
de fata este un avertisment dat celor creduli sau celor dispusi sa uite istoria
din motive sentimentaloide bine remunerate, sau din motive conjuncturale. Construita
exclusiv pe documente- argument, cartea demonstreaza ca hungarismul se
defineste ca o conceptie si o practica statala anticivilizatorie, care exclude
Ungaria nu numai de la europenism, ci si de la istorie.
Folosind
mijloacele economice, sociale, spirituale, ideologice si politice ca pe
instrumente de opresiune, teroare si desnationalizare, de demolare a
complexitatii specificitatilor etnice nemaghiare, hungarismul a escaladat
practicile rasiste pana in zonele atrocitatii si crimelor sadice impotriva
umanitatii, pricinuind tragedii cutremuratoare comunitatilor etnice stapanite
pana in 1918 de regatul unguresc: slovaci, romani, sarbi.
Hungarismul
ca doctrina imperialist-rasiala atinge cinismul, sadismul patologic de origine
hunica, iresponsabilitatea istorica in cei patru ani de dominatie a
teritoriilor romanesti primite drept pomana de la Hitler si Mussolini.
Inradacinat
in conceptia statala si istorica a statului unguresc, coordonandu-i politica
interna si externa, diplomatia si propaganda, determinandu-i conceptele
ideologice, hungarismul, indiferent de ce masca conjuncturala poarta, ramane
revizionist, sovin si in esenta indreptat impotriva celor pe care nu i-a putut
supune si desnationaliza: romanii. Si scutul lor istoric: statul national, unitar:
Avertizez
ca asa zisa politica de reconciliere romano-ungara sprijinita activ de oculta
internationala este o cursa care urmareste un dublu scop: al ocultei de a forma
un spatiu tampon intre Rusia si Occident prin Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia
si Polonia; al Ungariei, ca la adapostul unui tratat formal sa poata manevra
varfurile sovine ale minoritatii unguresti din Transilvania. Pe un plan
hungarist separatist. De cucerire economica a Transilvaniei si a fondului ei
funciar. Ca in etapa urmatoare s-o incorporeze intr-o regiune suprastatala:
Eurocarpatica unde interesele unguresti sa fie preponderente.
In
etapa finala, prin manipularea minoritatilor maghiare din Slovacia de sud-est,
din Ucraina subcarpatica si Romania sa incorporeze Eurocarpatica la Ungaria.
Obsesia paranoica a hungarismului: refacerca regatului Sfantului Stefan.
Liniile
directoare si directiile de ofensiva ale hungarismului contemporan se desprind
limpede din actiunile autonomiste ale agenturii lui din
Incompatibil
cu Europa, hungarismul ramane o doctrina profund antiumana, profesata de
ramasitele triburilor candva migratoare, cu un grad covarsitor de
inadaptabilitate la viata sedentara izvorata din instincte criminale atavice,
distrugtoare de civilizatii si culturi, instincte care s-au ilustrat plenar in
campaniile antieuropene conduse de inaintasii lui Attila, de Attila si
succesorii lui.
Folosit
de imperialismul catolicismului papal si de germanismul imperialist ca varf de
atac impotriva Rasaritului ortodox vazut si ca spatiu vital si de
complementaritate prin resursele lui fabuloase, hungarismul ramane unul din
pericolele istorice pe care poporul roman a trebuit sa-l invinga prin
mijiocirea rezistentei active, a rascoalelor, revolutiilor, razboaielor tipice
si atipice, prin superioritatea morala, prin gradul lui inalt de inteligenta
politica, de civilizatie si cultura.
De
un mimetism conjunctural care-l descalifica, hungarismul se afla astazi in
plina ofensiva beneficiind de centre de presiune internationale bine platite,
de o propaganda desantata si de sprijinul ocultei financiara suprastatale,
careia Ungaria ii este datoare sume fabuloase in dolari la care se adauga
dobanzile aferente. Pe care spera sa le recupereze din bogatiile Transilvaniei.
Atentie
romani:
Attila
ante portas!
Gradistea
pe Arges 24 februarie - 3 mai 1996
1. DIN ISTORIA
TRANSILVANIEI, vol. II, ed. Ac.
2. Teodor V. Pacatian, CARTEA
DE AUR, ed. II, vol. II,
3. Ibidem.
4. M. Musat, I. Ardeleanu, DE
LA STATUL GETO-DAC LA STATUL ROMAN UNITAR, ed. Stiintifica Si
Enciclopedica, BUC., 1983.
5. V. Moldovan, DIETA
ARDEALULUI DIN 1863-1864, Cluj, 1932.
6, 7, 8. Ibidem si DIN
ISTORIA TRANSILVANIEI, vol. II.; Teodor V. Pacatian,op. cit. vol. III, 1905
9. Louis Leger, HISTOIRE DE
L'AUTRICHE-HONGRIE, Nouvelle edition,
10. Robert A. Kami, DAS
NATIONALITATENPROBLEM IN DER HABSBURGER MONARCHIE, II, Graz-Koln, 1964.
11. Vasile Stoica, SUFERINTELE
DIN ARDEAL, Libraria Scoalelor, C. Spetea, 1916, Bucuresti.
12. M. Musat,
13. R.V. Seton-Watson, RACIL
PROBLEMS IN
14. Vasile Stoica, op. cit.
15. Ibidem.
16. Paul Abrudan, Mihai Racovitan, TRANSILVANIA, DOCUMENTE ISTORICE, ed.Tara Noastra, Buc., 1991.
17. Ibidem.
18. Lazar Triteanu, SCOALA
NOASTRA 1850-1916,
19. Paul Abrudan, Mihai Racovitan op. cit.
20. M. Musat, I, Ardeleanu op. cit. p. 372.
21, 22. Teodor Pavel, MISCAREA
ROMANILOR PENTRU UNITATE NATIONALA SI DIPLOMATIA PUTERILOR CENTRALE (1894-1914),
Ed. Facla – Timisoara 1982 23. Magyaroszag
Kazoktatas Ugye az 1914 euben,
24. Vasile Stoica, op. cit.
pag. 252.
25. Vasile Stoica, op. cit.
pag. 242-252.
26. M. Musat, I. Ardeleanu, op.
cit. pag. 359.
27. Paul Abrudan-Mihai Racovitan op. cit. pag. 90.
28. Vasile Stoica, op. cit. pag. 210-211-212-213.
29. Lazar Triteanu, op. Cit.
pag. 23.
30. Milton G. Leher. ARDELUL,
PAMANT ROMANESC, Bucuresti, 1944.
31. R. W. Seton-Watson, A
HISTORY OF THE ROUMANIANS,
32. Charles Denoist, SOUVENIRS,
vol. II (1894-1902),
33. Vasile Stoica, op. cit.;
Sever Bacu, CALVARUL, colectia
TRIBUNA,
34. Vasile Stoica, op. cit. pag. 255.
35. Huszar Antal, A
MAGYARORSZAGI ROMANOK,
36. Ibidem.
37. Ziarul BUDAPEST HIRLAP,
5 august 1904.
38. I.L. Ciomac, DESPRE
STARILE AGRARE DIN TRANSILVANIA, Bucuresti, 1931.
39. T.P. Pacatian, op. cit.,
vol. III,
40. Huszar Antal, op. cit.;
REVUE DE TRANSYLVANIE, Cluj, nr.
1/1934; TRIBUNA, Cluj, nr. 70-74/1939; Onisifor Ghibu, UN PLAN SECRET AL GUVERNULUI UNGURESC DIN 1907 PRIVITOR LA
MAGHIARIZAREA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA, Cluj, Institutul de arte grafice
"Ardealul" 1940.
41. GAZETA DE TRANSILVANIA,
numar jubiliar, 1838-1908, an LXXI,
42. G. Moroianu, LUPTELE DE
EMANCIPARE A ROMANILOR DIN ARDEAL IN LUMINA EUROPEANA; Bucuresti, 1929; PARLMALL GAZETTE, 1890.
43. EGYETERTES, ziar,
nr. 306 din 25 decembrie 1907.
44. S. Fenyes, UNGARIA
REVZIONISTA, Editioni Europa, Roma, 1978.
45. Paul Abrudan, Mihai Racovitan, op. Cit. pag. 92.
46. Arhivele Statului, Bucuresti. HAUS,
47. Milton C. Lehrer, op.
cit. p. 33.
48. Aurel C. Popovici, STAT
SI NATIUNE. STATELE UNITE ALE EUROPEI, Fondation Europeenne, Dragan,
49. Bertrand Auerbach, LES
RACES ET LES NATIONALITES EN AUTRICHE-HONGRIE,
50. J. NOVICOW. LA
POLITIQUEINTERNATIONALE.
51.
52. Aurel C. Popovici, op.
cit. pag. 78.
53. Ibidem.
54. Moldovan Gergely, VALASZVRAT
A BUKARESTI ROMAN IFJAK MEMORANDUMARA, Cluj, 1981.
55. Aurel C. Popovici, op.
cit., pag. 73-74.
56. Balogh Pal, NEPFAJOK MAGYARORSZAGON.
57, 58. Vasile Stoica, op.
cit., pag. 225-226.
59, 60, 61. Vasile Stoica, op.
cit., pag. 232-238.
62. Ion Popescu Puturi, Augustin Deac, 1918, UNIREA TRANSILVANIEI CU
63, 64. M. Musat, I. Ardeleanu, op. cit., pag. 368-369.
65. Gyorgy Ferenczy, GOLGOTA
TRANSILVANIEI, 1941, ed. Institutul de arte grafice Eminescu, Bucuresti.
66. Atanasie Bran, LUPTE SI
JERTFE PENTRU ARDEAL,
67. Bibliografia pentru capitolul: APOGEUL CRIMELOR HUNGARISTE, 1940-1944 se constituie din:
SZEKELY
SZO (cuvant secuiesc);
Csatari Daniel, FORGOSZELBEN
MAGHIAR-ROMAN VISZONY, 1940-1945 (In
vâltoarea timpului. Relatii ungaro-romane, 1940-1945) Akademiai Kiado,
gazetele KOLOZSVARI ESTILAP
1940; ELLENZEK, 1941; BUDAPESTI KOZLONY 1940; KELETI UJSAG;
Silviu Dragomir, TRANSILVANIA
INAINTE si DUPA ARBITRAJUL DE LA VIENA;
Mihai Fatu, BISERICA
ROMANEASCA DIN NORDVESTUL TARII SUB OCUPATIA HORTHYSTA, 1940-1944 ed. Institutului
Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1985;
gazetele din epoca:
volumul TEROAREA
HORTYSTO-FASCISTA IN NORD-VESTUL ROMANIEI, septembrie 1940- octombrie 1944,
Editura Politica Bucuresti. 1985.